ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.01.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 852/2006

HOTĂRÂRE
26.01.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 852/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5 din 19 ianuarie 2005, Curtea de

Apel Iași a respins acțiunea formulată de P.R.M., organizația municipală

Pașcani, în contradictoriu cu T.R.D.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, în esență, că acțiunea este inadmisibilă, deoarece

Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului stabilește

cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerilor,

competențe, răspunderi, dreptul de contestație cu privire la modul de formare

și componența birourilor electorale, precum și autoritatea competentă să le

soluționeze. Hotărârea pronunțată de biroul electoral de circumscripție, în

temeiul art. 41 alin. (2) din lege, este definitivă, iar prin lege nu este dată

în competența curților de apel sau a altor instanțe judecătorești soluționarea

acțiunilor cu obiectul arătat în cererea formulată de reclamant.

Legea nu prevede dreptul persoanei

nemulțumite de a formula acțiune în justiție pentru sancționarea președintelui

tribunalului sau a magistratului desemnat de acesta, pentru modul în care s-a

făcut tragerea la sorți conform art. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004.

Reține instanța de fond, că

aspectele relevate de reclamant în cererea de chemare în judecată sunt de

competența biroului electoral de circumscripție, care le soluționează printr-o

hotărâre ce nu este supusă controlului judiciar și că pricina fiind soluționată

pe excepția inadmisibilității, nu se mai analizează celelalte excepții

invocate, privind calitatea procesuală activă și nulitatea cererii de chemare

în judecată pentru neîndeplinirea condițiilor cerute de art. 112 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs P.P.R.M., organizația municipală Pașcani.

Recurentul, invocând art. 299-316 C.

proc. civ., expune situația care a determinat chemarea în judecată a pârâtului

și susține că instanța care a pronunțat hotărârea atacată avea competența să

soluționeze acțiunea, în raport de prevederile art. 28 C. proc. pen., care în

alin. (4), stabilește competența curții de apel de a judeca în primă instanță

infracțiunile săvârșite de judecătorii de la tribunale și judecătorii.

Se mai susține, că excepția nu a

fost pusă în discuția părților, pentru că pârâtul nu a fost prezent în instanță

la termenul la care s-a soluționat procesul, iar dacă excepția a fost admisă,

curtea de apel era obligată să decline competența în favoarea instanței

competente sau a organului cu activitate jurisdicțională competent potrivit

legii.

Analizând recursul, în limita criticilor

formulate, care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se

constată că nu este întemeiat.

În declarația de recurs se susține

că instanța trebuia să soluționeze acțiunea, în raport cu prevederile art. 28 C.

proc. pen., susținere care nu este întemeiată, pentru că, în prezenta cauză,

curtea de apel nu a fost învestită cu soluționarea unui proces penal.

Recurentul-reclamant a formulat, la

data de 3 ianuarie 2005, acțiunea întemeiată numai pe dispozițiile art. 37

alin. (2) din Legea nr. 373/2004, prin care a cerut „sancționarea

vicepreședintelui Tribunalului Iași”, deoarece tragerea la sorți pentru

alegerile Camerei Deputaților și Senatului nu a fost făcută cu respectarea

textului invocat, iar instanța de fond a analizat cererea în raport cu acest

obiect.

Or, așa cum corect s-a reținut prin

hotărârea atacată, art. 37 alin. (2) din Legea nr. 373/2004 stabilește doar modul

în care trebuiau desemnați președinții și locțiitorii birourilor electorale ale

secțiilor de votare.

Conform art. 41 alin. (1) din lege,

modul de formare și componența birourilor și oficiilor electorale au putut fi

contestate în termen de 48 ore de la expirarea termenului de constituire sau

completare a acestora, iar dreptul la contestație aparținea partidelor

politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au participat la

alegeri, precum și candidaților independenți. Competența soluționării

contestațiilor aparținea biroului electoral de circumscripție, Biroului

Electoral Central sau, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit textului citat, verificarea

modului în care s-a făcut tragerea la sorți pentru desemnarea președinților și

locțiitorilor birourilor electorale ale secțiilor de votare s-a putut realiza

numai pe calea contestației.

De aceea, susținerea recurentului că

instanța era datorare să trimită cauza instanței competente sau organului cu

activitate jurisdicțională competent potrivit legii, nu este întemeiată.

Prin hotărârea atacată s-a reținut

că acțiunea este inadmisibilă, deoarece aspectele evidențiate de reclamant

puteau fi invocate pe calea contestației și intrau în competența exclusivă a

biroului electoral de circumscripție.

De altfel, prin acțiune, reclamantul

a cerut ca pârâtul să fie sancționat conform art. 37 alin. (2) din lege, fără

alte precizări privind sancțiunea care, în opinia sa, trebuia aplicată.

Legea nr. 373/2004 nu cuprinde însă

prevederi privind răspunderea persoanei care a făcut tragerea la sorți, pentru

modul în care s-a realizat această operațiune.

Neîntemeiată este și susținerea că

excepția nu a fost pusă în discuția părților.

Potrivit consemnărilor din

încheierea de dezbateri, la termenul din 19 ianuarie 2005, excepțiile

inadmisibilității și necompetenței au fost puse în discuție, iar reclamantul,

prezent în instanță prin reprezentant, a pus concluzii. Pârâtul a lipsit la

acest termen, însă nu sunt incidente prevederile art. 105 alin. (2) C. proc.

civ., deoarece, prin invocarea excepțiilor în lipsa pârâtului legal citat, nu

s-a pricinuit reclamantului vreo vătămare.

Pentru considerentele expuse,

recursul declarat de reclamant va fi respins.

Respinge recursul declarat de

reclamantul P.P.R.M., organizația municipală Pașcani împotriva sentinței civile

nr. 5 din 19 ianuarie 2005 a Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-30
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5559/2004
reținut și de instanța de fond. Rezultă că respingerea contestației de către Biroul Electoral Județean, ca inadmisibilă, este contrarie atât dispozițiilor Legii nr. 67/2004, cât și prevederilor constituționale. În art. 117 din cap. VI din L
ÎCCJ 2011-02-11
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 829/2011
instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar, analizând dispozițiile art. 70 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008, a reținut că numai împotriva hotărârilor definitive ale instanțelor judecătorești, de soluționare a întâm
ÎCCJ 2020-12-10
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2704/2020
solicitând controlul judecătoresc asupra desemnării în cadrul alegerilor interne, în baza art. 59 din Legea nr. 208/2015 și a art. 21 din Constituția României, în timp ce instanța de fond a considerat că nu se pot adresa instanțelor judecăt
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85241)
de Casație și Justiție constată că cele două hotărâri emise de Biroul Electoral Județean de Circumscripție Dolj și Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc așa cum corect s-a
ÎCCJ 2024-11-20
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2595/2024
țiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Cen
Sursă