ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4426/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 35 din 17 ianuarie 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 3882/2005, au fost condamnați: 1. Inculpatul B.R., în baza art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din același act normativ și aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, urmând să execute, conform art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată, conform art. 81 – art. 82 C. pen., pe un termen de încercare de 5 ani.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză și s-a computat prevenția de la 24 mai 2005, la data punerii în libertate. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. 2. Inculpatul B.I.R., în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. (respingând cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice), la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. A fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost computată prevenția de la 24 mai 2005 la zi.

În baza art. 17 și 18 din Legea nr. 143/2000 s-au confiscat 0,49 gr. heroină și 9 comprimate methadonă de la inculpatul B.R. și s-a dispus utilizarea acestora în unități de psihiatrie ale Ministerului Sănătății. Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: La 23 mai 2005, numitul P.S.N. a formulat un denunț față de trei persoane, folosind doar poreclele acestora și față de B.R. pentru a beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, acesta arătând ulterior că și inculpatul B.I.R. la fel ca și coinculpatul B.R. se ocupa cu traficul de droguri, astfel încât la 24 mai 2005, organele de poliție consemnând seriile bancnotelor compunând suma de 2.300.000 lei, le-a înmânat martorului-denunțător care s-a deplasat în zona Ștefan cel Mare, sector 2 în apropierea Parcului Circului; P.S.N.

l-a contactat telefonic pe B.R. stabilind să se întâlnească la Gara Obor pentru a cumpăra de la acesta droguri, el fiind însoțit și de B.I.R. La locul întâlnirii martorul P.S.N. i-a înmânat lui B.I.R. suma de 2.100.000 lei pentru a cumpăra 7 doze de heroină, el deplasându-se cu banii către inculpatul B.R. care i-a dat cele 7 doze, moment în care au fost opriți de organele de poliție. Cu ocazia percheziției domiciliare făcute la domiciliul lui B.R., ce a colaborat cu organele de poliție s-au găsit 17 comprimate de methadonă pe care le cumpărase de la persoane necunoscute pentru consum propriu. Cele anterior arătate se desprind din procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia săvârșirii infracțiunilor, declarația de denunț a martorului P.S.N., declarațiile martorilor B.C., D.V., Șt.C.

și V.L., precum și raportul de constatare tehnico-științifică 212298/2 din 24 mai 2005 care a concluzionat că cele 7 punguțe găsite asupra inculpatului B.R. conțin cantitatea de 0,35 gr. heroină iar 16 punguțe găsite asupra inculpatului B.I.R. conțineau 0,16 gr. heroină, cantitățile rămase, respectiv 0,49 gr. heroină și 9 comprimate methadonă urmând a fi confiscate, conform art. 17 din Legea nr. 143/2000, methadonă, față de dispozițiile art. 18 din același act normativ, urmând a fi folosită în unități spitalicești cu specific psihiatric din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății. Atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată, inculpații au avut o poziție sinceră, recunoscându-și vinovăția.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul B.I.R. În cuprinsul motivelor de apel ale parchetului a fost criticată hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art. 81 C. pen., față de inculpatul B.R., a omisiunii aplicării pedepsei complementare, prevăzută de art. 64 C. pen., față de același inculpat, dar și pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate inculpaților, apreciate ca fiind nejustificat de blânde în raport de gravitatea și pericolul social al infracțiunilor comise.

Cu prilejul expunerii orale a motivelor de apel, procurorul de ședință a solicitat înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 în favoarea inculpatului B.R., invocând în sprijinul acestei solicitări faptul că inculpatul, deși a formulat numeroase denunțuri în faza de urmărire penală, nu a ajutat în mod efectiv la depistarea altor persoane care au săvârșit infracțiuni de trafic sau consum de droguri, astfel că nu se justifică aplicarea acestui beneficiu legal. În apelul propriu, inculpatul B.I.R. a solicitat în temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa din infracțiunea de trafic de droguri în infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu, sens în care a arătat că achiziționarea celor 7 doze de heroină s-a realizat exclusiv pentru consumul propriu al său și al martorului denunțător P.S.N.

