ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 946/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 946/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Buzău, secția comercială
și de contencios administrativ, prin sentința nr. 844 din 19 aprilie 2007, a
admis acțiunea, astfel cum a fost restrânsă, formulată de reclamanta SC T. SRL
cu sediul social în Buzău județul Buzău în contradictoriu cu pârâta SC A.G.G. SRL
și intervenienta SC B.S. SRL, ambele cu sediul social în Buzău județul Buzău.
S-a dispus evacuarea pârâtei
prin ridicarea stației de distribuție G.P.L. însoțită de accesoriile acesteia
și eliberarea suprafeței de teren ce face obiectul contractului de închiriere
din data de 5 decembrie 2006, în suprafață de 216 m.p. situat în Str. Carol Davila, ocupat abuziv de către pârâtă.
A fost admisă cererea de
intervenție formulată de SC B.S. SRL BUZĂU și s-a luat act că reclamanta a
renunțat la capătul de cerere privind daunele interese constând în profitul
nerealizat.
A mai fost obligată pârâta
și la plata sumei de 639,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către
reclamantă.
În fundamentarea acestei
soluții, instanța de fond a reținut, în principal că prin contractul de
închiriere din data de 25 iulie 2005, SC B.S. SRL în calitate de proprietară a
închiriat SC S.G. SA, suprafața de 265 m.p. situată în municipiul Buzău, str. Carol Davila, pe termen de un an, începând cu data de 25 iulie 2005 și până
la data de 25 iulie 2006, iar la data de 5 decembrie 2006 între SC B.S. SRL și
reclamanta SC T. SRL, s-a perfectat contractul de închiriere, înregistrat sub nr.
482 din 5 decembrie 2006, prin care SC B.S. SRL, dă reclamantei dreptul de
folosință, asupra suprafeței de 216 m.p. teren și construcția aferentă, situate
în Buzău, Str. Carol Davila.
Începând cu această dată
intervenienta SC B.S. SRL proprietara terenului a formulat două notificări
către SC S.G. SA, prin care îi cerea să-și ridice bunurile de pe teren, să evacueze
și să elibereze suprafața de teren ocupată abuziv, având în vedere că nu și-a
respectat obligațiile lunare de achitare a chiriei pe parcursul anilor 2005 -
2006.
Aceeași solicitare, se
reține prin hotărâre că, a fost făcută și de reclamantă, la data de 22
decembrie 2006, cu termen de eliberare a imobilelor la 29 decembrie 2006, și
reținând că reclamanta are dreptul de a solicita evacuarea pârâtei și
eliberarea imobilelor, la fel și intervenienta în calitate de proprietară a
terenului, a admis atât acțiunea cât și cererea de intervenție în interesul
reclamantei și a dispus evacuarea pârâtei prin ridicarea stației de distribuire
G.P.L. însoțită de accesoriile acesteia și eliberarea suprafeței de teren de 216 m.p. ce face obiectul contractului de închiriere din 5 decembrie 2006, ocupată abuziv de către
pârâtă, luând act că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind daunele
interese.
Curtea de Apel Ploiești, secția
comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 117 din 15
iunie 2007, a respins apelul declarat de pârâta SC A.G.G. SRL Buzău împotriva
sentinței nr. 844 din 19 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția comercială
și de contencios administrativ, precum și cererea de intervenție în interesul
apelantei, formulată de către intervenienta SC S.G. SA BUZĂU.
Pentru a decide astfel,
instanța de apel a avut în vedere că, la termenul din 15 iunie 2007, SC S.G. SA
a formulat o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantei SC A.G.G. SRL
prin care a solicitat să se constate că între SC B.S. SRL și SC S.G. SA în baza
art. 1437 C. civ., s-a încheiat un contract fără termen și ca o consecință să
se dispună rezilierea contractului de închiriere înregistrat sub nr. 482 din 5
decembrie 2006 încheiat între SC B.S. SRL și SC T. SRL.
La același termen, 15 iunie 2007, a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei.
Criticile aduse sentinței de
către apelantă, în sensul că s-au încălcat normele de procedură, că a existat o
antepronunțare prin respingerea cererii de intervenție, a cererilor de chemare
în garanție, de chemare în judecată a unor terțe persoane, că au fost respinse
cererile de probatorii, că nu există o rezolvare a fondului cauzei, că s-au
încălcat dispozițiile art. 129 și 261 C. proc. civ. și art. 6 din C.E.D.O. au
fost găsite nefondate.
