ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4978/2006

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 584 din 17 mai 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 47106/3/2005, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților A.C. și F.I.C. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen., și respectiv infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și art. 2 1 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.

și în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. În baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condițiile art. 110 C. pen. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 110 1 alin. (2) C. pen., raportat la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză. S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză de la data de 25 noiembrie 2005 și până la data punerii efective în libertate. În baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul F.I.C. la pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la zi. S-a luat act că partea vătămată I.F. nu se constituie parte civile în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat integral prin restituirea telefonului mobil. În baza art. 116 C. pen., s-a luat față de inculpatul F.I.C. măsura de siguranță a interzicerii de a se afla pe raza municipiului București pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 191 alin. (2) și (3) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 3.600.000 lei, revenind fiecăruia câte 1.800.000 lei, inculpatul minor A.C.

în solidar cu părțile responsabile civilmente A.C. și A.A. Onorariul apărătorului din oficiu, pentru ambii inculpați, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență, următoarele: În data de 25 noiembrie 2005, în jurul orelor 14,00, un echipaj de poliție al Secției 2, aflat în misiune în zona Pieței Presei Libere, a observat pe trotuarul din partea dreaptă a str. Poligrafiei, doi tineri care se uitau cu atenție la autoturismele din zonă. Având în vedere comportamentul suspect al acestora, organele de poliție au procedat la urmărirea celor doi tineri, iar după aproximativ 30 minute au observat momentul în care l-au deposedat de un telefon mobil pe un tânăr care se afla în stația de autobuz.

Organele de poliție au procedat la imobilizarea celor 2 autori ai infracțiunii de tâlhărie în persoana inculpaților A.C. și F.I.C. Din probele administrate în cursul cercetării judecătorești a rezultat că cei doi inculpați au urmărit partea vătămată I.F., iar în momentul în care au ajuns lângă aceasta au amenințat-o, după care au căutat-o prin buzunare, luându-i un telefon mobil marca Sony-Ericsson T105. După săvârșirea infracțiunii, inculpatul A.C. i-a dat telefonul mobil coinculpatului F.I.C. În procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante s-a consemnat modul în care au procedat cei doi inculpați, precum și declarațiile inculpaților, care au recunoscut săvârșirea infracțiunii. Instanța de fond a apreciat în raport de probele administrate, că faptele inculpaților realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul F.I.C. Prin decizia penală nr. 562/ A din 18 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 47106/3/2005, s-a dispus, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul F.I.C. A fost menținută starea de arest și dedusă prevenția de la 26 noiembrie 2005 la zi. Inculpatul apelant a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul F.I.C. care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., combinate cu art. 385 6 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Starea de fapt reținută de prima instanță, constând în aceea că inculpatul, în data de 25 noiembrie 2005, împreună cu alte persoane și prin exercitarea violenței și-a însușit de la partea vătămată I.F. un telefon mobil, este corectă, iar încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., este legală. De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, fiind respectate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

S-a avut în vedere faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, ce vizează simultan atât integritatea fizică a persoanei dar și bunurile acesteia. În activitatea infracțională a fost antrenat și un inculpat minor, stabilind, de comun acord, modalitatea de însușire a telefonului mobil aparținând părții vătămate. Având în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, de urmările directe, păgubitoare și traumatizante asupra victimei, Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanța de fond. Așa fiind, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.I.C., împotriva deciziei penale nr. 562/ A din 18 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie.

În baza art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., va deduce, din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la zi. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.I.C. împotriva deciziei penale nr. 562/ A din 18 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la 4 septembrie 2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei noi cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei noi, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 septembrie 2006.