și nicidecum în vederea comercializării acestor produse. Examinând apelurile declarate în cauză, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 314 din 14 aprilie 2006, pronunțată în dosarul nr. 912/2006, a admis apelul parchetului, a desființat parțial hotărârea primei instanțe și a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 față de inculpatul B.R., reținând totuși circumstanța atenuantă de la art. 76 lit. a) C. pen., și aplicând acestuia o pedeapsă rezultantă de 5 ani cu executarea în regim de detenție.

A fost, de asemenea, admis apelul parchetului și în ceea ce privește critica privitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului B.I.R., considerându-se că sancțiunea de 3 ani închisoare la care s-a oprit prima instanță este nejustificat de blândă, nefiind de natură să asigure scopul sancționator și preventiv al pedepsei, astfel încât reținând totuși circumstanțe personale favorabile acestui inculpat, instanța i-a majorat pedeapsa de la 3 ani la 5 ani închisoare. Apelul declarat de inculpatul B.I.R. a fost respins ca nefondat. Împotriva deciziei au declarat recurs inculpații, care invocând motivele de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 17, 17 1 și 14 C. proc. pen.

solicită: Pentru inculpatul B.R.: - aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 el denunțând 8 persoane pe care le cunoștea drept traficanți de droguri împotriva unuia dintre ei fiind pusă în mișcare acțiunea penală; - reducerea pedepsei și executarea ei în regimul prevăzut de art. 86 1 C. pen. În privința inculpatului B.I.R. se solicită în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de droguri în infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate. Recursurile declarate sunt întemeiate și urmează a fi admise pentru motivele care vor fi expuse în continuare. Pentru inculpatul B.R.: acesta a formulat denunțuri împotriva mai multor persoane pe care el le cunoștea ca traficanți de droguri.

Conform adresei depuse la dosar, emitent fiind D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial București a Ministerului Public, urmare a unui astfel de denunț a fost depistat O.S.V. împotriva căruia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și deținere a unor astfel de droguri. Ajutând în mod efectiv prin informațiile pe care le-a furnizat la depistarea și tragerea la răspundere penală a unui infractor, față de acest inculpat trebuia să se mențină prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, astfel cum a procedat instanța de fond. În consecință, după casarea deciziei se vor descontopi pedepsele aplicate și se va face aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din aceeași lege, urmând ca pedeapsa stabilită să fie redusă la 4 ani închisoare.

Aplicarea art. 86 1 C. pen., nu se poate face în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 este mai mare de 15 ani închisoare, iar una din cerințele prevăzute de textul menționat nu este îndeplinită. Pentru inculpatul B.I.R. s-a cerut ca prim motiv schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante deja reținute în favoarea sa. Schimbarea încadrării juridice nu se impune. Identificat și denunțat ca traficant de droguri de martorul P.S.N., a mijlocit tranzacția între acesta și inculpatul B.R., iar la domiciliul său s-au găsit 17 doze de heroină o cantitate care excede consumului propriu.

Având în vedere că inculpatul a recunoscut fapta comisă, că nu are antecedente penale, că a avut o conduită anterioară corespunzătoare fiind încadrat în muncă, se va acorda o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante urmând să i se reducă pedeapsa de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare. Pentru ambii inculpați, se vor deduce perioadele reținerii și arestării preventive, menținând celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de inculpații B.I.R. și B.R. împotriva deciziei penale nr. 314/ A din 14 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează decizia penală atacată cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului B.R. în pedepsele componente după cum urmează: - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. a) C. pen.; - un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii săvârșită de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 lit. d) C. pen.

Face aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 față de inculpatul B.R. pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare. Conform dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, în final inculpatul B.R. urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.R. timpul reținerii și arestării preventive de la 24 mai 2005 până la data punerii efective în libertate. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului B.I.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.I.R. timpul reținerii și arestării preventive de la 24 mai 2006 la 11 iulie 2006. Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 iulie 2006.