ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2278/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea ședinței publice de

la 12 septembrie 2005, Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios

administrativ, a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția comercială și

de contencios administrativ, cu soluționarea excepției de nelegalitate a

avizului nr. 18/2004, emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

considerând că rezolvarea litigiului aflat pe rolul tribunalului (dosar nr. 4252/E/2005)

depinde de modul în care se soluționează această excepție.

Excepția de nelegalitate a avizului

a fost invocată de C.M., în dosarul menționat.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 385 din 16

noiembrie 2005, a respins excepția, ca nefondată, reținând că avizul nr. 18 din

17 decembrie 2004 s-a emis legal de către Agenția Națională a Funcționarilor

Publici, în baza documentației întocmită de către Consiliul Județean Botoșani,

cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea

drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru

anul 2005.

C.M. a declarat recurs împotriva

sentinței, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., susținând că instanța s-a aflat în eroare în ce privește

aplicabilitatea Ordinului nr. 218/2003 al Președintelui Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici, care avea valabilitate numai până la 15 iulie 2003, ca

și referitor la dispoziția nr. 45/2005, care nu a fost emisă de Consiliul Județean

Botoșani, ci de către D.G.A.S.P.C. Botoșani.

Mai susține că hotărârea este

motivată confuz, în baza unei analize superficiale și prin interpretarea

eronată a înscrisurilor aflate la dosar.

Menționează că instanța nu a avut în

vedere faptul că a cerut a se analiza, atât avizul propriu-zis, cât și tabelele

anexate acestuia, tabele prin care se stabilește efectiv reîncadrarea sa.

Arată că avizul s-a emis cu

nerespectarea dispozițiilor imperative ale art. 6 alin. (6) din O.U.G. nr. 92/2004

și ale H.G. nr. 1434/2004, precum și a reglementărilor de drept comun, civile

și administrative.

Consideră că i s-a calculat greșit

salariul, în baza documentației întocmită de Consiliul Județean Botoșani și a

avizului nr. 18 din 17 decembrie 2004, emis de Agenția Națională a

Funcționarilor Publici.

Agenția Națională a Funcționarilor

Publici a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția tardivității

recursului, iar pe fond cere ca recursul să fie respins ca nefondat.

Prin notele scrise depuse ulterior,

ca și la termenul de astăzi, s-a invocat de către Agenția Națională a

Funcționarilor Publici, și excepția autorității de lucru judecat, menționând în

acest sens, decizia nr. 1633 din 9 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Conform prevederilor art. 137 C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate.

În ce privește excepția tardivității

introducerii recursului, reține că aceasta este neîntemeiată.

Are în vedere că sentința s-a

comunicat recurentei-reclamante la 2 februarie 2006, iar cererea de recurs a

trimis-o prin poștă, la 5 februarie 2006, în termenul prevăzut de art. 4 alin.

(3) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.

Nici excepția autorității (puterii)

lucrului judecat nu poate fi primită, pentru că obiectul dosarului nr. 2773 al

Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, privește anularea aceluiași aviz, dar pe calea acțiunii principale, pe

când în prezenta cauză s-a invocat nelegalitatea avizului pe cale de excepție.

Dar recursul este nefondat, deoarece

nu se reține că sentința recurată ar fi motivată confuz și fără să se țină cont

de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, cum se susține de către recurentă.

Unele erori în motivare nu sunt de

natură să influențeze legalitatea și temeinicia soluției pronunțate de către

instanța de fond, prin care s-a respins excepția de nelegalitate a avizului nr.

18/2004.

Dar excepția nu putea fi admisă, și

pentru că avizul invocat nu este un act administrativ, în sensul prevăzut de Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În plus, cererea referitoare la

excepția de nelegalitate era și inadmisibilă, pentru că avizul s-a emis la 17

decembrie 2004, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a

contenciosului administrativ, care, pentru prima dată, prevede posibilitatea

invocării, pe cale de excepție, a nelegalității unui act administrativ

individual, lege ce a intrat în vigoare la 6 ianuarie 2005 și care nu poate să

retroactiveze.

Pentru considerentele arătate mai sus,

urmează ca, în temeiul art. 299 și 312 C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, să se respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta C.M. împotriva sentinței nr. 385 din 16 noiembrie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 iunie 2006.