ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3323/2008

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ.

asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința nr. 445 din 17 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3098/63/2006 s-a admis în parte contestația formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii, împotriva Dispoziției nr. 6322 din 2 martie 2006 emisă de Primarul Municipiului Craiova, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Craiova și Primăria Municipiului Craiova, s-a anulat dispoziția menționată și s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Craiova, compus din clădire cu regim de înălțime S + P + 4 E și clădire cu regim de înălțime subsol, parter și 2 etaje și terenul aferent în suprafață de 5147 mp; s-a stabilit dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/ 2005, pentru terenul în suprafață de 405 mp în limita valorii de 383.318,64 RON; au fost obligați pârâții să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 803,4 RON.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele: - la data de 2 martie 2006 Primarul Municipiului Craiova a emis dispoziția nr. 6322 prin care a dispus respingerea cererii reclamantei privind restituirea în natură a imobilului notificat nr. 4 /N/2006, cu motivarea că notificarea a fost tardiv formulată, termenul legal pentru depunerea notificărilor fiind 14 februarie 2001; - notificarea a fost adresată direct pârâtei, la data de 14 februarie 2006, iar această împrejurare nu este de natură să atragă decăderea reclamantei din drepturile conferite de Legea nr. 10/ 2001; - s-a făcut dovada că fosta Casa Centrala a Asigurărilor Sociale a avut în proprietate imobilul situat în Craiova, compus din clădire cu regim de înălțime S + P + 4 E și clădire cu regim înălțime subsol, parter și 2 etaje și teren aferent în suprafață de 5552 mp; - potrivit raportului de expertiză întocmit de expert constructor C.D., cele două clădiri revendicate corespund ca regim de înălțime, soluții constructive și suprafețe construite, cu clădirile achiziționate de fosta Casă Centrală a Asigurărilor Sociale prin actul de vânzare autentificat sub nr. 4682 la data de 13 februarie 1928, la Tribunalul Dolj, Secție: Notariat.

Sub aspectul calității procesuale active prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 174 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 cu modificările ulterioare, potrivit cărora C.N.A.P.S. și Casele Teritoriale de Pensii au obligația și dreptul să revendice bunurile imobile ce au aparținut asigurărilor sociale, iar acțiunile pentru reintegrarea patrimoniului pot fi promovate atât de C.N.A.P.S., cât și de casele teritoriale de pensii, acestea din urmă acționând ca reprezentante legale ale C.N.A.P.S. în promovarea acțiunilor pentru restituirea imobilelor preluate abuziv. De asemeni s-a avut în vedere faptul că imobilul a fost preluat în mod abuziv, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001.

Concluzionând, prima instanță a constatat că pretențiile reclamantei vizează suprafața de 5552 mp teren, însă, din măsurătorile efectuate de expert a rezultat că poate fi restituită doar suprafața de 5147 mp teren, diferența de 405 mp fiind justificată prin sistematizarea străzii C. , care a afectat terenul cumpărat și, prin urmare, pentru această diferență reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, în limita valorii de 313.318,64 RON.

Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță au declarat apel pârâții Primarul Municipiului Craiova și Primăria Municipiului Craiova, critica vizând faptul că notificarea în baza Legii nr. 10/2001 a fost formulată tardiv, nefiind comunicată prin executorul judecătoresc, iar instanța de fond avea obligația cel mult de a emite o altă dispoziție și nicidecum să dispună în mod direct restituirea în natură a imobilului ce face obiectul litigiului, neavând deasemenea nici competența de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii, această competență aparținând Comisiei Centrale, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. S-a mai criticat hotărârea cu privire la lipsa calității de persoană îndreptățită a Casei Județene de Pensii Dolj de a solicita restituirea imobilului în baza Legii nr. 10/2001 fiind exceptată din aceasta categorie conform art. 3 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată și art. 3 pct. 3 alin. final din H.G.