În ce privește cererea de
intervenție accesorie în interesul apelantei, s-a constatat că este nefondată
și a fost respinsă ca o consecință a respingerii apelului declarat de pârâtă în
interesul căreia intervenienta a formulat cerere de intervenție.
Împotriva deciziei nr. 117
din 15 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, au promovat recurs atât pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU cât
și intervenienta SC S.G. SA BUZĂU, care au criticat această hotărâre pentru
nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează.
Recurenta-pârâtă SC A.G.G. SRL
a solicitat în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 raportat la art.
312 alin. (5) C. proc. civ., în principal admiterea recursului și casarea cu
trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea în tot a deciziei
atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În dezvoltarea motivelor de
recurs s-a evocat că instanțele nu s-au pronunțat asupra tuturor cererilor
formulate de pârâtă, nu au fost analizate motivele pentru care se impunea
desființarea hotărârii instanței de fond, conform art. 297 C. proc. civ. și a
fost încălcat dreptul la apărare, toate acestea făcând imposibilă exercitarea controlului
judiciar. Nu a fost asigurat accesul la un proces echitabil și a fost încălcat
principiul rolului activ, deoarece nu s-a dorit efectuarea unei cercetări
minime în ceea ce privește drepturile afirmate de părți, încălcându-se art. 6
din C.E.D.O.
Recurenta intervenientă SC S.G.
SA, la rândul ei, în baza art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 raportat la art. 312 alin.
(5) C. proc. civ., a cerut în principal casarea cauzei și trimiterea cauzei
spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea recursului și modificarea în tot a
deciziei criticate, în sensul admiterii cererii de intervenție în interes
propriu și accesoriu în interesul SC A.G.G. SRL.
Intimata-reclamantă a depus
întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile aduse în
cererile de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, recursurile
declarate de pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU și intervenienta SC S.G. SA BUZĂU
urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente.
Instanța de apel, printr-o
integrală și completă apreciere a probelor, a stabilit adevăratele raporturi
juridice dintre părți, cu reala întindere a drepturilor și obligațiilor asumate
reciproc, așa cum rezultă ele din contractele de natură comercială analizate.
Din verificarea
documentației existente, apare fără echivoc că pârâtei SC A.G.G. SRL i-au fost
respectate, cu rigurozitate toate drepturile procesuale conferite de lege.
Împrejurarea că, la termenul din 19 aprilie 2007, i-a fost respinsă proba cu
interogatoriu și martori, pentru dovedirea existenței unei înțelegeri verbale
între reclamantă și pârâtă, anterioară încheierii contractului de închiriere,
nu este de natură a considera încălcat dreptul la apărare, prin aceea că,
motivat, instanța a procedat la o asemenea măsură, solicitările părții fiind
neconcludente și nepertinente în raport cu înscrisurile depuse la dosar.
Tot amplu argumentat și bine
documentat, a fost respinsă, la același termen, cererea de intervenție și
introducere în cauză a SC S.G. SA BUZĂU, avându-se în vedere că între obiectul
cererii de intervenție și cauza dedusă judecății nu este o strânsă legătură,
iar judecarea împreună a acestora ar duce la tergiversarea judecății.
Instanța de apel, motivat s-a
pronunțat asupra fiecărei critici adusă de pârâtă și le-a înlăturat, cu
referință la probele administrate, care au fost suficiente pentru a conduce la
admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost ea precizată.
Este de necontestat că art. 6
pct. 1 din C.E.D.O. consacră, într-o largă accepție, asigurarea și
recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate
drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanță independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. În soluționarea
cauzei instanțele au dovedit pe deplin că au respectat cu rigurozitate spiritul
european al echității juridice, ținând cont de toate garanțiile conferite atât
la exercitarea dreptului la apărare, contradictorialitate și al egalității
armelor în procesul civil.
Dovedind pe deplin și un rol
activ, a fost prevenită orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza
stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii.
Nici criticile
intervenientei SC S.G. SA BUZĂU nu sunt justificate și ca o consecință a
respingerii recursului pârâtei SC A.G.G. SRL, urmează a respinge, ca nefondat,
recursul intervenientei.
Pentru aceste rațiuni,
urmează a respinge recursurile, ca nefondate, declarate de pârâta SC A.G.G. SRL
și intervenienta SC S.G. SA, ambele cu sediul social în Buzău județul Buzău,
împotriva deciziei nr. 117 din 15 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, nefiind
îndeplinită nici o cerință prevăzută de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de pârâta SC A.G.G. SRL BUZĂU, împotriva deciziei nr. 117 din 15 iunie 2007,
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat
de intervenienta SC S.G. SA BUZĂU, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 6 martie 2008.