ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3091/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și

înregistrată sub nr. 1724/2005, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.R.Tv., în contradictoriu

pârâtul Consiliul C.N.A., a solicitat ca instanța, prin sentința ce va

pronunța, să dispună anularea deciziei nr. 311 din 5 mai 2005, emisă de pârât.

Reclamanta susține în

motivarea acțiunii, că decizia atacată este nelegală și netemeinică, sancțiunea

cu somație publică ce i-a fost aplicată pentru încălcarea dispozițiilor art.

22, 28 și 29 din decizia C.N.A. nr. 254/2004, neavând suport probator.

Astfel, se arată că pe data

de 4 mai 2005, pe parcursul transmiterii în direct pe T.V. a meciului de fotbal

D. - P.T., nu a difuzat nici un fel de reclamă publicitară la băuturi

spirtoase, spre a fi încălcat art. 22 din decizia C.N.A. nr. 254/2004, așa cum

susține C.N.A., transmisiunea sportivă realizată nu a fost sponsorizată,

nefiind încălcat art. 28 din respectiva decizie a C.N.A, iar sloganul

publicitar „Pentru cei puternici”, ce se putea zări printre jucătorii de

fotbal, nu reprezenta imagini, ci numai un grupaj de cuvinte, astfel că acesta

nu era de natură să identifice nici un fel de băuturi (spirtoase sau

nespirtoase), nefiind încălcat nici art. 29 din respectiva decizie a C.N.A. nr.

254/2004.

Pârâtul C.N.A. a depus

întâmpinare, solicitând respingerea contestației, ca neîntemeiată, sancțiunea

cu somație fiindu-i legal aplicată.

S-au administrat probatorii

cu acte, fiind vizualizată și caseta video și în urma analizării acestora,

instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 1775 din 1 noiembrie 2005,

prin care a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă.

A reținut, în esență,

instanța de fond, că decizia cu nr. 311/2005, emisă de C.N.A. este temeinică și

legală, din probele administrate rezultând că sancțiunea aplicată a fost dată

cu respectarea dispozițiilor legale, reclamanta încălcând dispozițiile art. 22

din decizia C.N.A. nr. 254/2004, care interzice orice formă de publicitate la

băuturi spirtoase în cadrul serviciilor de programe de televiziune, între orele

6.00 - 22.00, art. 28 din aceeași decizie care interzice difuzarea

transmisiilor sportive sponsorizate de producătorii de băuturi spirtoase și

art. 29 din decizia C.N.A., conform căruia „în cazul transmisiilor sportive

sponsorizate, desfășurate pe teritoriul României, difuzate înainte de ora

22.00, se consideră publicitate la băuturi spirtoase, prezentarea de imagini

prin care se pot identifica astfel de produse și/sau producătorii acestora”.

Reclamanta a încălcat aceste

dispoziții legale, întrucât pe parcursul transmiterii meciului de fotbal a fost

transmis și sloganul publicitar „pentru cei puternici” ce face parte din spotul

publicitar pentru vodca S., promovând astfel această băutură spirtoasă.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs în termen, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și susținând în esență că:

- în mod greșit instanța a

apreciat că transmisiunea sportivă în cauză ar fi fost sponsorizată de producători

de băuturi spirtoase, făcându-se confuzie între transmisiunea sportivă și

manifestarea sportivă (meciul) sponsorizată, în speță fiind sponsorizat meciul

de fotbal al cărui organizator nu este T.R.;

- T.R. nu a oferit în cadrul

serviciului său de programe, decât un meci de fotbal, care nu poate constitui

prin el însuși o reclamă comercială - imaginile din programul tv. au urmărit

numai jocul fotbaliștilor, iar grupajul conținând sloganul publicitar „pentru

cei puternici”, se putea întrezări numai în locurile unde se găsea mingea, și

nu și în afara acestui joc.

Se invocă și practica Curții

de Justiție a Comunităților Europene, în sensul că o astfel de publicitate

indirectă și neintenționată realizată de pe marginea stadionului nu este

considerată publicitate tv.

T.R. nu a vizualizat în mod

intenționat banerele de pe marginea terenului de joc, astfel că în afara culpei

nu poate fi antrenată în sarcina sa răspunderea contravențională.

