ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 893/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 893/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 473 din 5 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată
de reclamanta I.M., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, dispunând anularea
Hotărârii nr. 21951 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i
recunoască reclamantei statutul de refugiat pentru perioada 1 noiembrie 1940 -
1 decembrie 1944, cu acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
începând cu data de 1 decembrie 2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, Instanța de Fond a
reținut, în baza probelor administrate în cauză, că reclamanta, împreună cu
mama sa, s-a refugiat, în cursul lunii octombrie 1940, din cauza persecuțiilor
etnice suferite, din localitatea de domiciliu Cojocna, în localitățile Cojocna
Nouă și Turda, reîntorcându-se în localitatea de domiciliu la sfârșitul anului
1944.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs C.J.P. Cluj,
susținând că este netemeinică și nelegală și invocând prevederile art. 304
1
C. proc. civ. în motivarea
recursului, C.J.P.
Cluj susține, în esență, că instanța de fond a făcut o apreciere eronată a
probelor, întrucât martorii C.
L. și B.A., date fiind împrejurările în
care a avut loc refugiul acestora, nu puteau cunoaște circumstanțele refugiului
reclamantei.
Examinând sentința atacată în raport cu actele și
lucrările
dosarului, cu motivele invocate de
recurentă, precum și cu dispozițiile
legale incidente în cauză, inclusiv
cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat,
după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate
în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive
etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act
normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus
menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată,
expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate
cu art. 6
1
din același act normativ,
dovada
încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele
interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele
competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de
probă prevăzut de lege.
Or, din declarațiile notariale ale martorilor C.L. și B.A.,
ambele beneficiind, la rândul lor, de drepturile prevăzute de O.G. nr.
105/1999, precum și din declarația martorului V.N., audiat nemijlocit de către Instanța
de Fond, și el beneficiar al drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999,
rezultă într-adevăr că, din cauza persecuțiilor etnice la care au fost supuse,
reclamanta și mama sa s-au refugiat, în cursul lunii octombrie 1940, din cauza
persecuțiilor etnice suferite, din localitatea de domiciliu Cojocna, în
localitățile C.N. și C.T., reîntorcându-se în localitatea de domiciliu la
sfârșitul anului 1944.
Cu privire la critica vizând veridicitatea declarațiilor
notariale ale martorilor C.L. și B.A., se va reține că aceasta este
neîntemeiată, deoarece din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză,
necontestate de recurenta - pârâtă potrivit art. 180 și urm. C. proc. civ.,
rezultă că intimata - reclamantă îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. nr.
105/1999.
În cauză, dovada refugiului reclamantei s-a făcut, așadar,
conform legii, Instanța de Fond în mod corect admițând acțiunea și obligând-o
pe pârâtă să-i recunoască reclamantei drepturile prevăzute
de O.G. nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca
nefondat, menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.
Cluj împotriva sentinței civile nr. 473 din 5
octombrie 2007 a Curții de
Apel
Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2008.