ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 63/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 martie 2007, reclamanții B.D., S.M.C., D.B., C.G., G.I., Z.N., V.C.M., T.P., N.F., P.A.D., F.M., N.Ș., L.M., P.C., R.V.C.V., B.V., C.M., G.L., D.A., C.V.E., O.D., M.C., T.E., Z.A., D.G., S.P., Ș.C., M.M.E., E.C.I., E.C., M.R.V., A.V., L.B.M., M.E., Z.M., M.A., Z.C.V., I.A.N., R.F., N.G.R., C.C.D., C.G.C., B.M., S.D., G.A., M.C.L., B.F., P.M. și C.B. au solicitat obligarea în solidar a pârâților M.I.R.A., I.G.P.R., D. G.P.M.B., I.P.J.I., C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A., la plata primei de concediu pe anii 2004, 2005 și 2006, actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1679 din 14 iunie 2007, a admis excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a pârâților C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A. și a respins acțiunea formulată de reclamanți față de aceștia, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de exercițiu; a admis acțiunea formulată de reclamanții B.D., S.M.C., D.B., C.G., G.I., Z.N., V.C.M., T.P., N.F., P.A.D., F.M., N.Ș., L.M., P.C., R.V.C.V., B.V., C.M., G.L., D.A., C.V.E., O.D., M.C., T.E., Z.A., D.G., S.P., Ș.C., M.M.E., E.C.I., E.C., M.R.V., A.V., L.B.M., M.E., Z.M., M.A., Z.C.V., I.A.N., R.F., N.G.R., C.C.D., C.G.C., B.M., S.D., G.A., M.C.L., B.F., P.M.

și C.B. și a obligat pârâții M.I.R.A., I.G.P.R., D. G.P.M.B., I.P.J.I. la plata către reclamanți a primei de concediu pe anii 2004, 2005 și 2006, actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății; a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M.I.R.A. în contradictoriu cu M.E.F.; a respins acțiunea formulată de reclamantele L.M. și Z.M. Pentru a se pronunța astfel, Instanța a reținut că C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A. nu au calitate procesuală pasivă, fiind unități fără personalitate juridică, în sarcina cărora nu poate fi reținută obligația de plată a drepturilor solicitate de reclamanți. Pe fondul cauzei s-a reținut că dreptul reclamanților, în calitate de funcționari publici cu statut special, privind plata primei de concediu, este reglementat de art. 37 alin. 2 din O.G.

nr. 38/2003 și că, prin Decizia nr. 12 din 5 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că prima de concediu se cuvine pentru perioada anilor 2004 - 2006, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată. Referitor la acțiunea reclamantelor L.M. și Z.M. s-a reținut că acestea fac parte din personalul contractual și nu beneficiază de prevederile art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003. S-a mai reținut, de asemenea, că M.E.F. nu are atribuții privind virarea către ordonatorii principali de credite a fondurilor necesare plății primelor de concediu sau altor drepturi prevăzute de lege. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul I.G.P.R.

susținând că, în mod eronat, Instanța a admis acțiunea reclamantei C.V.E., care are statutul de personal contractual. Recursul este întemeiat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Art. 37 alin. (2) teza I din O.G. nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor prevede că „ la plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu”. Instanța de Fond a respins acțiunea reclamantelor L.M. și Z.M. pe motiv că potrivit prevederilor legale menționate numai polițiștii, funcționari publici cu statut special, au dreptul la prima de concediu, iar acestea fac parte din personalul contractual ce își desfășoară activitatea în cadrul autorităților pârâte.

Se constată însă că, în mod eronat, Instanța a admis acțiunea reclamantei C.V.E. care are, de asemenea, statut de personal contractual, fiind în aceeași situație juridică cu sus - menționatele reclamante, cum rezultă din tabelul nominal. Față de cele ce preced, recursul va fi admis, se va modifica în parte sentința în sensul respingerii acțiunii reclamantei C.V.E., urmând a se menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul I.G.P.R. împotriva sentinței civile nr. 1679 din 14 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată și pe fond respinge și acțiunea formulată de C.V.E. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2008.