Pârâtul C.N.A. a formulat

întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând recursul formulat,

prin prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile legale aplicabile,

Înalta Curte de Casație și Justiție îl va admite, pentru considerentele ce se

vor arăta în continuare:

Esențial în dezlegarea

pricinii dedusă judecății, este faptul de a se stabili dacă „pretinsa

publicitate” făcută băuturilor spirtoase cu ocazia transmiterii unui meci de

fotbal de către T.R., întrunește condițiile de publicitate stabilite de Legea

audiovizualului nr. 504/2002 care, în art. 1, definește publicitatea ca fiind

„orice formă de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoană fizică

sau juridică, publică ori privată, în schimbul unui tarif sau a altor beneficii

privind exercitarea unei activități comerciale, meșteșugărești, profesionale,

cu scopul de a promova furnizarea de bunuri, inclusiv imobile și necorporale

sau prestarea de servicii contra cost, fie difuzat în scopuri

autopromoționale”.

Același art. 1 lit. i) din

lege, definește și publicitatea mascată, aceasta fiind caracterizată ca făcută

în mod intenționat de radiodifuzor, în scop publicitar nedeclarat și care poate

crea confuzie în rândul publicului cu privire la adevăratul său scop”.

Ambele forme de publicitate

sunt caracterizate de existența unei intenții din partea radiodifuzorului,

intenția pronunțată mai ales atunci când este făcută în schimbul unor avantaje

materiale.

Or, în speță, transmisiunea meciului

din data de 4 mai 2005, între orele 20.11 - 22.22, prin imaginile din programul

tv, au urmărit numai jocul fotbaliștilor, grupajul conținând sloganul „Pentru

cei puternici”, întrezărindu-se numai în locurile unde se găsea și mingea, și

nu în afara acestui joc.

Rezultă, deci, că filmarea

sloganului nu s-a făcut în mod intenționat, în afara interesului profesional al

urmăririi jocului de fotbal.

Lipsind elementul esențial

al intenției în desfășurarea acestei activități descrisă în decizia de

sancționare, ca fiind abateri de la normele legale, decizia nr. 254/2004 a

C.N.A. - art. 22, 28 și 29 din decizie și cum în speță nu s-a dovedit nici

faptul încheierii vreunui contract de publicitate de către reclamantă, în

schimbul unui tarif, cu scopul de a promova furnizarea de bunuri, astfel cum

este definită activitatea de publicitate, duc la concluzia că nu sunt întrunite

condițiile legale pentru ca această activitate să fie considerată publicitate,

în una din cele două forme ale sale.

De altfel, o astfel de

publicitate indirectă și neintenționată, realizată de pe marginea stadionului,

în timp ce se urmărea jocul de fotbal, cum este cazul în speță, nu este

considerată publicitate tv, nici în practica Curții de Justiție a Comunităților

Europene, dacă nu sunt îndeplinite cele trei condiții - filmarea trebuind a fi

radiodifuzată intenționat de postul tv, să servească evident unui scop

publicitar și să poată induce în eroare publicul cu privire la natura sa.

Prin urmare, atunci când

prezența pe ecrane a produselor publicitare nu apare în scop intenționat

publicitar, ci ca efect secundar al filmării unui eveniment transmis (în speță,

unul sportiv), nu suntem în prezența unei publicități televizate și cu atât mai

puțin a uneia clandestine (indirecte), deci prohibite și sancționabile.

Nu s-a dovedit, de asemenea,

că în cauză ar fi fost sponsorizată transmisiunea sportivă realizată de T.V.R.,

așa cum se susține în decizia C.N.A. atacată, susținere preluată și de instanța

de fond, în acest sens neexistând dovezi la dosar, astfel că nu au fost

încălcate nici dispozițiile art. 28 din decizia nr. 254/2004 a C.N.A.

Așa cum susține și recurenta-reclamantă,

este posibil ca meciul de fotbal ce a fost transmis, să fi fost sponsorizat,

dar acesta este cu totul alt lucru față de transmisiunea sportivă care a fost

realizată de T.V.R.

Rezultă, deci, că nu poate

fi angajată răspunderea contravențională a societății reclamante, sancțiunea

aplicată neavând suport legal.

Pentru toate aceste

considerente, constatând că soluția primei instanțe este nelegală și

netemeinică, în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., urmează a se admite

recursul declarat, a se modifica în tot sentința atacată, în sensul admiterii

acțiunii formulate de reclamanta S.R.Tv. și a se anula decizia nr. 311 din 5

mai 2005, emisă de C.N.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

S.R.Tv. împotriva sentinței civile nr. 1775 din 1 noiembrie 2005 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința

atacată, în sensul că admite acțiunea.

Anulează decizia nr. 311 din

5 mai 2005, emisă de C.N.A.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2006.