ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2942/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2942/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Maramureș, secția
comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1728
din /19 iunie 2006, a admis excepția lipsei calității procesuale active
invocată de pârâții B.P.G. și B.C.M. și în consecință a respins acțiunea
promovată de reclamanta S.M.L. domiciliată în municipiul Baia Mare județul
Maramureș în contradictoriu cu pârâții menționații anterior.
De asemenea, a fost obligată
reclamanta să plătească pârâților suma de 20.000 RON cu titlu de cheltuieli de
judecată.
În fundamentarea acestei
soluții, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 223 alin.
(1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale excluderea se pronunță
prin hotărâre judecătorească la cererea societății sau a oricărui asociat, iar
conform art. 225 alin. (1) asociatul exclus rămâne obligat față de terți pentru
operațiunile făcute de societate, până în ziua rămânerii definitive a hotărârii
de excludere.
Prin sentința civilă nr. 714
din 6 iulie 2005 pronunțată în dosarul nr. 1581/2005 al Tribunalului Maramureș
s-a dispus excluderea din SC G.M. SRL a numitei S.M.L., reclamanta din prezenta
cauză.
Ulterior, această hotărâre a
devenit definitivă și executorie, prin decizia civilă nr. 73/16 mai 2006
pronunțată în dosarul nr. 17179/33/2005 al Curții de Apel Cluj.
Față de aceste împrejurări a
fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S.M.L.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială
de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 170 din 31
octombrie 2006, a respins apelul declarat de reclamanta S.M.L. împotriva
sentinței civile nr. 1728 din 19 iunie 2006 pronunțată în dosarul nr. 2657/2005
al Tribunalului Maramureș. A mai fost obligată apelanta să plătească
intimaților B.C.M. și B.P.G. suma de 8.600 RON lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel,
instanța de apel a preluat argumentele primei instanțe, și a apreciat în esență
că interesul moral sau legitim nu este suficient pentru a justifica existența
calității procesuale active într-o cauză.
Ca o consecință a
pronunțării deciziei civile nr. 73 din 16 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, reclamanta din prezenta cauză și-a pierdut calitatea de asociat în cadrul
SC G.M. SRL, respectiv a pierdut dreptul subiectiv care îi justifică calitatea
procesuală.
Împotriva deciziei civile nr.
170 din 31 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială
de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs reclamanta S.M.L.,
care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, admiterea apelului
și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Maramureș ca instanță de
fond, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (5)
și art. 303 alin. (2) C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de
recurs reclamanta a evocat că au fost interpretate greșit dispozițiile art. 223
alin. (4) din Legea nr. 31/1990 corect doar hotărârile irevocabile duc la
pierderea calității de asociat, altfel s-ar ajunge la concluzia că reclamanta
nu ar mai putea beneficia de calea de atac a recursului. S-au mai adus critici
și sub aspectele că în cauză calitatea procesuală este justificată de existența
unui interes moral și legitim, s-a făcut o greșită aplicare a legii, precum și
o greșită acordare a cheltuielilor de judecată care nu au fost dovedite iar
cuantumul lor este prea mare. În final s-a mai cerut și conexarea prezentei
cauze cu dosarul nr. 17179/33/2005 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și
Justiție, cu motivarea că potrivit art. 164 alin. (1) C. proc. pen., există
conexitate.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse în
cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca
nefondat recursul reclamantei S.M.L. pentru următoarele considerente.
Printr-o integrală și
completă apreciere a probelor, atât instanța de fond cât și cea de apel, au
stabilit o corectă situație de fapt și de drept, cu o reală întindere a
drepturilor și obligațiilor existente între părți, constatând că în speță este
aplicabilă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care
conduce la respingerea acțiunii.
Este unanim admis, că în
procesul civil, calitatea de parte se dobândește prin exercitarea acțiunii,
ceea ce semnifică aspectul că în măsura în care anumite condiții sunt necesare
pentru exercițiul acțiunii, în aceiași măsură ele sunt și condiții pentru a fi
parte în procesul civil. O condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces
este și calitatea procesuală, care presupune justificarea dreptului sau a
obligației de a participa în proces.
Existența unui interes moral
și legitim, așa cum se expune în teza acreditată de recurentă, trebuie
interpretată însă în legătură nemijlocită cu pretenția formulată, deci cu
dreptul subiectiv civil afirmat sau cu situația juridică legală a cărei
realizare se solicită.
Din verificarea întregii
documentații rezultă că prin sentința civilă nr. 714 din 6 iulie 2005 pronunțată
de Tribunalul Maramureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal,
a fost admisă acțiunea reclamanților B.P.G. și B.C.M. împotriva pârâtelor S.M.L.
și SC G.M. SRL, dispunându-se excluderea pârâtei S.M.L. din rândul asociaților
SC G.M. SRL, cu transmiterea părților sociale deținute. Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 73
din 16 mai 2006, a menținut dispozițiile primei instanțe. În acest context,
sunt aplicabile reglementările cuprinse în art. 377 alin. (1) pct. 3 C. proc.
civ., în sensul că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel.
Apare nejustificată cererea recurentei
de conexare a prezentei cauze cu dosarul nr. 17179/33/2005 aflat pe rolul
aceleiași instanțe, prin aceea că a fost depus certificatul din data de 2
aprilie 2007 care atestă că în dosarul nr. 17179/33/2005 a fost pronunțată
decizia nr. 1341 din 28 martie 2007, prin care a fost respins ca nefondat
recursul declarat de pârâta S.M.L. împotriva deciziei nr. 73 din 16 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal.
Nici critica referitoare la
modul în care a fost soluționată cererea din apel cu privire la cheltuielile de
judecată respectiv onorariile de avocat acordate în fond și în apel nu este
justificată. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 30 din Legea nr. 51/1995 și
art. 132 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesională
avocatul are dreptul la onorarii și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute
în interesul procesual al clientului său. Cu actele depuse au fost dovedite
toate cheltuielile de judecată atât pentru instanța de fond cât și pentru cea
de apel.
Urmează ca în baza art. 274 C.
proc. civ., recurenta să fie obligată la plata sumei de 11.500 lei cu titlul de
cheltuieli de judecată către intimații pârâți.
Pentru aceste rațiuni,
urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.M.L. împotriva
deciziei civile nr. 170 din 31 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel
Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, nefiind
îndeplinită nici una din cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc.
civ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta S.M.L. împotriva deciziei nr. 170 din 31 octombrie 2006, pronunțată
de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata
sumei de 11500 lei cheltuieli de judecată, către intimații pârâți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința
publică, astăzi 4 octombrie 2007.