ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1839/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 1 decembrie 2006, reclamanta R.A.M. Buzău a chemat în judecată pe pârâta SC B.P. SA BUZĂU și a solicitat ca în contradictoriu cu aceasta să se dispună evacuarea de pe terenul proprietatea statului situat în municipiul Buzău str. Lăstunului. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâta SC B.P. S.A. BUZĂU ocupă terenul proprietatea privată a statului fără forme legale, situație ce a determinat-o să încerce evacuarea acesteia pe cale amiabilă, dar care nu s-a realizat. Mai susține reclamanta că în calitatea sa de administrator specializat al fondului locativ de stat are încheiat un contract de închiriere cu numita L.R.

pentru suprafața de 361,91 mp, reprezentând curți și grădini unde este amplasat și magazinul deținut nelegal de pârâtă. Judecătoria Buzău prin sentința nr. 797 din 15 ianuarie 2007 a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, secția comercială, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., reclamanta acționând în cauză ca un comerciant împotriva pârâtei care, de asemenea, are calitatea de societate comercială. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Buzău sub nr. 2216/114/2007, iar prin sentința nr. 845 din 19 aprilie 2007, această instanță a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Pronunțând această soluție, s-a reținut de instanța de fond că susținerile reclamantei în sensul că pârâta SC B.P. SA BUZĂU ocupă terenul proprietatea statului fără forme legale, sunt neîntemeiate, deoarece aceasta din urmă, prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0455 emis la 27 aprilie 1995 a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului magazin teren și construcții. S-a mai reținut de instanța de fond, că certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost intabulat la cartea funciară, așa cum rezultă din extrasul depus la dosar. Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în esență, modificarea în tot a acesteia și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În susținerea apelului reclamanta arată că instanța de fond a interpretat greșit actele depuse la dosarul cauzei și dispozițiile legale în materie atunci când a reținut că pârâta deține un titlu de proprietate asupra imobilului în discuție. Din actele depuse la dosarul cauzei emise în baza dispozițiilor Legii nr. 15/1990 și H.G. nr. 834/1991 susține apelanta, rezultă că pârâta nu are în patrimoniul său și terenul pe care este amplasat chioșcul metalic de care se face vorbire, terenul este și se află în continuare în proprietatea statului. Prin Protocolul depus la dosar de către pârâtă nr. 4370 din 1 august 1990 rezultă că aceasta a primit în patrimoniu mai multe unități pentru desfacerea produselor alimentare printre care și magazinul situat în municipiul Buzău str. Lăstunului, magazin care este amplasat ilegal pe terenul proprietate de stat.

Mai susține apelanta că pârâta nu putea să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului în lipsa unei hotărâri a C.L.M. Buzău, singura entitate care îi putea atribui terenul. Chiar intabularea făcută de către pârâtă este nelegală, deoarece aceasta nu deține acte din care să rezulte în mod cert dreptul său de proprietate asupra terenului în discuție. Prin cererea din 24 septembrie 2007, P.M. Buzău a solicitat introducerea în cauză, în calitate de apelantă-pârâtă alături de RA.M. Buzău, având în vedere hotărârea Consiliului Local nr. 77 din 26 aprilie 2007 prin care s-au preluat în administrare toate imobilele deținute de către R.A.M. Buzău. Intimata-pârâtă a depus cu ocazia soluționării apelului întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.

La ședința din 5 noiembrie 2007 P.M. Buzău invocă excepția de necompetență a tribunalului în ceea ce privește soluționarea cauzei în fond, arătând că obiectul cauzei este un litigiu locativ și competența soluționării acesteia aparține judecătoriei ca primă instanță. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 219 din 5 noiembrie 2007, respinge excepția de necompetență materială a instanței, excepție invocată de P.M. Buzău. Respinge, ca nefundat, apelul formulat de reclamanta P.M. Buzău, Buzău, județul Buzău, împotriva sentinței civile 845 din 19 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta SC B.P. SA BUZĂU str. Șantierului, județul Buzău.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal și motivat reclamantul P.M. Buzău, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând în esență prin reiterarea motivelor din apel sub forma criticilor de recurs, că instanța de apel nu a analizat probatoriile existente la dosarul cauzei din care rezultă că litigiul are natură civilă și este în competența de soluționare a judecătoriei și că terenul pe care este amplasat chioșcul metalic ce aparține SC B. SA, aparține statului român, aflat în administrarea R.M. Buzău. În consecință, recurentul, fără a-și preciza temeiul de drept, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, în scris, casarea deciziei și a hotărârilor date de instanțele de fond cu rejudecarea cauzei de către judecătorie.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente. Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei rezultă că, în mod corect și judicios, ambele instanțe au analizat actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate pronunțând hotărâri temeinice și legale care nu pot fi reformate prin recursul declarat de reclamant. Criticile formulate de recurent că există la dosar înscrisuri care dovedesc că terenul în cauză îi aparține, sunt lipsite de temei întrucât nu au fost depuse nici un fel de acte de proprietate asupra terenului. În mod corect a reținut instanța de apel că pârâta-intimată a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului în discuție potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0455 din 27 aprilie 1995 eliberat în temeiul H.G.

nr. 834/1991, în a cărei anexă apare la poziția 10 și suprafața de teren aferentă unității 47 Buzău. De asemenea, nici critica privind competența materială a judecătoriei de a soluționa litigiul nu este întemeiată, instanțele, reținând corect că litigiul fiind de natură comercială este de competența tribunalului conform sentinței nr. 797 din 15 ianuarie 2007 a judecătoriei Buzău care și-a declinat competența în favoarea tribunalului Buzău, hotărâre irevocabilă, intrată în puterea lucrului judecat. Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.M. Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.M. BRAȘOV împotriva deciziei nr. 219 din 5 noiembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2008.