Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2006
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 357/2006

HOTĂRÂRE
02.02.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 357/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC B. SA Biharia a chemat în judecată pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor Publice, A.D.S. și A.V.A.S., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâții la emiterea ordinului comun privind acordarea înlesnirilor la plată, stabilite prin Legea nr. 190/2004, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 3.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la data emiterii actului, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost supusă procedurii privatizării în baza Legii nr. 268/2001 și de la data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor s-a născut dreptul de a beneficia de înlesnirile fiscale acordate prin Legea nr. 190/2004.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 183/CA/2005 - PI din 6 iunie 2005, a respins excepția de necompetență materială și teritorială a Curții de Apel Oradea, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților. Totodată, a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâtele să emită ordinul comun privind acordarea înlesnirilor de plată stabilite prin Legea nr. 190/2004. A respins cererea de acordare a daunelor cominatorii și a respins acțiunea reclamantei față de pârâtele A.V.A.S. și A.D.S. București. Pentru a pronunța o astfel de sentință, instanța a reținut că reclamanta este înscrisă în Anexa nr. 1 a Legii nr. 268/2001 și potrivit O.U.G.

nr. 26/2005, art. II pct. 3, beneficiază de înlesnirile de plată reglementate de Legea nr. 190/2004. S-a reținut că reclamanta nu are datorii către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, unde A.V.A.S. are atribuții de a emite ordin comun și nici față de A.D.S., astfel că față de aceste două părți acțiunea a fost respinsă. Referitor la plata daunelor cominatorii, s-a reținut că Legea nr. 554/2004, în art. 24, reglementează modul de punere în executare a unei hotărâri definitive, astfel că nu se poate aplica măsura coercitivă a daunelor cominatorii. Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Recurentul a susținut, în esență, că activitatea de post-privatizare este o sarcină care revine A.D.S., astfel că aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 190/2004, în cazul reclamantei, revine acestei Agenții. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu poate elabora un ordin, fără a avea la bază documentele necesare, prevăzute de lege, în scopul emiterii actului administrativ. A mai susținut și că obligarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la emiterea unui ordin comun, privind acordarea înlesnirilor la plată conform Legii nr. 190/2004, este nefondată, deoarece următoarele etape revin, prin atribuții și competențe, Ministerului Finanțelor Publice.

Recursul nu poate fi primit, pentru următoarele considerente: În fapt, prin acțiunea formulată, SC B. SA Biharia a solicitat obligarea pârâților la emiterea unui ordin comun privind acordarea înlesnirilor la plată stabilite prin Legea nr. 190/2004, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 3.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la emiterea actului administrativ. Reclamanta a arătat că, întrucât la data de 30 ianuarie 2004, între A.D.S. și S.A. B.&C. a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 3, prin care a devenit societate cu capital privat, s-a născut dreptul acesteia de a beneficia de înlesnirile fiscale acordate prin Legea nr. 190/2004.

Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 190/2004, „societățile comerciale care dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului, precum și terenuri ale altor proprietari, persoane fizice și/sau juridice, privatizate sau în curs de privatizare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de facilități”. Înlesnirile la plată, potrivit dispozițiilor art. 5 și 6 din actul normativ sus-menționat, se aprobă prin Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Finanțelor Publice sau A.V.A.S., pentru contribuții la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, datorate și neachitate până la 30 iunie 2003. Cum din certificatul de obligații bugetare rezultă că reclamanta are datorii: C.A.S.A.

angajator; contribuții la Fondul de pensii și asigurări sociale ale agricultorilor și impozit pe profit, în mod corect instanța de fond a considerat că refuzul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerului Finanțelor Publice de a emite Ordinul comun pentru acordarea înlesnirilor de plată, este un refuz nejustificat. Având, însă, în vedere că în dosarul de recurs s-a depus Ordinul comun privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor bugetare datorate și neachitate de SC B. SA Biharia, județul Bihor, fiind, deci, adusă la îndeplinire sentința recurată, rezultă că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu mai justifică un interes procesual în promovarea recursului.

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 183/CA/2005 - PI din 6 iunie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2006.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-10-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 276/2007
dreptul de atribuire directă, nu este condiționat de nerealizarea privatizării SC A.D.O. SA, aceasta având semnificația unei adăugiri la lege, singurele condiții fiind cele prevăzute expres de dispozițiile imperative ale art. 21 1 din Legea
ÎCCJ 2007-02-13
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1333/2007
la data comunicării deciziei respectiv 11 aprilie 2003. Cu privire la plata daunelor cominatorii s-a reținut că acestea reprezintă un mijloc de constrângere împotriva debitorului, care este obligat să le plătească până la executarea obligaț
ÎCCJ 2006-02-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 631/2006
a răspuns reclamantei, în sensul că cererea sa nu poate să fie avizată favorabil. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Brăila a arătat în recurs că, în mod greșit instanța a obligat-o în mod cumulativ, atât să răspundă motivat r
ÎCCJ 2011-10-25
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3267/2011
ției de fapt și de drept care a generat litigiul dintre părți. Instanța de apel a reținut dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea. nr. 190/2004 ca temei al scutirii pârâtei de la plata penalităților de întârziere aferente redevenței
ÎCCJ 2008-10-22
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3017/2008
SA BUCUREȘTI față de penalitățile solicitate de reclamantă și acordate de instanță deoarece considerând debitul principal achitat prin compensare obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere este nelegală și netemeinică. Instanța
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă