ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6133/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6133/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. 1945
din 28 octombrie 2002, reclamanții
P.T. și P.G. au chemat în judecată pe pârâtele SC U. SA Focșani,
prin lichidator SC C. SA Focșani și SC S. SA Focșani, pentru a fi obligate în
conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a
suprafeței de 2600 mp, teren intravilan, situat în Focșani, județul Vrancea.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au posedat de la părinții
lor suprafața de 10.600 mp teren arabil, potrivit actului nr. 3789/1949, din
care în anii 1974-1975 o suprafață de 9000 mp a fost preluată de fostul F.
Focșani, actualmente SC U. SA
Prin decizia nr. 280 din 10 august 1976, fostul Consiliul popular al
județului Vrancea a atribuit reclamanților, în schimbul unei alte suprafețe de
teren, suprafața de 2399,5 mp teren, situată în str. Vâlcele, preluată abuziv
de SC S. SA Focșani.
Prin întâmpinare, pârâtele au solicitat respingerea recursului.
Răspunzând întâmpinării formulate de
SC D.I. SRL Focșani, reclamanții au
precizat că au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 2400 mp teren
ocupată de aceasta și a suprafeței de 271 mp teren ocupată de copârâta SC U. SA
Prin sentința civilă nr. 124 din 21 mai 2003, Tribunalul Vrancea a admis
în parte acțiunea, a dispus restituirea în natură a suprafeței de 271,74 mp
teren, respingând capătul de cerere privind restituirea în natură a suprafeței
de 2400 mp teren.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că suprafața de 271,74 mp
poate fi restituită în natură, deoarece conform constatărilor raportului de
expertiză efectuat în cauză, terenul este liber de construcții.
În ceea ce privește suprafața de 2400 mp teren, instanța a reținut că
aceasta a format obiectul unui contract de vânzare-cumpărare încheiat la 3
iulie 1977, prin care SC D.S.I. SRL Focșani a cumpărat de la SC S. SA București
mijloacele fixe care au aparținut sucursalei Focșani, odată cu obiectul
vânzării fiind transmis și dreptul de folosință asupra terenurilor aferente
imobilelor și construcțiilor.
Instanța a mai reținut că reclamanții au notificat în termen diferite
instituții și societăți comerciale, mai puțin pe pârâta SC D.S.I. SRL,
deținătoarea actuală.
În considerarea dispozițiilor art. 112 pct. 3 și ale art. 129 alin.
final C. proc. civ., potrivit cărora obiectul cererii leagă instanța și nu
poate fi schimbat, tribunalul a constatat că restituirea în natură a suprafeței
de 2400 mp nu este posibilă, aceasta fiind ocupată de construcții, calea fiind
aceea a stabilirii măsurilor reparatorii, care în cauză nu a fost cerută.
Apelul declarat de reclamanți a fost respins ca nefondat prin decizia
nr. 112/A din 26 august 2003 a Curții de Apel Galați, secția civilă.
Pentru a decide astfel, instanța a invocat dispozițiile art. 20 din
Legea nr. 10/2001 potrivit cărora persoana îndreptățită la restituire notifică
deținătorul imobilului și pe cele ale art. 21 alin. (4) din lege, conform
cărora notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei
autorități, reținând că reclamanții nu au notificat deținătoarea actuală a
terenului SC D.I. SRL Focșani.
Pe de altă parte, instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art. 7 și art.
9 din Legea nr. 10/2001 se restituie terenurile libere, iar pentru cele ocupate
cu construcții se stabilesc măsuri reparatorii, pe care reclamanții nu le-au
solicitat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, susținând că
au notificat potrivit art. 21 din Legea nr. 10/2001 persoana juridică
deținătoare SC S. SA, solicitând restituirea în natură a suprafeței de 2400 mp
teren, fără a primi vreun răspuns.
Totodată, reclamanții au solicitat ca Înalta Curte de Casație și
Justiție să stabilească măsurile reparatorii prin echivalent pentru suprafața
de 2400 mp teren pe care s-au edificat clădiri și care nu poate fi restituită,
precizând că nu au investit instanța de fond cu soluționarea acestei cereri.
Deși neîncadrate în drept susținerile reclamanților corespund motivului
de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., însă dispozițiile acestui
text nu sunt incidente în cauză, pentru că hotărârea recurată a aplicat în mod
corect dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001.
Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 10/2001, persoana îndreptățită la
notificare în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi
persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului.
În speță, reclamanții au fost înștiințați de Prefectura județului
Vrancea, prin adresa din 14 septembrie 1995 că terenul în suprafață de 2400 mp
este ocupat abuziv de SC S. SA Focșani, aceștia fiind de altfel îndrumați prin
adresa din 7 mai 2001 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să notifice
în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 persoana juridică deținătoare
în vederea restituirii în natură a terenului.
Cu toate acestea, reclamanții nu au notificat pe SC S. SA Focșani, așa
cum susțin în recurs și nici pe SC D.I. SRL Focșani, deținătoarea actuală a
terenului, adresând notificarea nr. 868 din 13 septembrie 2001 Primăriei
municipiului Focșani, astfel cum rezultă din referatul întocmit de aceasta.
Potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, notificarea
înregistrată face dovada deplină în fața oricărei autorități, persoane fizice
și juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost
adresată altei unități decât cea care deține imobilul.
Numai că, prin notificare, reclamanții nu au solicitat stabilirea măsurilor
reparatorii prin echivalent pentru terenul a cărui restituire în natură nu este
posibilă, aceștia investind instanța cu o cerere care viza doar restituirea în
natură a acestuia.
În consecință, se constată că în mod corect Curtea de Apel Galați a respins
ca nefondat apelul declarat.
Cererea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea
măsurilor reparatorii prin echivalent nu va fi analizată, întrucât potrivit
art. 316 raportat la art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în recurs nu se poate
schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată
și nici nu se pot face alte cereri noi.
Pentru considerentele ce preced, se va respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanții P.T. și P.G. împotriva deciziei civile nr. 112/A din 26
august 2003 a Curții de Apel Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie
2004.