ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1223/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 154 din 10 iulie 2006, președintele C.C. a stabilit că ajutorul de stat acordat CN L.R. SA pentru organizarea și exploatarea jocurilor P. și V., sub forma acordării de licență prin efectul legii, a exceptării de la perceperea și virarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor de orice fel aferente sumelor percepute pentru participarea la jocurile de noroc este ilegal și incompatibil cu un mediu concurențial normal. Valoarea ajutorului de stat ilegal și incompatibil de care a beneficiat CN L.R. SA este de 44.302.465, 75 lei, iar pentru perioada 26 aprilie 2002 - 30 iunie 2006, cuantumul dobânzii aferente ajutorului de stat este de 6.340.733,05 lei.

S-a prevăzut totodată, obligația M.F.P., în calitate de furnizor, de a lua toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului ilegal, împreună cu dobânzile aferente calculate de la aceeași companie națională. În sfârșit, s-a recomandat ministerului, adoptarea unor măsuri în sensul eliminării dispozițiilor legale care instituie un tratament preferențial pentru CN L.R. SA pentru jocurile de noroc și al definirii exacte a ariei de exclusivitate al acesteia. Legalitatea actului administrativ unilateral a fost contestată în justiție de către M.F.P. prin acțiunea introdusă la data de 8 august 2006. Reclamantul a cerut anularea actului administrativ și în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării lui până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului.

Prin sentința civilă nr. 690 din 6 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C.C. care a invocat mai multe motive de casare, ce vizează deopotrivă, legalitatea și temeinicia soluției. La data de 14 ianuarie 2008, R.B.A.O.P. din România a formulat o cerere de intervenție accesorie în interesul recurentului C.C., solicitând admiterea recursului declarat în cauză și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii introduse de M.F.P. ca neîntemeiată. Cererea respectivă a fost admisă în principiu la termenul de astăzi, așa cum rezultă din preambulul prezentei decizii.

Din oficiu, Î.C.C.J. a pus în discuția reprezentanților părților, omisiunea primei Instanțe de a cita în cauză pe beneficiarul ajutorului de stat considerat nelegal, respectiv CN L.R. SA. Motivul de casare vizează nelegalitatea hotărârii și admisibilitatea lui decurge din noua reglementare instituită în materie prin dispozițiile art. 16 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007. Potrivit acestui text legal, Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept.

În speță, condițiile stabilite în teza a II-a a normei de procedură mai sus enunțată sunt îndeplinite nu numai în considerarea calității de beneficiar al CN L.R. SA privind pretinsul ajutor de stat ilegal, ci și pentru alte motive care justificau citarea acestei companii în proces spre a-i fi opozabilă hotărârea. Este vorba de implicarea efectivă a companiei în procedura administrativă efectuată de pârât și finalizată prin raportul privind investigația care a precedat emiterii Deciziei nr. 154 din 10 iulie 2007. În legătură cu acel raport, compania națională a formulat o serie de observații critice care în general, susțin apărările reclamantului M.F.P., iar printr-o cerere adresată Instanței competente ea a solicitat ulterior, suspendarea executării actului administrativ de autoritate comunicat de parat.

Pe de altă parte, decizia de recuperare emisă de C.C. a stabilit anumite măsuri care interesează în mod direct activitatea viitoare a CN L.R. SA și patrimoniul său. Este așadar, evident că deși nu a formulat cerere de intervenție, această companie are un interes legitim, actual de a participa în acest proces, de a susține apărările reclamantului și cele proprii, inclusiv interesul de a obține pronunțarea unei hotărâri favorabile, care să-i fie opozabilă, prevenind astfel un nou proces între părți. Ținând seama de considerentele expuse, urmează a se admite recursul și a se dispune casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași Instanță. Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere va examina sub forma unor apărări și celelalte susțineri din cererea de recurs și cererea de intervenție accesorie referitoare la fondul litigiului, dar a căror analiză în această fază procesuală devine inutilă față de rezolvarea dată recursului.

Văzând și dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 313 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.C. împotriva sentinței civile nr. 690 din 6 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași Instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2008.