ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6639/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6639/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând în condițiile art.
256 C. proc. civ. asupra recursului de
față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la
data de 26 iunie 2001, pe rolul Tribunalului
Galați, M.M. și M.G. au
solicitat in contradictoriu cu parata
SC P. SA Galați, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună
anularea deciziei nr. 38 din 4 iunie 2001, emisa de parata și obligarea
acesteia la restituirea in natura a imobilului compus din teren in suprafața de
1238 mp si construcție, respectiv la parter, moara si fabrica de ulei, iar la
etaj casa de locuit, situate in satul Ungureni, comuna Munteni, județul Galați,
conform dispozițiilor Legii nr. l0/200
l.
În motivarea contestației
reclamanții au arătat că imobilul solicitat nu și-a
schimbat destinația, că
restituirea acestuia este posibilă, chiar dacă în prezent face
obiectul unui contract de locațiune.
Pârâta SC P. SA a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca
nefondată, întrucât imobilul în litigiu face obiectul unui contract de asociere
în participațiune, cu SC D. SNC
Ungureni, și aceasta a efectuat investiții în valoare de
47.381.000 lei, în anul 2000.
Tribunalul Galați, secția civilă, prin sentința nr.
78 din 6 februarie 2002 a respins ca nefondată acțiunea reclamanților reținând
că aceștia nu au făcut
dovada ca imobilul
in litigiu a aparținut autoarei lor P.M., decedata la
data de 13
noiembrie 2000.
Apelul declarat de reclamanții
M.M., M.G. și M.D.T., a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 60/A
din 23
septembrie 2002
pronunțată de Curtea de Apel Galați.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de apel a reținut ca apelanții au dovedit ca
imobilul, a cărui restituire in natura au
solicitat-o, a aparținut numitului P.C., așa cum atesta certificatul nr. 1070
din 23 iulie 1997 eliberat de Arhivele Statului.
S-a constat că cererea de restituire în natură a
imobilului a fost însă respinsă corect de către intimata SC P. SA Galați, prin
decizia nr.
38 din 4 iunie 2001 întrucât,
potrivit art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 măsurile
reparatorii se
stabilesc numai în echivalent, în cazul în care imobilul a fost transformat,
astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu ce preluat, dacă părțile nu
au convenit altfel.
În termenul prevăzut de lege,
împotriva acestei decizii au declarat recurs
reclamanții M.M. și M.G., invocând motivele prevăzute
de art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului
reclamanții au susținut ca decizia pronunțată de
instanța de apel retine in considerente motive ce
intra in contradicție cu soluția adoptata prin dispozitiv.
În concret, instanța de fond a
respins acțiunea cu motivarea ca reclamanții
nu au dovedit ca imobilul in litigiu a fost
proprietatea autoarei lor P.M. iar instanța de apel a constatat, din
înscrisurile depuse, ca aceștia au dovedit ca defunctei P.M. i-a revenit
întreaga moștenire pe care le-a transmis-o prin testament reclamanților. Ca
atare apelul reclamanților trebuia
admis și
în această situația instanța de apel trebuia sa se conformeze dispozițiilor
art.
297 C. proc. civ.
Recurenții au mai arătat că, în
apel, nu s-au făcut discuții și nu s-a acordat
cuvântul pârâților asupra
aplicării in cauza a art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Pe de altă parte, recurenții au mai susținut că
instanța de apel a greșit atunci când, evocând fondul și considerând că
modificările aduse imobilului in litigiu l-au transformat intr-unul nou,
acordând mai mult decât s-a cerut.
Hotărârea din apel a fost criticată și cu privire la
interpretarea greșita a art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 deoarece din
expertiza efectuata în cauza în care sunt enumerate lucrările efectuate de
parata la imobil nu rezulta ca
modificările
și reparațiile l-au transformat într-un imobil nou.
Înalta Curte de Casație și Justiție , prin decizia
civilă 5683 din 19 octombrie 2004 a admis recursul declarat de reclamanții M.M.
si M.G. împotriva deciziei 60/A din 23 septembrie 2002 a Curții de Apel Galați,
a casat decizia
60 din 23 septembrie 2002 a
Curții de Apel Galați și a trimis cauza spre rejudecarea apelului
formulat
de reclamanți la aceeași instanța.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța supremă a reținut că in mod judicios
instanța de apel a constatat ca
prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada ca
imobilul in litigiu a aparținut defunctului P.C. ce a
avut ca unica moștenitoare pe soția sa P.M., care prin testament autentic a lăsat
întreaga sa avere recurenților-reclamanți.
