ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1773/2008

HOTĂRÂRE
06.05.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1773/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 778

din 14 decembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul R.G., în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, dispunând anularea hotărârii nr. 21.880

din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască

reclamantului calitatea de refugiat pentru perioada 15 octombrie 1940-6 martie

1945, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, astfel

cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 iunie 2006.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut, în baza probelor administrate în

cauză, că reclamantul, împreună cu familia sa, s-a refugiat, în toamna anului

1940, din cauza persecuțiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de

Nord către Ungaria, din localitatea de domiciliu, Cojocna, în localitatea

Boju-Cătun și, apoi, în Turda, reîntorcându-se în localitatea de domiciliu în

primăvara anului 1945.

Împotriva acestei

soluții a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că este

netemeinică și nelegală și invocând prevederile art. 304

1

civ. În motivarea recursului, Casa Județeană de Pensii

Cluj arată, în esență, că probatoriul administrat în cauză nu este

concludent și că,

raportat la acesta, în mod greșit instanța a stabilit

calitatea de refugiat a reclamantului și i-a acordat drepturile compensatorii

prevăzute de lege.

Examinând sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999 privind

acordarea

unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România

cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive

etnice,

cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ

beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut

de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

De

asemenea, în conformitate cu art.6 din același act normativ, dovada încadrării

în situațiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu

acte oficiale eliberate, la cerere, de către

organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice

mijloc de probă prevăzut de lege.

Or, din declarațiile

notariale ale martorilor P.L. și N.A. (f. 4 și 5 - dosar fond), ambii

beneficiari ai drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999 (f. 9 și 10 - dosar

fond), precum și a martorilor L.T. și I.F., audiați nemijlocit de către

instanța de judecată (f.30-33 - dosar fond), rezultă într-adevăr că, din cauza

persecuțiilor etnice la care era supusă populația de etnie română, ca urmare a

cedării Ardealului de Nord către Ungaria, reclamantul și familia sa s-au

refugiat, în octombrie 1940, din localitatea de domiciliu, Cojocna, succesiv în

localitățile Boju-Cătun și Turda, întorcându-se în localitatea de domiciliu în

primăvara anului 1945.

În

cauză, dovada refugiului reclamantului s-a făcut, așadar, conform legii,

instanța de fond în mod

corect admițând acțiunea și obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască reclamantului drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.

Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat,

menținându-se

sentința

criticată, ca fiind temeinică și legală.

Respinge

recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței

nr. 778 din 14 decembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-05-06
0,99
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1772/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 664 din 24 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2008-06-19
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2557/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 173 din 13 februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2008-05-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1771/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 582 din 12 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2008-04-03
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1429/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 498 din 22 octombrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2008-04-03
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1430/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 624 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
Sursă