Aybabin împotriva Ucrainei

CINTIMEA SECȚIUNE PARTICIPALĂ CU ADMINISIBILITATEA cererii nr. 23194/02 de Dmitriy Aleksandrovich AYBABIN împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (Cincimea Secțiune), ședința la 18 septembrie 2006 ca Cameră compusă din: Președintele Lorenzean Botoucharova Butkevych dna Tsatsa-Nikolovska Maruste Borrego Dna Jaeger, judecători și grefierul Secției C. Westerdiek Având în vedere cererea depusă la 3 mai 2002, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTES Dl Dmitriy Aleksandrovich Aybabin este un național ucrainean care s-a născut în 1970 și este în prezent reținut în închisoarea Zhovti Vody, Ucraina. El este reprezentat în fața Curții de către dl Y. A. Aybabin, fratele său, care locuiește în Canada.

Faptele cazului, astfel cum a fost depus de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 8 iunie 1997, reclamantul a fost arestat pe suspect de crimă agravată. El a fost suspectat că l-a ucis pe dl R. și Sh. și a infligit prejudicii grave asupra dlui S. și a dlui Sch. La 11 iunie 1997, reclamantul a fost acuzat oficial de două conturi de crimă intenționată agravată. În aceeași zi, procurorul a autorizat detenția sa în reținere. La 1 august 1997, procurorul a prelungit detenția reclamantului în reținere și termenul anchetei preliminare până la trei luni. La 1 septembrie 1997, acuzațiile împotriva reclamantului au fost modificate: el a fost acuzat că a depășit limitele apărării necesare, ceea ce a condus la uciderea a două persoane și la atacul grav asupra altor două persoane.

La 3 octombrie 1997, ancheta a fost încheiată și cazul a fost îndreptat la Curtea de district Kyivskiy din Kharkiv. La 3 noiembrie 1997, cazul a fost remis de la Curtea de district Kyivskiy de Kharkiv la Curtea de district Kominternovskiy de Kharkiv în vederea examinării în fond. La 11 iunie 1999, un judecător al Curtea de district Kominternovskiy a trimis cazul la Procuratura de district Kyivskiy de la Procurorul Khivskii în vederea unei anchete suplimentare. La 30 august 1999, ancheta în acest caz a fost redeschisă. La 28 septembrie 1999, reclamantul a fost acuzat de depășirea limitelor apărării necesare, care au condus la uciderea a două persoane și la amenințarea gravă a celorlalte două persoane.

La 1 octombrie 1999, cazul a fost remis Curții de district Kominternovskiy din Kharkiv. La 26 noiembrie 1999, un judecător al Curții de District Kominternovskiy a trimis cazul Biroului Procurorului de District Kyivskiy pentru anchetă suplimentară. La 7 aprilie 2000, ancheta în acest caz a fost redeschisă. La 6 mai 2000, reclamantul a fost încă o dată acuzat de depășirea limitelor apărării necesare, ceea ce a condus la uciderea a două persoane și la amenințarea gravă a celorlalte două persoane. La 6 mai 2000, cazul a fost îndreptat la Curtea de district Kominternovskiy din Kharkiv. La 18 mai 2000, un judecător al Curții de district Kominternovskiy a trimis cazul pentru anchetă suplimentară. La 30 mai 2000, ancheta în acest caz a fost reînnoită oficial.

În aceeași zi procurorul din orașul Kharkiv a stabilit un termen de anchetă suplimentară până la 30 iunie 2000 și a prelungit detenția reclamantului la încarcerare până la aceeași dată. La 7 iunie 2000, investigatorul Oficiului Procurorului din orașul Kharkiv a instituit o procedură penală împotriva reclamantului care l-a acuzat cu două conturi de crimă și două conturi de tentativă de crimă. La 20 iunie 2000, același investigator a recalificat acuzațiile împotriva reclamantului și a instituit proceduri penale împotriva acestuia pentru două conturi de crimă legate de îndeplinirea obligației publice a victimelor de a preveni o infracțiune și comisă de o persoană care a comis o crimă anterior; și două conturi despre o tentativă de crimă legată de îndeplinirea obligației publice a victimelor de a preveni o infracțiune.

La 20 iunie 2000, acelasi investigator a instituit o procedură penală împotriva reclamantului pentru hooliganism extrem de rău. În aceeași zi s-a alăturat procedurii penale anterioare împotriva reclamantului. La 29 iunie 2000, reclamantul a fost acuzat oficial de infracțiunile de mai sus. În aceeași zi ancheta preliminară a fost finalizată. La 3 august 2000, reclamantul a consultat dosarul. La 4 august 2000, a fost încheiat proiectul de procedură de inculpare, iar cazul a fost înaintat Curtea Regională Kharkiv. La 17 mai 2001, Curtea Regională Kharkiv a condamnat reclamantul pentru două conturi de crimă și două conturi de tentativă de crimă și l-a condamnat la 15 ani de închisoare. Potrivit reclamantului, moțul său de numire a unui reprezentant al Charkassy Christian Eparchy ca „apărător social”, în plus față de avocatul său și reprezentantul său, a fost respins în timpul procesului.

