ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2048/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 27 aprilie 2006 reclamanta

SC T.M.C.P. SA București a chemat în judecată A.N.A.F. – D.G.F.P. a

municipiului București solicitând anularea Deciziei de impunere 137 din 22

iulie 2005 prin care i s-a respins cererea de rambursare pentru 711.605 RON TVA

deductibilă; obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul la rambursarea acestei

sume precum și emiterea unei decizii de aprobare a rambursării sub sancțiunea de

daune cominatorii de câte 500 RON pe zi de întârziere și în fine obligarea

pârâtei la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul din 6 decembrie

2006 reclamanta a depus decizia A.N.A.F. 181 din 25 septembrie 2006 prin care

i-a fost admisă contestația privind anularea Deciziei nr. 147/2005, precizându-și

totodată acțiunea în sensul renunțării la judecata primului capăt de cerere și continuării

judecății pentru capetele 2 și 3 astfel cum au fost formulate în acțiunea introductivă.

Prin sentința civilă nr.

3625 din 13 decembrie 2006, Curtea de Apel București, secția contencios

administrativ, deși reține cererea precizatoare, admite excepția de

inadmisibilitate a capătului de acțiune privind anularea Deciziei nr. 137/2005,

formulată de pârâtă și respinge acțiunea ca inadmisibilă reținând pentru aceasta

că obiectul ei îl constituie numai decizia emisia în procedura administrativă

prealabilă de contestare a acestora.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta SC T.M.C.P. SA București susținând în esență că față

de precizarea de acțiune din 6 decembrie 2006, excepția inadmisibilității

invocată de pârâtă a rămas fără obiect, Decizia de impunere 137/2005 fiind

anulată în procedura administrativ fiscală, situație în care Instanța fondului

avea a se pronunța asupra celorlalte capete de acțiune.

Recursul este fondat.

Prin acțiunea introductivă,

reclamantul a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. 137/2005; obligarea D.G.F.P.

să-i recunoască dreptul la rambursarea sumei de 711.650 RON, T.V.A.

deductibilă; să-i emită decizie de rambursare sub sancțiunea de daune

cominatorii de câte 500 RON pe zi întârziere.

În raport de precizarea de

acțiune intervenientă la 16 decembrie 2006, în mod evident Instanța a rămas

investită cu soluționarea capetelor 2 și 3 referitoare la rambursarea T.V.A. și

emiterea deciziei de rambursare.

Fără a sesiza acest aspect, deși

a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind anularea

Deciziei nr. 137/2005 ca rămas fără obiect, Instanța fondului a analizat

admisibilitatea acțiunii în raport de acesta fără a mai avea în vedere

celelalte cereri.

Procedând astfel, Curtea de

Apel București, secția contencios administrativ, a pronunțat o soluție nelegală

și netemeinică, motiv pentru care în raport cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ. urmează a se admite recursul, casa sentința și trimite cauza spre rejudecare la

aceeași Instanță pentru a se pronunța asupra capetelor 2 și 3 din acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

SC T.M.C.P. SA București împotriva sentinței civile nr. 3625 din 13 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată și

trimite cauza spre rejudecare la aceeași Instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 aprilie 2007.