S-a mai reținut că instanța de
apel nu a cercetat fondul pricinii în aplicarea
art. 297 C. proc . civ. și nu a pus in discuția
pârtilor incidența in cauza a art. 18 lit. c) din Legea 10/2001, temei de drept
avut in vedere la respingerea cererii de restituire in natura a imobilului.
În apel după casare, cauza a
fost înregistrată sub nr. 554/2005 la Curtea de
Apel Galați, care prin decizia civila 688 din 14
iunie 2005 a admis apelul declarat de reclamanții M.M., M.G. si M.D.T. î
mpotriva sentinței civile nr. 78 din 6 februarie
2002 pronunțată de Tribunalul Galați, a anulat
sentința civila 78/2002 a
Tribunalului Galați și a reținut cauza pentru judecarea
fondului, fixând termen în aceste sens la data de 30 august 2005.
Evocând fondul, prin decizia
civilă nr. 797/A din 6 octombrie 2005, Curtea de Apel Galați a respins ca
nefondată excepția lipsei calității procesuale active a
reclamanților, reiterată de
pârâta SC P. SA Galați; a admis acțiunea formulată de reclamanții M.M. și M.G.
în contradictoriu cu
pârâta SC P. SA Galați, pe care a obligat-o să restituie reclamanților
imobilul moară, anexe aferente și 1237,77 mp
teren situate în satu Ungureanu,
comuna
Munteni; a constatat că M.D.T. nu are calitate procesuală
în cauză.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de apel a reținut următoarele:
-
cu privire la excepția lipsei calității procesuale
active a reclamanților,
invocata de intimata si reiterata după casarea cu
trimitere, s-a reținut ca in mod just
instanța de apel a constatat ca s-a făcut dovada cu
înscrisurile depuse, ca imobilul
în
litigiu a aparținut defunctului P.C. ce a avut ca unica moștenitoare pe soția
sa P.M., care prin testament autentic a lăsat întreaga sa
avere recurenților-reclamanți M.M. și M.G., drept
urmare
apelantul M.D.T. nu are calitate procesuală activă întrucât nu
are vocație succesorala la imobilul în cauză;
- cu privire la incidența dispozițiilor art. 18 lit.
c) din Legea 10/2001, s-a constatat că imobilul a fost transformat astfel încât
a devenit un imobil nou în
raport cu cel
preluat, caz in care se stabilesc masuri reparatorii, iar aceste prevederi au
fost modificate prin dispozițiile art. 18
1
din Legea 247/2005;
- potrivit acestor modificări acordarea de
despăgubiri este condiționată numai in situația in care au fost adăugate pe
orizontala și pe verticală, in raport cu forma inițială, noi corpuri a căror
arie desfășurata însumează peste 100% din aria desfășurata inițial;
- construcția morii are forma și dimensiunile
existente la data preluării astfel încât restituirea in natura este posibila;
- de asemeni s-a reținut incidența dispozițiilor art.
9 alin. (l) din Legea 10/2001 potrivit cu care imobilele preluate in mod
abuziv, indiferent in posesia cui s-ar afla in prezent se restituie în natura
în starea în care se afla, la data cererii de restituire și libere de orice
sarcini;
- totodată, s-a mai reținut că
vânzarea acțiunilor de către A.V.A.S. în urma
procesului de privatizare a SC
P. SA, nu conduce la incidența dispozițiilor
art. 27 din Legea 10/2001 întrucât contractul de
vânzare-cumpărare nr. 31 din 31 iulie 2003 între A.V.A.S. și numitul I.I. și
Hotărârea nr. 5 din 1 septembrie 2003 a Adunării Generale a Acționarilor este
ulterioara notificării si in timp ce cauza se afla pe rolul Tribunalului
Galați, astfel ca nu se poate prezuma buna credința.
În contra deciziilor nr. 688/A
din 6 aprilie 2005 și nr. 797/A din 6 octombrie
2005, ambele pronunțate de Curtea de Apel Galați,
secția civilă, a formulat recursuri pârâta SC P. SA.
Critica cu privire la decizia nr. 688/A din 6 aprilie
2005, vizează
nemulțumirea pârâtei față de
aspectul că s-a emis decizia de restituire în natură fără
a observa că reclamanții nu aveau calitate de
persoane îndreptățite, conform Legii
nr.
10/2001, reiterând excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
În recursul declarat de pârâta
SC P. SA împotriva deciziei nr.
