ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 268/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 268/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 9 iulie 2008,
reclamanta SC T.T.S.O. SRL Agigea a chemat în judecată A.N.V. și D.R.A.O.V. Constanța,
solicitând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. 109 din 2 iulie 2008
și a Raportului de inspecție fiscală nr. 18718/2478 din 2 iulie 2008 prin care
s-au stabilit în sarcina societății obligații fiscale suplimentare în sumă
totală de 3.281.769 lei, reprezentând accize, dobânzi, penalități și majorări
de întârziere.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că a contestat decizia la organele de control fiscal,
procedura administrativă fiind în curs de soluționare și că se impune
suspendarea executării actului administrativ, fiind îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, s-a precizat că
organele financiare au stabilit în mod arbitrar obligațiile bugetare
suplimentare, interpretând eronat dispozițiile legale în materie, împrejurare
în raport de care este îndeplinită cerința cazului bine justificat.
Referitor la condiția
pagubei iminente, reclamanta a învederat că plata sumei stabilite ar echivala
cu intrarea societății în incapacitate de plată și pierderea locurilor de muncă
de către cei 140 de angajați.
Prin sentința civilă nr. 664/CA
din 13 august 2008 Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă,
fluvială și de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea și a dispus
suspendarea executării actului administrativ – Decizia nr. 109 din 2 iulie 2008
și a raportului de inspecție fiscală, până la pronunțarea de instanța de fond.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că reclamanta a depus cauțiunea de 10% din
cuantumul sumei contestate și că s-a făcut dovada atât a cazului bine
justificat, obligațiile fiscale fiind stabilite suplimentar, prin reinterpretarea
legii fiscale, cât și a pagubei iminente, executarea sumei putând perturba grav
activitatea economică a societății.
Împotriva sentinței au
declarat recurs A.N.V. și D.R.A.O.V. Constanța, criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
Astfel, pârâtele au arătat,
că în lipsa unor probe concludente privind nelegalitatea actelor administrative
și respectiv, iminența pagubei, instanța de fond a reținut în mod greșit că
sunt întrunite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Or, în cauză nu s-a făcut
dovada existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate a
actelor de control fiscal și nici a prejudiciului material viitor și previzibil
ori a perturbării grave a funcționării societății.
Prin întâmpinare, reclamanta
a precizat că, ulterior pronunțării sentinței recurate prin decizia nr. 389 din
24 noiembrie 2008 A.N.A.F. a admis contestația societății și a dispus
desființarea deciziei de impunere pentru suma de 3.281.769 lei, urmând ca
organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare a aceleiași
perioade. S-a depus la dosar decizia adoptată în soluționarea contestației
formulate împotriva actelor de control fiscal.
Examinând cauza în raport de
motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ.,
Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, instanța de fond a
apreciat în mod justificat, la data pronunțării sentinței că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ pentru a se dispune
suspendarea executării deciziei de impunere și a raportului de inspecție
fiscală.
Întrucât, între timp, actele
administrative fiscale au fost desființate în procedură administrativă, Curtea
va constata netemeinicia criticilor formulate și în consecință va respinge
recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.R.A.O.V. Constanța și A.N.V. împotriva sentinței civile nr. 664/CA din 13
august 2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială
și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 21 ianuarie 2009