ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 864/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 852 din 9 mai 2005, a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 436/2005, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantului B.N., având ca obiect anularea deciziei nr. 3226/2004, a Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, reținându-se că cererea a rămas fără obiect, întrucât certificatul nr. 885 din 4 mai 2005, emis de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Comisiei Județene Călărași a înlocuit actul atacat. Împotriva acestei hotărâri a formulat în termen recursul de față, reclamantul, cererea fiind legal scutită de plata taxei de timbru.

În motivarea cererii sunt reiterate susținerile din acțiune asupra fondului actului administrativ dedus judecății. Recursul se fondează, pentru considerentele de ordin juridic de ordine publică următoare: Actul atacat de reclamant a fost emis de Comisia Superioară care, într-o procedură specială, prevăzută de O.U.G. nr. 102/1999, soluționează contestațiile persoanelor la certificatele emise de comisiile județene de expertiză medicală, emițând o decizie prin care confirmă sau infirmă încadrarea comisiilor județene. În speță, actul nou, depus la 9 mai 2005, este un certificat emis de comisia județeană, la 4 mai 2005. Așadar, el nu revocă certificatul anterior, ci stabilește, pentru viitor o altă încadrare a reclamantului, ca persoană cu handicap.

Dacă această nouă încadrare îl mulțumește ori nu, pe reclamant, nu poate fi stabilit de către instanța de fond, întrucât nu a fost învestită cu controlul de legalitate al acestui act. Noul certificat nu poate nici înlocui actul atacat, întrucât acesta din urmă a fost emis de o altă autoritate și care exercită controlul asupra certificatelor de felul celui nou prezentat. Așa fiind, se constată că instanța de fond a reținut greșit excepția lipsei de obiect a cererii, sentința urmând a fi casată pe temeiul art. 312 alin. (5) teza I C. proc. civ., iar cauza trimisă, spre rejudecare. Soluția se impune, întrucât pentru perioada 27 mai 2004 - 3 mai 2005, adică pentru trecut, reclamantul a invocat un prejudiciu produs de decizia atacată, precum și de certificatul nr. 1118/2004, pe care această decizie l-a menținut.

Mai mult, prin precizarea la acțiune, reclamantul a solicitat daune materiale și daune morale a căror admisibilitate, ca cereri accesorii, nu se poate stabili decât în urma controlului în fond asupra legalității și temeiniciei deciziei atacate. PENTRUACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de B.N. împotriva sentinței civile nr. 852 din 9 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2006.