ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 864/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 864/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 852 din 9 mai 2005, a
Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 436/2005, a fost respinsă,
ca neîntemeiată, cererea reclamantului B.N., având ca obiect anularea deciziei
nr. 3226/2004, a Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Persoanelor cu
Handicap pentru Adulți, reținându-se că cererea a rămas fără obiect, întrucât
certificatul nr. 885 din 4 mai 2005, emis de Comisia de Expertiză Medicală a
Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Comisiei Județene Călărași a
înlocuit actul atacat.
Împotriva acestei hotărâri a
formulat în termen recursul de față, reclamantul, cererea fiind legal scutită
de plata taxei de timbru.
În motivarea cererii sunt reiterate
susținerile din acțiune asupra fondului actului administrativ dedus judecății.
Recursul se fondează, pentru
considerentele de ordin juridic de ordine publică următoare:
Actul atacat de reclamant a fost
emis de Comisia Superioară care, într-o procedură specială, prevăzută de O.U.G.
nr. 102/1999, soluționează contestațiile persoanelor la certificatele emise de
comisiile județene de expertiză medicală, emițând o decizie prin care confirmă
sau infirmă încadrarea comisiilor județene.
În speță, actul nou, depus la 9 mai
2005, este un certificat emis de comisia județeană, la 4 mai 2005.
Așadar, el nu revocă certificatul
anterior, ci stabilește, pentru viitor o altă încadrare a reclamantului, ca
persoană cu handicap. Dacă această nouă încadrare îl mulțumește ori nu, pe
reclamant, nu poate fi stabilit de către instanța de fond, întrucât nu a fost
învestită cu controlul de legalitate al acestui act.
Noul certificat nu poate nici
înlocui actul atacat, întrucât acesta din urmă a fost emis de o altă autoritate
și care exercită controlul asupra certificatelor de felul celui nou prezentat.
Așa fiind, se constată că instanța
de fond a reținut greșit excepția lipsei de obiect a cererii, sentința urmând a
fi casată pe temeiul art. 312 alin. (5) teza I C. proc. civ., iar cauza
trimisă, spre rejudecare.
Soluția se impune, întrucât pentru
perioada 27 mai 2004 - 3 mai 2005, adică pentru trecut, reclamantul a invocat
un prejudiciu produs de decizia atacată, precum și de certificatul nr.
1118/2004, pe care această decizie l-a menținut. Mai mult, prin precizarea la
acțiune, reclamantul a solicitat daune materiale și daune morale a căror
admisibilitate, ca cereri accesorii, nu se poate stabili decât în urma
controlului în fond asupra legalității și temeiniciei deciziei atacate.
PENTRUACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de B.N.
împotriva sentinței civile nr. 852 din 9 mai 2005 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 martie 2006.