ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 946/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 844 din 19 aprilie 2007, a admis acțiunea, astfel cum a fost restrânsă, formulată de reclamanta SC T. SRL cu sediul social în Buzău județul Buzău în contradictoriu cu pârâta SC A.G.G. SRL și intervenienta SC B.S. SRL, ambele cu sediul social în Buzău județul Buzău. S-a dispus evacuarea pârâtei prin ridicarea stației de distribuție G.P.L. însoțită de accesoriile acesteia și eliberarea suprafeței de teren ce face obiectul contractului de închiriere din data de 5 decembrie 2006, în suprafață de 216 m.p. situat în Str. Carol Davila, ocupat abuziv de către pârâtă.

A fost admisă cererea de intervenție formulată de SC B.S. SRL BUZĂU și s-a luat act că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind daunele interese constând în profitul nerealizat. A mai fost obligată pârâta și la plata sumei de 639,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă. În fundamentarea acestei soluții, instanța de fond a reținut, în principal că prin contractul de închiriere din data de 25 iulie 2005, SC B.S. SRL în calitate de proprietară a închiriat SC S.G. SA, suprafața de 265 m.p. situată în municipiul Buzău, str. Carol Davila, pe termen de un an, începând cu data de 25 iulie 2005 și până la data de 25 iulie 2006, iar la data de 5 decembrie 2006 între SC B.S.

SRL și reclamanta SC T. SRL, s-a perfectat contractul de închiriere, înregistrat sub nr. 482 din 5 decembrie 2006, prin care SC B.S. SRL, dă reclamantei dreptul de folosință, asupra suprafeței de 216 m.p. teren și construcția aferentă, situate în Buzău, Str. Carol Davila. Începând cu această dată intervenienta SC B.S. SRL proprietara terenului a formulat două notificări către SC S.G.

SA, prin care îi cerea să-și ridice bunurile de pe teren, să evacueze și să elibereze suprafața de teren ocupată abuziv, având în vedere că nu și-a respectat obligațiile lunare de achitare a chiriei pe parcursul anilor 2005 - 2006. Aceeași solicitare, se reține prin hotărâre că, a fost făcută și de reclamantă, la data de 22 decembrie 2006, cu termen de eliberare a imobilelor la 29 decembrie 2006, și reținând că reclamanta are dreptul de a solicita evacuarea pârâtei și eliberarea imobilelor, la fel și intervenienta în calitate de proprietară a terenului, a admis atât acțiunea cât și cererea de intervenție în interesul reclamantei și a dispus evacuarea pârâtei prin ridicarea stației de distribuire G.P.L.

însoțită de accesoriile acesteia și eliberarea suprafeței de teren de 216 m.p. ce face obiectul contractului de închiriere din 5 decembrie 2006, ocupată abuziv de către pârâtă, luând act că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind daunele interese. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 117 din 15 iunie 2007, a respins apelul declarat de pârâta SC A.G.G. SRL Buzău împotriva sentinței nr. 844 din 19 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, precum și cererea de intervenție în interesul apelantei, formulată de către intervenienta SC S.G. SA BUZĂU. Pentru a decide astfel, instanța de apel a avut în vedere că, la termenul din 15 iunie 2007, SC S.G.

SA a formulat o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantei SC A.G.G. SRL prin care a solicitat să se constate că între SC B.S. SRL și SC S.G. SA în baza art. 1437 C. civ., s-a încheiat un contract fără termen și ca o consecință să se dispună rezilierea contractului de închiriere înregistrat sub nr. 482 din 5 decembrie 2006 încheiat între SC B.S. SRL și SC T. SRL. La același termen, 15 iunie 2007, a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei. Criticile aduse sentinței de către apelantă, în sensul că s-au încălcat normele de procedură, că a existat o antepronunțare prin respingerea cererii de intervenție, a cererilor de chemare în garanție, de chemare în judecată a unor terțe persoane, că au fost respinse cererile de probatorii, că nu există o rezolvare a fondului cauzei, că s-au încălcat dispozițiile art. 129 și 261 C. proc.