Potrivit argumentelor reclamantei, la 3 august 2001, el a primit doar două zile pentru a se familiariza cu dosarul care a consistat în nouă volume. La 18 decembrie 2001, Curtea Supremă a susținut hotărârea. Curtea Supremă a menționat în decizia sa că reclamantul a întârziat intenționat studiul său asupra dosarului judiciar și a refuzat să studieze dosarul. Dreptul intern relevant Textele de la art. 120 din Codul de Procedință Penală din 1960 (termenii de anchetă preliminară) și de la art. 281 (remiterea unui caz de anchetă suplimentară) sunt rezumate în hotărârea Merit c. Ucraina (nr. 66561/01, hotărârea din 30 martie 2004, legislația și practicile interne relevante). art. 241 din Codul prevede că audierea preliminară a cazului de către un judecător ar trebui să fie finalizată în termen de cinci zile (cincăzeci de zile pentru cazuri complicate) de la data în care dosarul a fost depus în judecată.

COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns cu privire la durata procedurii penale împotriva lui. El a invocat art. 5 în acest sens. Reclamantul a afirmat, în continuare, că nu a primit un proces echitabil. El s-a plâns că accesul său la dosarul în timp ce pregătirea recursului de casă a fost restricționat; că instanța și-a respins moțiunea de numire a unui reprezentant al lui Cherkassy Christian Eparchy ca apărător și că nu a putut examina mai mulți martori, deoarece nu au participat la proces. El se referă la art. 6 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ , literele (b), (c) și (d) din Convenție. Reclamantul se plângea, de asemenea, că a fost condamnat pentru crime intenționate în timp ce, de fapt, a comis crime ca urmare a depășirii limitelor apărării necesare.

El a invocat art. 7 din Convenție în acest sens. 1. Reclamantul s-a plâns că procedura penală a durat în mod nejustificat, iar el s-a bazat pe art. 5 din Convenție. Curtea consideră că această plângere ar trebui examinată în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție, care prevede în măsura în care este relevantă după cum urmează: „În determinarea ... acuzarea penală împotriva lui, toată lumea are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil.” Curtea consideră că, pe baza dosarului, nu poate determina admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul de procedură, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat.

(2) Reclamantul s-a mai plângut de nedreptatea procedurii, iar el a invocat art. 6 §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ §§ § , §§ , §§ §§, §§ §, §§ §, §§ §, §§ §, §§ §, §§ §§ . Reclamantul s-a plâns, de asemenea, că nu a comis infracțiunile imputate acestuia și, prin urmare, condamnarea sa este ilegală. În acest sens, el se bazează pe art. 7 § 1 din Convenție, cu toate acestea, dispoziția relevantă pentru această plângere este art. 6 § 1, în măsura în care garantează dreptul la un proces echitabil. Având în vedere tot materialul în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenție.

Rezultă că această parte a cererii trebuie declarată inadmisibilă, vădit nefondată, în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să suspende examinarea plângerilor reclamantului cu privire la lungimea excesivă a procedurii; declara restul cererii inadmisibilă. Claudia Westerdiek Peer Președintele grefierului Lorenzen

FIFTH SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 23194/02 by Dmitriy Aleksandrovich AYBABIN against Ukraine The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 18 September 2006 as a Chamber composed of: Mr P. Lorenzen , President , Mrs S. Botoucharova , Mr V. Butkevych , Mrs M. Tsatsa-Nikolovska , Mr R. Maruste , Mr J. Borrego Borrego , Mrs R. Jaeger, judges , and Mrs C. Westerdiek , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 3 May 2002, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Mr Dmitriy Aleksandrovich Aybabin, is a Ukrainian national who was born in 1970 and is currently detained in the prison of Zhovti Vody, Ukraine. He is represented before the Court by Mr Y. A. Aybabin, his brother, who lives in Canada.

A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 8 June 1997 the applicant was arrested on suspicion of aggravated murder. He was suspected of having killed Mr R. and Mr Sh. and inflicted grievous bodily harm on Mr S. and Mr Sch. On 11 June 1997 the applicant was formally charged with two counts of aggravated intentional murder. On the same day the prosecutor authorised his detention on remand. On 1 August 1997 the prosecutor extended the applicant’s detention on remand and the term of pre-trial investigation up to three months. On 1 September 1997 the charges against the applicant were amended: he was accused of exceeding the limits of necessary defence which resulted in killing two persons and in inflicting grievous bodily harm on two others.