797/A din 6 octombrie 2005 sunt invocate dispozițiile
art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.
, critica vizând următoarele aspecte:
-
reclamanții nu au făcut dovada că moștenesc imobilul
moară și terenul
aferent din satul Ungureni, întrucât certificatul de legatar nr. 1 din
3 ianuarie 2001 se referă
numai
la bunuri mobile nu și imobile;
- pârâta a făcut dovada că defuncta P.M. nu este
unica
moștenitoare a imobilului moară, pe
motiv că acest imobil a fost în coproprietatea
soțului defunctului,
colonelul C.P. și a lui P.C., iar faptul că cei
doi proprietari au același nume și prenume s-a creat o confuzie , însă,
în realitate,
se face distincție prin gradul militar de colonel pe care
îl are soțul defunctei (cei
doi proprietari
sunt veri primari, rude de gradul 4, deci P.M. nu este
unica
moștenitoare).
La data de 17 noiembrie 2005,
fila 8 dosar de recurs, a fost depusă cerere de
intervenție accesorie în sprijinul pârâtei, formulată
de C.P., P.V.
și P.M., cerere admisă în
principiu la data de 15 octombrie 2007.
Cu privire la recursul declarat
de pârâta SC P. SA împotriva
deciziei
nr. 688/A din 14 iunie 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă, Î
nalta Curte observă că acesta este inadmisibil
față de împrejurarea că decizia recurată este o hotărâre intermediară și în
atare situație nu era susceptibilă de
recurs.
Calea de atac o dă legea și după cum s-a statuat în practica Înaltei Curți,
recursul
poate fi exercitat împotriva unei hotărâri finale, în cazul de față,
decizia nr. 797/A din 6 octombrie 2005 a Curții de
Apel Galați.
Analizând recursul declarat
împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie
2005 a Curții de Apel Galați,
secția civilă, este de reținut că recurenta-pârâtă
critică decizia din apel pentru
motive de netemeinicie și nu de nelegalitate astfel
cum prevăd dispozițiile art. 304
C. proc. civ., fiind nemulțumită
de
aprecierea greșită a probelor, și a situației de fapt.
De altfel, pe de o parte sunt
reiterate aceleași motive din apel, iar pe de altă parte se invocă o problemă
nouă, și anume faptul că, imobilul în litigiu este în
coproprietatea soțului defunctei, colonelul C.P. și a
lui P.C.,
problemă ce este incompatibilă cu
structura recursului neputând fi analizată.
Din actele și lucrările
dosarului rezultă că imobilul in litigiu a aparținut
defunctului P.C. ce a avut ca unica moștenitoare pe
soția sa P.M., care prin testament autentic a lăsat întreaga sa avere
recurenților-
reclamanți M.M. și M.G.;
construcția morii are forma și
dimensiunile existente la data preluării
astfel încât restituirea în natura este posibilă; iar potrivit dispozițiilor
art. 9 alin. (1) din Legea 10/2001 imobilele preluate in mod abuziv, indiferent
în posesia cui s-ar afla în prezent, se restituie în natura în starea în care
se afla, la data cererii de restituire și libere de orice sarcini, constatări
față de care recursul se privește ca nefondat.
Analizând cererea de intervenție
în interes propriu, așa cum a fost precizată
la termenul din 15 octombrie
2007, formulată de intervenienții C.P. și
P.V., Înalta Curte constată că aceasta este
inadmisibilă, față de
împrejurarea că
aceasta poate fi făcută numai în fața primei instanțe și înainte de
închiderea
dezbaterilor [art. 50 alin. (2) C. proc. civ.], ori, cu învoiala
părților, în fața instanței de apel [art. 50
alin. (3) C. proc. civ.].
Față de cele ce preced, Înalta Curte urmează a
respinge ca inadmisibil
recursul declarat de
pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 68/ A din 14
iunie 2005 a Curții de Apel Galați, secția
civilă, și ca nefondat pe cel declarat
împotriva
deciziei nr. 797/A din 6 octombrie 2005 pronunțată de aceeași instanță.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul
declarat de pârâta SC P. SA împotriva deciziei nr. 68/ A din 14 iunie 2005 a
Curții de Apel Galați, secția
civilă, și ca
nefondat pe cel declarat împotriva deciziei nr. 797/A din 6 octombrie
2005
pronunțată de aceeași instanță.
Respinge ca inadmisibilă cererea
de intervenție în interes propriu așa cum a fost precizată, formulată de
intervenienții C.P. și P.V.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 octombrie 2007.