ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3634/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamantele C.E., C.C.G. și Ș.M. au chemat în judecată pe pârâtele Primăria comunei Bălăbănești, județul Galați și pe SC P. SA Galați solicitând restituirea în natură a terenului în suprafață de 1500 mp situat în Vatra satului Bălăbănești și măsuri reparatorii pentru moara ce a fost amplasată pe acest teren și demolată. Prin sentința civilă nr. 801 din 18 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Galați s-a respins ca nefondată acțiunea. Instanța de fond a reținut că reclamantele nu au făcut dovezi că autorul lor nu a achitat impozitele datorate statului din motive independente de voința lui. În atare situație, instanța a considerat că, în mod corect, s-a reținut prin dispoziția nr. 64 din 7 decembrie 2001, emisă de Primăria comunei Bălăbănești că imobilul revendicat nu se încadrează în dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamantele. La instanța de fond pârâta SC P. SA a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive și prescripției dreptului la acțiune. Ambele excepții au fost respinse prin încheierea din 15 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Galați. Pârâta SC P. SA a declarat apel împotriva acestei încheieri. Apelurile reclamantelor și al pârâtei SC P. SA Galați au fost respinse prin decizia nr. 841 A din 22 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă. Instanța de apel a reținut că reclamantele nu au făcut dovada că autorul lor nu a achitat impozitele din motive independente de voința sa, pentru a fi aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Cât privește apelul declarat de pârâta SC P. SA Galați, instanța a reținut că apelul este lipsit de interes atâta timp cât acțiunea reclamantelor a fost respinsă. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele C.E., C.C.G. și Ș.M. Recurentele arată că autorul lor a fost în imposibilitate de a plăti impozitele, deoarece acestea erau prea mari, imposibil de achitat, ceea ce echivalează cu o preluare abuzivă de către stat a imobilului. Motivul de recurs invocat permite încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Intimata-pârâtă SC P. SA a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului. Recursul este fondat. Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că prin dispoziția nr. 64 din 7 decembrie 2001 emisă de Primăria comunei Bălăbănești s-a respins cererea reclamantelor de restituire a imobilului revendicat cu motivarea că nu se încadrează în dispozițiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Imobilul revendicat de reclamante este un teren în suprafață de 1500 mp situat în vatra satului Bălăbănești, solicitat a fi restituit în natură și măsuri prin echivalent pentru moara aflată pe acest teren și demolată. Imobilul a intrat în proprietatea statului pentru neplata impozitelor așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 26 aprilie 1960 de executorul judecătoresc de la fostul Tribunal al Raionului Berești. Debitul declarat de autorul reclamantelor, C.M. era în sumă de 43.295 lei, iar acesta s-a aflat în imposibilitate de a-l plăti. Împrejurarea că impozitele erau foarte mari, depășind chiar valoarea bunurilor impozabile precum și posibilitățile debitorului, reprezintă o modalitate de preluare abuzivă de către stat a bunurilor respective, ceea ce face aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Stabilirea unor impozite foarte mari, care depășeau posibilitățile de plată ale debitorului reprezintă o măsură abuzivă impusă de Stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate. Situațiile enumerate în H.G. nr. 498/2003 privind normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, sunt exemplificative și nu pot duce la concluzia că nu pot exista și alte situații de preluare abuzivă de către Stat a unor imobile pentru neplata impozitelor. Cum instanța de fond și cea de apel nu au analizat cauza decât sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001, fără a se pronunța cu privire la solicitarea reclamantelor de restituire în natură a terenului și prin echivalent a morii, se impune în baza art. 312, art. 314 C. proc.

civ., admiterea recursului, casarea atât a deciziei recurate cât și a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond urmează să se pronunțe, pe baza probatoriului administrat dacă acțiunea reclamantelor este sau nu întemeiată și să dispună în consecință, respectiv dacă este posibilă restituirea în natură a terenului și stabilirea măsurilor prin echivalent pentru construcția-moară. Recurentele au invocat și prevederile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ., însă nu au formulat critici care să permită încadrarea în aceste texte de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții C.E., C.C.G. și S.M. împotriva deciziei nr. 841 A din 22 noiembrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Casează decizia și sentința nr. 801 din 18 aprilie 2005 a Tribunalului Galați și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 4 mai 2007.