ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 585/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 91/F din 4 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 2443/2004, privind transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului și din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, pentru Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei invocată de pârâtul Județul Covasna prin Consiliul Județean Covasna în contradictoriu cu reclamanta Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Guvernul României în calitate de emitent al actului atacat, și intervenientul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că H.G. nr. 2443/2004 a fost adoptată la data de 28 decembrie 2004 și având în vedere prevederile sale, respectiv transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor pentru Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, s-a constatat că acest act se încadrează în categoria celor pe care le putea emite Guvernul la acea dată. S-a mai precizat că acest act a fost adoptat pentru administrarea treburilor publice, iar susținerea potrivit căreia ar fi fost adoptat cu încălcarea art. 21 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, este neîntemeiată.

Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 12 alin. l din Legea nr. 213/1998 potrivit cărora: „bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local. Instanța a constatat că bunul ce face obiectul H.G. nr. 2443/2004, imobilul situat în județul Covasna, a fost dat în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, autoritate a administrației publice centrale, care dispune de el, prin intermediul Episcopiei Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. Împotriva acestei hotărâri pârâții: județul Covasna și C.J. Covasna au declarat recurs criticând-o ca netemeinică și nelegală întrucât a fost pronunțată cu greșita aplicare a legii.

S-a criticat sentința de fond întrucât prima instanță nu a făcut corect interpretarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, întrucât Legea nr. 262/2007 a prevăzut în mod expres că excepția de nelegalitate poate fi invocată și cu privire la acele acte care au fost emise anterior intrării în vigoare a legii contenciosului administrativ. În motivele de recurs, s-a apreciat că H.G. nr. 2443/2004 este nelegală întrucât încalcă dispozițiile legale invocate în cererea de recurs, obiectul reglementărilor sale excedând competenței date prin Constituție și legea organică de organizare și funcționare a Guvernului. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând motivele de recurs, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: H.G.

nr. 2443/2004 a fost adoptată la 28 decembrie 2004 fiind un act adoptat pentru administrarea treburilor publice. Conform art. 12 din Legea nr. 213/1998 bunurile din domeniul public pot fi date după caz, în administrarea regiilor autonome, prefecturilor, a autorităților publice și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local. Bunul în litigiu care face obiectul H.G. nr. 2443/2004 a fost dat în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, care este o autoritate a administrației publice centrale. Corect instanța de fond a apreciat că sintagma „pentru Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei” este în concordanță cu art. 12 din Legea nr. 213/1998, potrivit cu care titularul dreptului de administrare poate să folosească bunul în condițiile actului prin care i s-a dat în administrare.

Deci Ministrul Culturii și Cultelor administrează acest bun, astfel cum rezultă din probatorii, prin intermediul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Referitor la greșita aplicare a art. 4 din Legea nr. 554/2004 astfel cum se susține în motivele de recurs, nu poate fi avută în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de dispozițiile textului constituțional la care se referă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 262/2007, întrucât interzice retroactivitatea legii noi, rezultând fără tăgadă că drepturile și obligațiile anterioare, sub aspectul legalității și validității, rămâne supuse prevederilor în vigoare la data constituirii lor.

De altfel, procedura invocării excepției de nelegalitate nu este contrară ci intervine în ideea restabilirii echității justiției care trebuie împreună cu legalitatea să stea la temelia raporturilor juridice. Prin urmare, în speță, nu au fost încălcate dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, instanța Curții de Apel motivând în fapt și în drept și în raport de Decizia nr. 426/2008 a Curții Constituționale sesizată din oficiu, referitor tocmai la prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, că H.G. nr. 2443/2004 nu a fost adoptată cu încălcarea art. 21 din Legea nr. 213/1998. Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul declarat de Județul Covasna și C.J. Covasna, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Județul Covasna și C.J. Covasna, împotriva sentinței civile nr. 91/ F din 4 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 februarie 2009.