ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4978/2006

Asupra recursului penal de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 584

din 17 mai 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în

dosarul nr. 47106/3/2005, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen.,

schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților A.C.

și F.I.C. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., și respectiv infracțiunea

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211

alin. (2) lit. c) și art. 2

1

lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art.

99 C. pen. și în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit.

c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm.

C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c)

C. pen., a fost condamnat inculpatul

A.C.

la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen.,

raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în

condițiile art. 110 C. pen.

În baza art. 359 C. proc.

pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 110

1

alin.

(2) C. pen., raportat la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării

condiționate.

În baza art. 350 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului,

dacă nu este arestat în altă cauză.

S-a constatat că inculpatul

a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză de la data de 25

noiembrie 2005 și până la data punerii efective în libertate.

În baza art. 211 alin. (2) lit.

c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c)

C. pen., și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., și art. 76 alin. (1) lit. b) C.

pen., raportat la art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul

F.I.C.

la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i

s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie

2005 la zi.

S-a luat act că partea

vătămată I.F. nu se constituie parte civile în procesul penal, prejudiciul

fiind recuperat integral prin restituirea telefonului mobil.

În baza art. 116 C. pen.,

s-a luat față de inculpatul F.I.C. măsura de siguranță a interzicerii de a se

afla pe raza municipiului București pe o durată de 2 ani, după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 191 alin. (2)

și (3) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în sumă de 3.600.000 lei, revenind fiecăruia câte

1.800.000 lei, inculpatul minor A.C. în solidar cu părțile responsabile

civilmente A.C. și A.A.

Onorariul apărătorului din

oficiu, pentru ambii inculpați, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:

În data de 25 noiembrie

2005, în jurul orelor 14,00, un echipaj de poliție al Secției 2, aflat în

misiune în zona Pieței Presei Libere, a observat pe trotuarul din partea

dreaptă a str. Poligrafiei, doi tineri care se uitau cu atenție la

autoturismele din zonă.

Având în vedere

comportamentul suspect al acestora, organele de poliție au procedat la

urmărirea celor doi tineri, iar după aproximativ 30 minute au observat momentul

în care l-au deposedat de un telefon mobil pe un tânăr care se afla în stația

de autobuz.

Organele de poliție au

procedat la imobilizarea celor 2 autori ai infracțiunii de tâlhărie în persoana

inculpaților A.C. și F.I.C.

Din probele administrate în cursul

cercetării judecătorești a rezultat că cei doi inculpați au urmărit partea

vătămată I.F., iar în momentul în care au ajuns lângă aceasta au amenințat-o,

după care au căutat-o prin buzunare, luându-i un telefon mobil marca

Sony-Ericsson T105.

După săvârșirea

infracțiunii, inculpatul A.C. i-a dat telefonul mobil coinculpatului F.I.C.

În procesul-verbal de

constatare a infracțiunii flagrante s-a consemnat modul în care au procedat cei

doi inculpați, precum și declarațiile inculpaților, care au recunoscut

săvârșirea infracțiunii.

Instanța de fond a apreciat

în raport de probele administrate, că faptele inculpaților realizează

elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen.

Împotriva acestei hotărâri,

a declarat apel inculpatul F.I.C.

Prin decizia penală nr. 562/

A din 18 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 47106/3/2005, s-a

dispus, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul F.I.C.

A fost menținută starea de

arest și dedusă prevenția de la 26 noiembrie 2005 la zi.

Inculpatul apelant a fost

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva ambelor hotărâri,

în termen legal, a declarat recurs inculpatul F.I.C. care a invocat cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte, examinând

motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform

prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 385

6

alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Starea de fapt reținută de

prima instanță, constând în aceea că inculpatul, în data de 25 noiembrie 2005,

împreună cu alte persoane și prin exercitarea violenței și-a însușit de la partea

vătămată I.F. un telefon mobil, este corectă, iar încadrarea juridică a faptei

în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2

1

)

lit. e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., este legală.

De asemenea, instanța de

fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, fiind

respectate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

S-a avut în vedere faptul că

inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, ce vizează simultan atât

integritatea fizică a persoanei dar și bunurile acesteia.

În activitatea infracțională

a fost antrenat și un inculpat minor, stabilind, de comun acord, modalitatea de

însușire a telefonului mobil aparținând părții vătămate.

Având în vedere gradul de

pericol social concret al faptei comise, de urmările directe, păgubitoare și

traumatizante asupra victimei, Înalta Curte apreciază că nu se justifică

reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanța de fond.

Așa fiind, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul F.I.C., împotriva deciziei penale nr. 562/ A

din 18 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și familie.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc.

pen., va deduce, din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării

preventive de la 25 noiembrie 2005 la zi.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul F.I.C. împotriva deciziei penale nr. 562/ A din

18 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la

4 septembrie 2006.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 220 lei noi cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din

care, suma de 100 lei noi, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 septembrie 2006.