nr. 250/2007. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 823 din 22 octombrie 2007 a admis apelul pârâților, a schimbat sentința primei instanțe în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii Craiova. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a constatat incidența art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicată, care prevede că „Ministerele, celelalte instituții publice ale statului (unități administrativ teritoriale, inclusiv cele autonome)... potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul prezentei legi". Prin urmare au calitatea de persoană îndreptățită persoanele juridice conform art. 3 alin. (1) lit. c) din lege, mai puțin cele exceptate prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În categoria persoanelor juridice prevăzute la art. 3 alin. (l) lit. c) nu sunt cuprinse cele prevăzute expres de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 din care în mod cert face parte reclamanta, așa încât apărarea formulată privind îndeplinirea condițiilor enumerate de art. 3 alin. (l) lit. c) nu prezintă relevanța, neavând suport atâta timp cât reclamanta nu face parte din aceasta categorie de persoane juridice. Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că reclamanta Casa Județeană de Pensii Dolj face parte ca instituție publică față de statutul, natura, scopul activității corespunzătoare funcționării și organizării sistemului public așa cum este definită și reglementată prin lege, art. 174 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000, din categoria instituțiilor prevăzute de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, fiind, prin urmare, exceptată de la aplicarea procedurii prevăzută de această lege în privința cererilor privind imobilul în litigiu.

Instanța de apel a concluzionat că reclamanta avea la îndemână procedura specială pusă la dispoziție de această lege prin art. 174 alin. (4) lit. b) care prevede imperativ că imobilele vor fi transmise în proprietate sau în administrarea C.N.A.P.S. prin hotărâre a guvernului. Tot aceeași lege reglementează prin art. 174 alin. (4) lit. c), într-o altă ipoteză, că acțiunea în revendicare pentru reîntregirea patrimoniului se poate face atât de C.N.A.P.S. cât și de casele teritoriale de pensii în a căror rază se afla bunurile și elementele de patrimoniu ce urmează să fie revendicate. În contra acestei din urmă decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Casa Județeană de Pensii Dolj, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., critica vizând următoarele aspecte. Instanța de apel s-a aflat într-o totală eroare de lege atât în ceea ce privește calitatea procesuală activă dar și față de principiul aplicării legii civile în timp. Instanța de apel a ignorat o soluție a instanței superioare, respectiv decizia civilă nr. 2192 din 16 martie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în dosarul nr. 2010/2003. Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Legea nr. 10/2001, determină exact cadrul legal în privința persoanei îndreptățite, instituțiilor și persoanelor implicate în executarea legii, principiile și procedura necesare aplicării corecte și unitare a legii, dispunând expres cum se reintra în proprietatea acestui gen de imobile a căror situație este reglementată de această lege.

Art. 174 alin. (4) lit. a) și b) din Legea nr. 19/2000, lege specială pentru aceste categorii de instituții publice din care face parte reclamanta, prevede că C.N.P.A.S. și casele teritoriale de pensii au obligația și dreptul să revendice bunurile imobile care au aparținut asigurărilor sociale, cele construite sau achiziționate din fonduri alocate de la bugetul asigurărilor sociale de stat și care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice astfel: - imobilele care au aparținut asigurărilor sociale, aflate în proprietatea statului vor fi transmise în proprietatea sau în administrarea C.N.P.A.S. prin hotărâre a guvernului. Față de textele mai sus citate, care reglementează expres sub aspectul calității persoanelor, al îndreptățirii, al procedurii de urmat și modalitățile de reintrare în patrimoniu al imobilului, reclamanta nu poate uza de dispozițiile Legii nr. 10/2001 ci de dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, și anume, ignorarea soluției dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2192 din 16 martie 2004, nici acesta nu poate fi primit întrucât acea hotărâre a fost dată anterior apariției Legii nr. 247/2005. Or, în speța de față, dispoziția contestată a fost emisă la data de 2 martie 2006, data introducerii acțiunii fiind în martie 2006, iar legea aplicabilă este Legea nr. 247/2005, act normativ ce nu putea fi incident la momentul soluționării speței similare invocate. Față de cele ce preced, susținerile formulate prin motivele de recurs se privesc ca nefondate, recursul urmând a fi respins ca atare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva deciziei nr. 823 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2008.