On 3 October 1997 the investigation was completed and the case was referred to the Kyivskiy District Court of Kharkiv. On 3 November 1997 the case was referred from the Kyivskiy District Court of Kharkiv to the Kominternovskiy District Court of Kharkiv for examination on the merits. On 11 June 1999 a judge of the Kominternovskiy District Court remitted the case to the Kyivskiy District Prosecutor’s Office of Kharkiv for additional investigation. On 30 August 1999 the investigation in the case was reopened. On 28 September 1999 the applicant was charged with exceeding the limits of necessary defence which resulted in killing two persons and in inflicting grievous bodily harm on two others. On 1 October 1999 the case was referred to the Kominternovskiy District Court of Kharkiv.

On 26 November 1999 a judge of the Kominternovskiy District Court remitted the case to the Kyivskiy District Prosecutor’s Office of Kharkiv for additional investigation. On 7 April 2000 the investigation in the case was reopened. On 6 May 2000 the applicant was again charged with exceeding the limits of necessary defence which resulted in killing two persons and in inflicting grievous bodily harm on two others. On 6 May 2000 the case was referred to the Kominternovskiy District Court of Kharkiv. On 18 May 2000 a judge of the Kominternovskiy District Court remitted the case for additional investigation. On 30 May 2000 the investigation in the case was officially renewed. On the same day the Kharkiv City Prosecutor set a term for additional investigation until 30 June 2000 and extended the applicant’s detention on remand until the same date.

On 7 June 2000 the investigator of the Kharkiv City Prosecutor’s Office instituted criminal proceedings against the applicant charging him with two accounts of murder and two accounts of attempted murder. On 20 June 2000 the same investigator re-qualified the charges against the applicant and instituted criminal proceedings against him for two accounts of murder connected to the victims’ performance of their public duty to prevent a crime, and committed by a person who had previously committed murder; and two accounts of an attempted murder connected to the victims’ performance of their public duty to prevent a crime. On 20 June 2000 the same investigator instituted criminal proceedings against the applicant for extremely malicious hooliganism.

On the same day the above criminal proceedings against the applicant were joined. On 29 June 2000 the applicant was officially charged with the above offences. On the same day the pre-trial investigation was completed. On 3 August 2000 the applicant consulted the case-file. On 4 August 2000 the bill of indictment was completed and the case was referred to the Kharkiv Regional Court. On 17 May 2001 the Kharkiv Regional Court convicted the applicant of two accounts of murder and two accounts of attempted murder and sentenced him to fifteen years’ imprisonment. According to the applicant, his motion to appoint a representative of the Charkassy Christian Eparchy as his “social defender”, in addition to his legal counsel and his representative, was dismissed during the trial.

According to the applicant’s submissions, on 3 August 2001 he was given only two days to familiarise himself with the case file which consisted of nine volumes. On 18 December 2001 the Supreme Court upheld the judgment. The Supreme Court mentioned in its decision that the applicant had been intentionally delaying his studying of the trial record, and had refused to study the case-file. B. Relevant domestic law The texts of Article 120 of the Code of Criminal Procedure of 1960 (terms of pre-trial investigation) and Article 281 (remittal of a case for additional investigation) are summarised in the judgment Merit v. Ukraine (no. 66561/01, judgment of 30 March 2004, Relevant domestic law and practice).

Article 241 of the Code provides that the preliminary hearing of the case by a judge should be completed within five days (fifteen days for complicated cases) from the date when the case-file was submitted to the court. COMPLAINTS The applicant complained about the length of the criminal proceedings against him. He invoked Article 5 in this respect. The applicant further alleged that he had not received a fair trial. He complained that his access to the case-file whilst preparing the cassation appeal had been restricted; that the court had dismissed his motion to appoint a representative of the Cherkassy Christian Eparchy as his defender and that he had not been able to examine several witnesses as they had failed to attend the trial.

He referred to Article 6 §§ 1 and 3 (b), (c) and (d) of the Convention. The applicant also complained that he had been convicted of intentional murders whilst in fact he had committed killings as a result of exceeding the limits of necessary defence. He invoked Article 7 of the Convention in this respect. THE LAW 1. The applicant complained that the criminal proceedings lasted unreasonably long. He relied on Article 5 of the Convention.

The Court considers that this complaint should be examined under Article 6 § 1 of the Convention , which provides so far as relevant as follows: “In the determination ... criminal charge against him, everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time..” The Court considers that it cannot, on the basis of the case-file, determine the admissibility of this complaint and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court, to give notice of this part of the application to the respondent Government. 2. The applicant further complained about the unfairness of the proceedings. He invoked Article 6 §§ 1 and 3 (b), (c), (d) of the Convention. The applicant also complained that he had not committed the crimes imputed to him and, therefore his conviction was unlawful.

In this respect he relied on Article 7 § 1 of the Convention, however the relevant provision for this complaint is Article 6 § 1, to the extent that it guarantees the right to a fair trial. In the light of all the material in its possession, and insofar as the matters complained of are within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention. It follows that this part of the application must be declared inadmissible as being manifestly ill-founded, pursuant to Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. For these reasons, the Court unanimously Decides to adjourn the examination of the applicant’s complaints concerning the excessive length of the proceedings; Declares the remainder of the application inadmissible.

Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar President