ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2560/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 186

din 14 februarie 2008, Curtea de Apel Clu, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta F.E., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, dispunând anularea Hotărârii

nr. 21918 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i

recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 1 octombrie 1940 -

15 octombrie 1944, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de Legea nr. 189/2000,

începând cu data de 1 septembrie 2006.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în

esență, că reclamanta, împreună cu mama sa, s-a refugiat, în octombrie 1940 -

din cauza persecuțiilor etnice suferite - din localitatea de domiciliu Cojocna,

în localitatea Cojocna Nouă și, apoi, în Turda, reîntorcându-se în localitatea

de domiciliu în octombrie 1944.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii

Cluj, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ. și susținând că este netemeinică

și nelegală întrucât instanța de fond a soluționat cauza fară a observa

tardivitatea acțiunii.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările

dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate

în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive

etnice, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii

comisiei care funcționează în cadrul caselor județene de pensii și a

municipiului București persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel

în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, potrivit Legii

contenciosului administrativ.

Cum hotărârea pârâtei, ce face obiectul contestației în cauză, i-a fost

comunicată reclamantei la data de 27 iulie 2007, conform recipisei confirmării

de primire, iar contestația a fost înregistrată la data de 21 noiembrie 2007,

rezultă că aceasta a fost tardiv introdusă, prima instanță în mod greșit

procedând la soluționarea pe fond a cauzei.

Este adevărat că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, la

care face trimitere art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999, stabilește, la art.

11 alin. (1), că, în raport cu anumite momente reglementate restrictiv,

"cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual

sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot

introduce în termen de 6 luni" de la acel moment.

O.G. nr. 105/1999 este, însă, un act normativ cu caracter de lege

specială, ale cărui norme - conform regulii specialia generalibus derogant -

derogă de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ reglementat

prin Legea nr. 554/2004.

Dispozițiile de drept comun în materia contenciosului administrativ,

cuprinse în Legea nr. 554/2004, sunt, așadar, aplicabile domeniului la care se

referă O.G. nr. 105/1999, numai în măsura în care prevăd aspecte nereglementate

de această lege specială.

Cum art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999 prevede expres termenul în

care se poate face contestație împotriva hotărârii comisiei, acesta fiind de 30

de zile de la data comunicării actului, referirea pe care același articol o

face la Legea contenciosului administrativ trebuie considerat că vizează doar

competența instanței de contencios administrativ și procedura în fața acelei

instanțe, nu și termenele prevăzute de legea cadru.

Problema de drept a fost, de altfel, rezolvată prin Decizia nr. 32 din 16

aprilie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite,

în recursul în interesul legii având ca obiect chiar acest aspect, al aplicării

de către instanțele de judecată a prevederilor art. 7 alin. (4) teza 1 din O.G.

nr. 105/1999, instanța supremă stabilind că hotărârea Comisiei poate fi

contestată la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 30

de zile de la comunicare, conform textului de lege mai sus menționat".

Pentru considerentele arătate, acțiunea reclamantei fiind tardiv

formulată, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată iar acțiunea va

fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva

sentinței nr. 186 din 14 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și respinge acțiunea, ca tardiv formulată.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2008.