ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3323/2008

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ.

asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 445 din 17

mai 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în

dosarul nr. 3098/63/2006 s-a admis în parte

contestația formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii, împotriva

Dispoziției nr. 6322 din 2 martie 2006 emisă de Primarul Municipiului Craiova,

în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Craiova și Primăria

Municipiului Craiova, s-a anulat dispoziția menționată și s-a dispus

restituirea în natură a imobilului situat în

Craiova,

compus din clădire cu

regim

de înălțime S + P + 4 E și clădire cu regim de înălțime subsol, parter și

2

etaje și terenul aferent în suprafață de 5147 mp; s-a stabilit dreptul

reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, conform dispozițiilor

Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/

2005, pentru terenul în suprafață de 405 mp în limita valorii de 383.318,64

RON; au fost obligați

pârâții să achite reclamantei cheltuieli de

judecată în cuantum de 803,4

RON.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a

reținut următoarele:

- la data de 2 martie 2006 Primarul Municipiului

Craiova a emis

dispoziția nr. 6322 prin care

a dispus respingerea cererii reclamantei privind

restituirea în natură a imobilului notificat nr. 4 /N/2006, cu

motivarea că

notificarea a fost tardiv formulată, termenul legal pentru

depunerea notificărilor fiind 14 februarie 2001;

- notificarea a fost adresată direct pârâtei, la data

de 14 februarie 2006, iar această împrejurare nu este de natură să atragă

decăderea

reclamantei din drepturile

conferite de Legea nr. 10/ 2001;

-

s-a făcut

dovada că fosta Casa Centrala a Asigurărilor Sociale a avut

în

proprietate imobilul situat în Craiova, compus din clădire cu regim de înălțime

S + P + 4 E și clădire cu regim înălțime subsol, parter și 2 etaje și teren

aferent în suprafață de 5552 mp;

- potrivit raportului de expertiză întocmit de expert

constructor C.D., cele două clădiri revendicate corespund ca regim de

înălțime, soluții constructive și suprafețe

construite, cu clădirile achiziționate

de fosta Casă Centrală a

Asigurărilor Sociale prin actul de vânzare autentificat sub nr. 4682 la data de

13 februarie 1928, la Tribunalul Dolj, Secție: Notariat.

Sub aspectul calității procesuale active prima

instanță a reținut

incidența dispozițiilor

art. 174 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 cu modificările

ulterioare, potrivit cărora C.N.A.P.S. și Casele

Teritoriale de Pensii au obligația

și dreptul să revendice bunurile

imobile ce au aparținut asigurărilor sociale, iar acțiunile pentru reintegrarea

patrimoniului pot fi promovate atât de C.N.A.P.S., cât și de casele teritoriale

de pensii, acestea din urmă acționând ca reprezentante legale ale C.N.A.P.S. în

promovarea acțiunilor pentru restituirea

imobilelor

preluate abuziv.

De asemeni s-a avut în vedere

faptul că imobilul a fost preluat în mod

abuziv, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i)

din Legea nr. 10/2001.

Concluzionând, prima instanță a

constatat că pretențiile reclamantei

vizează suprafața de 5552 mp teren, însă, din măsurătorile efectuate de

expert a rezultat că poate fi restituită doar suprafața de 5147 mp teren,

diferența de 405 mp fiind justificată prin sistematizarea străzii C.

, care a afectat terenul cumpărat și, prin urmare,

pentru această

diferență reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii

prin echivalent, în limita valorii de 313.318,64 RON.

Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță au

declarat apel pârâții Primarul Municipiului Craiova și Primăria Municipiului

Craiova, critica

vizând faptul că

notificarea în baza Legii nr. 10/2001 a fost formulată tardiv, nefiind

comunicată prin executorul judecătoresc, iar instanța de fond avea obligația

cel mult de a emite o altă dispoziție și nicidecum să dispună în mod direct

restituirea în natură a imobilului ce face obiectul litigiului, neavând

deasemenea

nici competența de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii, această

competență aparținând Comisiei Centrale, Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților.

S-a mai criticat hotărârea cu privire la lipsa

calității de persoană îndreptățită a Casei Județene de Pensii Dolj de a

solicita restituirea imobilului în baza Legii nr. 10/2001 fiind exceptată din

aceasta categorie conform art. 3 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată și

art. 3 pct. 3 alin. final din H.G. nr. 250/2007.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia

nr. 823 din 22 octombrie 2007 a admis apelul pârâților, a schimbat sentința

primei instanțe în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanta Casa

Județeană de Pensii Craiova.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a

constatat incidența art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicată, care

prevede că „Ministerele, celelalte instituții publice ale statului (unități

administrativ teritoriale,

inclusiv cele autonome)...

potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul

prezentei legi".