civ. și art. 6 din C.E.D.O. au fost găsite nefondate. În ce privește cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei, s-a constatat că este nefondată și a fost respinsă ca o consecință a respingerii apelului declarat de pârâtă în interesul căreia intervenienta a formulat cerere de intervenție. Împotriva deciziei nr. 117 din 15 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, au promovat recurs atât pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU cât și intervenienta SC S.G. SA BUZĂU, care au criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează. Recurenta-pârâtă SC A.G.G. SRL a solicitat în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 raportat la art. 312 alin. (5) C. proc.

civ., în principal admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că instanțele nu s-au pronunțat asupra tuturor cererilor formulate de pârâtă, nu au fost analizate motivele pentru care se impunea desființarea hotărârii instanței de fond, conform art. 297 C. proc. civ. și a fost încălcat dreptul la apărare, toate acestea făcând imposibilă exercitarea controlului judiciar. Nu a fost asigurat accesul la un proces echitabil și a fost încălcat principiul rolului activ, deoarece nu s-a dorit efectuarea unei cercetări minime în ceea ce privește drepturile afirmate de părți, încălcându-se art. 6 din C.E.D.O.

Recurenta intervenientă SC S.G. SA, la rândul ei, în baza art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 raportat la art. 312 alin. (5) C. proc. civ., a cerut în principal casarea cauzei și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei criticate, în sensul admiterii cererii de intervenție în interes propriu și accesoriu în interesul SC A.G.G. SRL. Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererile de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, recursurile declarate de pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU și intervenienta SC S.G.

SA BUZĂU urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente. Instanța de apel, printr-o integrală și completă apreciere a probelor, a stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, așa cum rezultă ele din contractele de natură comercială analizate. Din verificarea documentației existente, apare fără echivoc că pârâtei SC A.G.G. SRL i-au fost respectate, cu rigurozitate toate drepturile procesuale conferite de lege. Împrejurarea că, la termenul din 19 aprilie 2007, i-a fost respinsă proba cu interogatoriu și martori, pentru dovedirea existenței unei înțelegeri verbale între reclamantă și pârâtă, anterioară încheierii contractului de închiriere, nu este de natură a considera încălcat dreptul la apărare, prin aceea că, motivat, instanța a procedat la o asemenea măsură, solicitările părții fiind neconcludente și nepertinente în raport cu înscrisurile depuse la dosar.

Tot amplu argumentat și bine documentat, a fost respinsă, la același termen, cererea de intervenție și introducere în cauză a SC S.G. SA BUZĂU, avându-se în vedere că între obiectul cererii de intervenție și cauza dedusă judecății nu este o strânsă legătură, iar judecarea împreună a acestora ar duce la tergiversarea judecății. Instanța de apel, motivat s-a pronunțat asupra fiecărei critici adusă de pârâtă și le-a înlăturat, cu referință la probele administrate, care au fost suficiente pentru a conduce la admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost ea precizată. Este de necontestat că art. 6 pct. 1 din C.E.D.O.

consacră, într-o largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. În soluționarea cauzei instanțele au dovedit pe deplin că au respectat cu rigurozitate spiritul european al echității juridice, ținând cont de toate garanțiile conferite atât la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalității armelor în procesul civil.

Dovedind pe deplin și un rol activ, a fost prevenită orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii. Nici criticile intervenientei SC S.G. SA BUZĂU nu sunt justificate și ca o consecință a respingerii recursului pârâtei SC A.G.G. SRL, urmează a respinge, ca nefondat, recursul intervenientei. Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge recursurile, ca nefondate, declarate de pârâta SC A.G.G. SRL și intervenienta SC S.G. SA, ambele cu sediul social în Buzău județul Buzău, împotriva deciziei nr. 117 din 15 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU, împotriva deciziei nr. 117 din 15 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Respinge recursul declarat de intervenienta SC S.G. SA BUZĂU, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 martie 2008.