ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.11.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9672/2006

HOTĂRÂRE
24.11.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9672/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestația reclamantului B.M.

împotriva Dispoziției nr. 540 din 16 februarie 2004 emisă de Primarul

Municipiului Cluj-Napoca, pârât, dispoziție prin care s-a respins notificarea

privind imobilul din str. S. pe considerentul că nu s-a făcut dovada calității

de proprietar a autorului reclamantului, a fost respinsă prin sentința civilă

nr. 1431 din 1 iulie 2004 a Tribunalului Cluj, secția civilă.

Soluția instanței de fond

susmenționată a fost menținută, potrivit deciziei civile nr. 138 A din 18 aprilie

2006 a Curții de Apel Cluj, prin respingerea apelului reclamantului.

Pentru aceasta instanța de apel a

reținut că imobilul a fost expropriat în baza Decretului nr. 52/1989, iar din

actul scris de mână intitulat „chitanță”, înscris datat 10 martie 1972, rezultă

că tatăl reclamantului B.A. a achitat vânzătorului C.E. prețul de cumpărare a

imobilului, fără a se indica strada și localitatea.

S-a reținut că vânzătorul nu a

deținut imobilul cu vreun drept de proprietate, în favoarea acestuia

intabulându-se doar un drept de ipotecă execuțională ce ulterior, însă,

anterior vânzării cu chitanță, a fost radiat la 23 august 1971.

S-a apreciat că numitul C.E. nu

putea transmite vreun drept de proprietate deoarece nu l-a avut, astfel că nici

antecesorul reclamantului nu are dovedit dreptul de proprietate.

Împotriva deciziei sus numite a

instanței de apel a declarat recurs B.M. care susține că a demonstrat, potrivit

legii și în baza probelor, că antecesorul său, respectiv tatăl său, a fost

proprietar, acesta a cumpărat o cameră deteriorată, nelocuibilă de la mai mulți

proprietari pe baza unei chitanțe scrise de mână, respectiv sub semnătură

privată.

Recurentul precizează că autorul său

a primit o sumă derizorie ca despăgubire, după ce a evidențiat că au fost

ignorate probele sale, respectiv actul de expropriere, cel privind

despăgubirile încasate în urma exproprierii și chitanța menționată dar și

declarația de martor.

Deliberând, Înalta Curte va admite

recursul pentru simplul argument că nu s-a aplicat corect legea în privința

legitimării procesuale active a reclamantului-recurent ca persoană îndreptățită

în sensul dispozițiilor art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Nu chitanța scrisă de mână, ca

înscris sub semnătură privată, îl îndrituiește pe recurent în a demonstra

proprietatea antecesorului său, ci faptul că dobânditorul imobilului, în

persoana autorului reclamantului, este atestat, printre alții, în decretul de

expropriere (filele 13 și 41 – 42 fond), astfel că în împrejurarea dată, fără a

i se contesta calitatea de proprietar, a încasat despăgubiri de 27.580 lei la

acea vreme (fila 39 fond).

Cum, printre actele doveditoare ale

dreptului de proprietate se înțelege, în cazul în care construcția a fost

demolată, orice act juridic care descrie construcția demolată, dar și orice

alte înscrisuri folosite în dovedirea cererii, astfel cum rezultă din

dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 actualizată, dar și din Normele

Metodologice de aplicare a acestei legi, anume art. 22 lit. e) și g), urmează

că reclamantul este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de

acest act normativ.

De aceea, ținând cont de prevederile

art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. privind încălcarea legii, a normelor

procesuale cu privire la calitatea procesuală a reclamantului, față de

dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., urmează a admite recursul și a

casa hotărârile instanțelor precedente, cu trimiterea cauzei la tribunal pentru

judecarea fondului cauzei.

Admite recursul declarat de

reclamantul B.M. împotriva deciziei nr. 138/A din 18 aprilie 2006 a Curții de

Apel Cluj.

Casează decizia atacată precum și

sentința nr. 1431 din 1 iulie 2004 a Tribunalului Cluj, secția civilă, și

trimite cauza acestei din urmă instanțe, pentru rejudecarea fondului cererii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 635/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 31 mai 2004, P.M. și R.M.A. au chemat în judecată Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca cerând să fie obligat să se pronunțe, prin dispoz
ÎCCJ 2006-10-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8586/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea precizată reclamanta T.V. a chemat în judecată pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca, Statul Român prin Consiliul Local al mun
ÎCCJ 2005-06-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4848/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 14 august 2002, reclamanta B.E.M.R.H.J. a chemat în judecată Statul Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, pentru ca prin hot
ÎCCJ 2007-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3101/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 13 august 2002, reclamanții A.V.I.S. și A.S., au solicitat instanței, în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul local al
ÎCCJ 2003-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4796/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 9786/2001 din 21 octombrie, Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea formulată de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pârâții S.
Sursă