Prin urmare au calitatea de persoană îndreptățită

persoanele

juridice

conform art. 3

alin. (1) lit. c) din lege, mai puțin cele exceptate prin art. 3 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001.

În categoria persoanelor juridice prevăzute la art. 3

alin. (l) lit. c) nu sunt cuprinse cele prevăzute expres de art. 3 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001 din care în mod cert face parte reclamanta, așa încât

apărarea formulată privind îndeplinirea condițiilor enumerate de art. 3 alin. (l)

lit. c) nu prezintă relevanța,

neavând

suport atâta timp cât reclamanta nu face parte din aceasta categorie

de

persoane juridice.

Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că

reclamanta Casa Județeană de Pensii Dolj face parte ca instituție publică față

de statutul,

natura, scopul activității

corespunzătoare funcționării și organizării sistemului public așa cum este

definită și reglementată prin lege, art. 174 alin. (1) și (2) din

Legea

nr. 19/2000, din categoria instituțiilor prevăzute de art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 10/2001, fiind, prin urmare, exceptată de la aplicarea procedurii

prevăzută de această lege în privința cererilor

privind imobilul în litigiu.

Instanța de apel a concluzionat că reclamanta avea la

îndemână

procedura specială pusă la

dispoziție de această lege prin art. 174 alin. (4) lit. b)

care prevede

imperativ că imobilele vor fi transmise în proprietate sau în administrarea C.N.A.P.S.

prin hotărâre a guvernului.

Tot aceeași lege reglementează prin art. 174 alin. (4)

lit. c), într-o altă ipoteză, că acțiunea în revendicare pentru reîntregirea

patrimoniului se poate

face atât de C.N.A.P.S.

cât și de casele teritoriale de pensii în a căror rază se afla bunurile și

elementele de patrimoniu ce urmează să fie revendicate.

În contra acestei din urmă decizii a declarat recurs,

în termen legal, reclamanta Casa Județeană de Pensii Dolj, invocând motivul

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte.

Instanța de apel s-a aflat într-o totală eroare de

lege atât în ceea ce privește calitatea procesuală activă dar și față de

principiul aplicării legii civile în timp.

Instanța de apel a ignorat o soluție a instanței

superioare, respectiv decizia civilă nr. 2192 din 16 martie 2004 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și

Justiție, secția civilă

și de proprietate intelectuală, în dosarul nr. 2010/2003.

Verificând legalitatea deciziei

recurate, în raport de criticile formulate,

Curtea constată că recursul declarat în cauză este

nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Legea nr. 10/2001, determină

exact cadrul legal în privința persoanei

îndreptățite, instituțiilor și persoanelor implicate în executarea

legii, principiile și procedura necesare aplicării corecte și unitare a legii,

dispunând expres cum se reintra în proprietatea acestui gen de imobile a căror

situație este reglementată de această lege.

Art. 174 alin. (4) lit. a) și b)

din Legea nr. 19/2000, lege specială pentru

aceste categorii de instituții publice din care face

parte reclamanta, prevede că

C.N.P.A.S. și

casele teritoriale de pensii au obligația și dreptul să revendice

bunurile

imobile care au aparținut asigurărilor sociale, cele construite sau

achiziționate din fonduri alocate de la bugetul

asigurărilor sociale de stat și

care au fost trecute în proprietatea

statului sau a altor persoane juridice astfel:

- imobilele care au aparținut

asigurărilor sociale, aflate în proprietatea

statului vor fi transmise în proprietatea sau în

administrarea C.N.P.A.S. prin hotărâre a guvernului.

Față de textele mai sus citate,

care reglementează expres sub aspectul

calității persoanelor, al îndreptățirii, al procedurii de urmat și

modalitățile de reintrare în patrimoniu al imobilului, reclamanta nu poate uza

de

dispozițiile Legii nr. 10/2001 ci de dispozițiile

Legii nr. 19/2000.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, și anume,

ignorarea soluției dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.

2192 din 16 martie

2004, nici acesta nu

poate fi primit întrucât acea hotărâre a fost dată anterior

apariției

Legii nr. 247/2005.

Or, în speța de față, dispoziția contestată a fost

emisă la data de 2 martie 2006, data introducerii acțiunii fiind în martie

2006, iar legea

aplicabilă este Legea nr.

247/2005, act normativ ce nu putea fi incident la

momentul soluționării

speței similare invocate.

Față de cele ce preced,

susținerile formulate prin motivele de recurs se

privesc ca nefondate, recursul urmând a fi respins ca

atare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta Casa Județeană

de Pensii Dolj împotriva deciziei nr. 823 din 22

octombrie 2007 pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 26 mai 2008.