ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 63/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 63/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 20 martie 2007,
reclamanții B.D., S.M.C., D.B., C.G., G.I., Z.N., V.C.M., T.P., N.F., P.A.D., F.M.,
N.Ș., L.M., P.C., R.V.C.V., B.V., C.M., G.L., D.A., C.V.E., O.D., M.C., T.E., Z.A.,
D.G., S.P., Ș.C., M.M.E., E.C.I., E.C., M.R.V., A.V., L.B.M., M.E., Z.M., M.A.,
Z.C.V., I.A.N., R.F., N.G.R., C.C.D., C.G.C., B.M., S.D.,
G.A., M.C.L., B.F., P.M. și
C.B. au solicitat
obligarea în solidar a pârâților M.I.R.A.,
I.G.P.R.,
D.
G.P.M.B., I.P.J.I., C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A., la
plata primei de concediu pe anii 2004, 2005 și 2006, actualizată cu indicele de
inflație până la data efectuării plății.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1679 din
14 iunie 2007, a admis excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a
pârâților C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A. și a respins acțiunea
formulată de reclamanți față de aceștia, ca fiind formulată împotriva unor
persoane fără capacitate procesuală de exercițiu; a admis acțiunea formulată de
reclamanții B.D., S.M.C., D.B., C.G., G.I., Z.N., V.C.M., T.P., N.F., P.A.D., F.M.,
N.Ș., L.M., P.C., R.V.C.V., B.V., C.M., G.L., D.A., C.V.E., O.D., M.C., T.E., Z.A.,
D.G., S.P., Ș.C., M.M.E., E.C.I., E.C., M.R.V., A.V., L.B.M., M.E., Z.M., M.A.,
Z.C.V., I.A.N., R.F., N.G.R., C.C.D., C.G.C., B.M., S.D.,
G.A., M.C.L., B.F., P.M. și
C.B. și a
obligat pârâții M.I.R.A.,
I.G.P.R., D.
G.P.M.B.,
I.P.J.I. la plata către reclamanți a primei de concediu pe anii 2004, 2005 și
2006, actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății; a
respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M.I.R.A. în
contradictoriu cu M.E.F.; a respins acțiunea formulată de reclamantele L.M. și
Z.M.
Pentru a se pronunța astfel,
Instanța a reținut că C.C.P.I., C.M.M.B. nr. 1 Poliție și D.G.A. nu au calitate
procesuală pasivă, fiind unități fără personalitate juridică, în sarcina cărora
nu poate fi reținută obligația de plată a drepturilor solicitate de reclamanți.
Pe fondul cauzei s-a reținut
că dreptul reclamanților, în calitate de funcționari publici cu statut special,
privind plata primei de concediu, este reglementat de art. 37 alin. 2 din O.G. nr.
38/2003 și că, prin Decizia nr. 12 din 5 februarie 2007 pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că prima de concediu se cuvine
pentru perioada anilor 2004 - 2006, astfel cum a fost reglementată prin
dispoziția legală menționată.
Referitor la acțiunea
reclamantelor L.M. și Z.M. s-a reținut că acestea fac parte din personalul
contractual și nu beneficiază de prevederile art. 37 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003.
S-a mai reținut, de
asemenea, că M.E.F. nu are atribuții privind virarea către ordonatorii
principali de credite a fondurilor necesare plății primelor de concediu sau
altor drepturi prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs pârâtul I.G.P.R. susținând că, în mod eronat, Instanța a admis
acțiunea reclamantei C.V.E., care are statutul de personal contractual.
Recursul este întemeiat în
limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Art. 37 alin. (2) teza I din
O.G. nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003 privind salarizarea și alte
drepturi ale polițiștilor prevede că „ la plecarea în concediu de odihnă,
polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna
anterioară plecării în concediu”.
Instanța de Fond a respins
acțiunea reclamantelor L.M. și Z.M. pe motiv că potrivit prevederilor legale
menționate numai polițiștii, funcționari publici cu statut special, au dreptul
la prima de concediu, iar acestea fac parte din personalul contractual ce își
desfășoară activitatea în cadrul autorităților pârâte.
Se constată însă că, în mod
eronat, Instanța a admis acțiunea reclamantei C.V.E. care are, de asemenea,
statut de personal contractual, fiind în aceeași situație juridică cu sus -
menționatele reclamante, cum rezultă din tabelul nominal.
Față de cele ce preced,
recursul va fi admis, se va modifica în parte sentința în sensul respingerii
acțiunii reclamantei C.V.E., urmând a se menține celelalte dispoziții ale
hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâtul I.G.P.R. împotriva sentinței civile nr. 1679 din 14 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte sentința atacată
și pe fond respinge și acțiunea formulată de C.V.E.
Menține celelalte dispoziții
ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 10 ianuarie 2008.