ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 357/2006

HOTĂRÂRE
02.02.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 357/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC B. SA Biharia a chemat

în judecată pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale,

Ministerul Finanțelor Publice, A.D.S. și A.V.A.S., solicitând instanței ca,

prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâții la emiterea ordinului

comun privind acordarea înlesnirilor la plată, stabilite prin Legea nr.

190/2004, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 3.000.000 lei pentru fiecare

zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii, până

la data emiterii actului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că a fost supusă procedurii privatizării în baza Legii nr. 268/2001 și

de la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor s-a născut

dreptul de a beneficia de înlesnirile fiscale acordate prin Legea nr. 190/2004.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.

183/CA/2005 - PI din 6 iunie 2005, a respins excepția de necompetență materială

și teritorială a Curții de Apel Oradea, precum și excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâților.

Totodată, a admis acțiunea

reclamantei și a obligat pârâtele să emită ordinul comun privind acordarea

înlesnirilor de plată stabilite prin Legea nr. 190/2004. A respins cererea de

acordare a daunelor cominatorii și a respins acțiunea reclamantei față de

pârâtele A.V.A.S. și A.D.S. București.

Pentru a pronunța o astfel de

sentință, instanța a reținut că reclamanta este înscrisă în Anexa nr. 1 a Legii nr. 268/2001 și potrivit O.U.G. nr. 26/2005, art. II pct. 3, beneficiază de înlesnirile de

plată reglementate de Legea nr. 190/2004.

S-a reținut că reclamanta nu are

datorii către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, unde A.V.A.S.

are atribuții de a emite ordin comun și nici față de A.D.S., astfel că față de

aceste două părți acțiunea a fost respinsă.

Referitor la plata daunelor

cominatorii, s-a reținut că Legea nr. 554/2004, în art. 24, reglementează modul

de punere în executare a unei hotărâri definitive, astfel că nu se poate aplica

măsura coercitivă a daunelor cominatorii.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Recurentul a susținut, în esență, că

activitatea de post-privatizare este o sarcină care revine A.D.S., astfel că

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 190/2004, în cazul reclamantei, revine

acestei Agenții. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu

poate elabora un ordin, fără a avea la bază documentele necesare, prevăzute de

lege, în scopul emiterii actului administrativ.

A mai susținut și că obligarea

Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la emiterea unui

ordin comun, privind acordarea înlesnirilor la plată conform Legii nr.

190/2004, este nefondată, deoarece următoarele etape revin, prin atribuții și

competențe, Ministerului Finanțelor Publice.

Recursul nu poate fi primit, pentru

următoarele considerente:

În fapt, prin acțiunea formulată, SC

privind acordarea înlesnirilor la plată stabilite prin Legea nr. 190/2004, sub

sancțiunea unor daune cominatorii de 3.000.000 lei pentru fiecare zi de

întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la

emiterea actului administrativ. Reclamanta a arătat că, întrucât la data de 30

ianuarie 2004, între A.D.S. și S.A. B.&C. a fost semnat contractul de

vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 3, prin care a devenit societate cu capital

privat, s-a născut dreptul acesteia de a beneficia de înlesnirile fiscale

acordate prin Legea nr. 190/2004.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 190/2004, „societățile comerciale care dețin în administrare

terenuri proprietate publică și privată a statului, precum și terenuri ale

altor proprietari, persoane fizice și/sau juridice, privatizate sau în curs de

privatizare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de

facilități”.

Înlesnirile la plată, potrivit

dispozițiilor art. 5 și 6 din actul normativ sus-menționat, se aprobă prin

Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și

al Ministerului Finanțelor Publice sau A.V.A.S., pentru contribuții la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, datorate și neachitate până la 30

iunie 2003.

Cum din certificatul de obligații

bugetare rezultă că reclamanta are datorii: C.A.S.A. angajator; contribuții la Fondul de pensii și asigurări sociale ale agricultorilor și impozit pe profit, în mod corect

instanța de fond a considerat că refuzul Ministerului Agriculturii, Pădurilor

și Dezvoltării Rurale și Ministerului Finanțelor Publice de a emite Ordinul

comun pentru acordarea înlesnirilor de plată, este un refuz nejustificat.

Având, însă, în vedere că în dosarul

de recurs s-a depus Ordinul comun privind acordarea de înlesniri la plata

obligațiilor bugetare datorate și neachitate de SC B. SA Biharia, județul

Bihor, fiind, deci, adusă la îndeplinire sentința recurată, rezultă că

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu mai justifică un

interes procesual în promovarea recursului.

Respinge recursul declarat de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței

civile nr. 183/CA/2005 - PI din 6 iunie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-10-29
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5610/2004
sentința civilă nr. 1011 din 24 aprilie 2003 a Tribunalului Bihor, cererea de ordonanță președințială formulată de SC I. SA Oradea prin care aceasta a solicitat suspendarea executării daunelor cominatorii acordate SC V.S. SRL Oradea, prin s
ÎCCJ 2006-02-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 353/2006
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 16 februarie 2004 și precizată la datele de 26 februarie 2004, 1 aprilie 2004, 22 aprilie 2004 și 21 aprilie 2005, reclama
ÎCCJ 2006-02-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 605/2006
respins, ca nefondate, excepțiile privind prematuritatea actului și lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și a admis în parte acțiunea, în sensul anulării actului adm
ÎCCJ 2008-06-24
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2646/2008
Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 11 decembrie 2007 reclamanta SC A.C. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.D.S., obligarea pârâtei să înche
ÎCCJ 2003-09-18
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85198)
Competența teritorială în materia contenciosului administrativ. Lipsa caracterului absolut al regulii prevăzute d eart.6 din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ. Norma de competență teritorială din materia contenciosului admini
Sursă