ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4483/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 781 din 22 decembrie 2003 Tribunalul Teleorman, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamantul I.D. în nume propriu și în calitate de mandatar al lui I.I.I. împotriva pârâților SC S. Alexandria și Asociația S. Serv și a admis acțiunea împotriva pârâtei A.P.A.P.S. București care a fost obligată să se conformeze dispozițiilor art. 27 din Legea 10/2001, coroborate cu cele ale art. 9 alin. (2) din Legea 10/2001 și să emită dispoziția motivată privind acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. În considerentele sentinței s-a reținut că prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni TR 0015 din 13 martie 2000 privind moara din comuna Ciolănești și terenul aferent de 1267 mp.

Ulterior reclamantul și-a completat acțiunea solicitând introducerea în cauză , în calitate de reclamanți a numiților I.I.I. și I.F., moștenitorii autorului comun și a precizat că solicită în principal restituirea în natură a morii și terenului aferent, iar în subsidiar acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc. Imobilul a fost naționalizat prin Legea nr. 119/1948 împreună cu alte imobile ce au aparținut bunicului reclamantului, I.I. S-a mai reținut că reaua credință la încheierea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nu a fost probată. În ce privește restituirea morii și a terenului aferent s-a apreciat că în situația în care statul nu mai este acționar al unei societăți comerciale ce are în patrimoniul său bunuri naționalizate se pot acorda doar măsuri reparatorii conform art. 27 din Legea 10/2001, iar despăgubirile se acordă de A.P.A.P.S.

Prin decizia nr. 2007 din 13 octombrie 2004 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamanții I.D., I.I. , I.F. și Z.G. și a schimbat în parte sentința, în sensul obligării intimaților la plata cheltuielilor de judecată, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta A.P.A.P.S. și a respins cererea de aderare la apel formulată de B.K. pentru lipsa calității procesuale pasive. Prin decizia civilă nr. 5065 din 25 mai 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de reclamanții I.D., I.I., I.F., Z.D.D. și de pârâta A.V.A.S., a casat decizia instanței de apel și a trimis cauza la aceeași curte de apel apreciind că apelanta A.V.A.S. era scutită de plata taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. 51 din Legea 10/2001.

Rejudecând după casare, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 250 din 16 aprilie 2007 a admis apelul reclamanților, a respins ca inadmisibilă cererea de aderare la apel formulată de B.K., a admis cererea de intervenție în nume propriu formulată de B.K., a schimbat în tot sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii completate și precizate, a obligat pârâta SC S. SA să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților și intervenientei moara din comuna Ciolănești amplasată pe un teren de 504 mp. A obligat pârâta A.V.A.S. să plătească reclamanților și intervenientei contravaloarea terenului de 1063 mp situat în intravilanul comunei Ciolănești, calculată la valoarea de 20.000 lei vechi/mp reactualizată la data plății și la 89.000 lei RON contravaloarea utilajelor.

A respins capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare TR 0015 din 13 martie 2000, a respins apelul formulat de pârâta A.V.A.S. precum și cererea de chemare în garanție formulată de SC S. SA. În considerentele deciziei s-a reținut că reclamanții nu au produs dovezi din care să rezulte că prin vânzarea de acțiuni părțile au intenționat să fraudeze drepturile foștilor proprietari. Mai mult, prin vânzarea de acțiuni reprezentând 71,4769% din valoarea capitalului social subscris al societății s-au respectat condițiile legale impuse de astfel de operațiuni.

Prin decizia civilă nr. 1651 din 31 august 2000 Tribunalul Teleorman (fila 50 a dosarului de fond) s-a constatat că reclamanta SC S. SA este proprietara imobilului moară din comuna Ciolănești amplasat pe un teren de 504,02 mp conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria TR nr. 0018 din 20 februarie 1996. Ca atare, după privatizare, SC S. SA a solicitat constatarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor revendicate de reclamanți, situație în care s-a apreciat că bunurile respective nu au făcut obiectul privatizării și că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 27 din Legea 10/2001, iar restituirea în natură a imobilului este posibilă. Apelul declarat de A.V.A.S.

a fost respins cu motivarea că cererea reclamanților nu este prematură din moment ce au solicitat restituirea morii încă din 1994, iar susținerea potrivit căreia instanța ar fi dat mai mult decât s-a cerut a rămas fără obiect raportat la soluția dată de restituire în natură a imobilelor. Cererea de aderare la apel a fost respinsă întrucât solicitanta nu a fost parte în prezentul litigiu. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamații I.C.C., I.E.A., I.D., I.F., Z.D.D. și pârâta A.V.A.S. În recursul reclamanților, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se susține că în mod greșit pârâta a fost obligată la plata contravalorii suprafeței de 1063 mp teren, teren ce trebuia restituit în natură întrucât face parte din aceeași proprietate, în suprafață totală de 1567 mp și urmează același regim juridic.

Pârâta A.V.A.S. și-a întemeiat recursul pe prevederile pct. 4, 7 și 9 ale art. 304 C. proc. civ., pentru următoarele motive: - lipsa calității procesuale pasive a A.V.A.S. în cauză - A.V.A.S. nu poate fi obligată la plata despăgubirilor bănești în raport de dispozițiile Titlului VII al Legii 247/2005 - greșita aplicare a prevederilor art. 29 din Legea 10/2001 întrucât terenul de 1063 mp nu este evidențiat în patrimoniul SC S. SA, chiar instanța de apel reține că acest teren este situat în intravilanul comunei Ciolănești - prin sentința nr. 2841 din 14 octombrie 2002 Tribunalul Teleorman a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare acțiuni TR 0015 din 13 martie 2000, situație în care nu mai sunt incidente în cauză dispozițiile art. 29, ci acelea ale art. 21 din Legea 10/2001 raportate la art. 26 din lege - încălcarea dispozițiilor art 6 alin. (2) din Legea 10/2001; în mod nelegal A.V.A.S.

a fost obligată la plata contravalorii utilajelor întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că aceste utilaje au fost preluate odată cu imobilul și că au existat la unitatea notificată SC S. SA - hotărârea instanței de apel nu este motivată în ceea ce privește obligarea A.V.A.S. la plata despăgubirilor bănești - dosarul administrativ aferent notificării înregistrate la A.V.A.S. nu a fost completat cu toate actele doveditoare Recursurile sunt fondate pentru considerentele care succed. Prin contractul de vânzare cumpărare de acțiuni TR 0015 din 13 martie 2000 au fost vândute de către Fondul Proprietății de Stat Asociației S. Serv Alexandria acțiuni la SC S. SA Alexandria, reprezentând 71,4769% din valoarea capitalului social subscris al SC S. SA Alexandria.

În faza procesuală a recursului, pârâta A.V.A.S. a depus la dosar copia unei hotărâri judecătorești, prin care, într-un alt litigiu soluționat definitiv și irevocabil, s-a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni TR 0015 din 13 martie 2000, respectiv sentința nr. 2841 din 14 octombrie 2002 pronunțată de Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 327 din 30 ianuarie 2006 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Contestația în anulare formulată de A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 327 din 30 ianuarie 2006 a fost respinsă prin decizia pronunțată la data de 19 februarie 2007. Constatarea nulității contractului de privatizare se impune a fi avută în vedere deoarece motivarea soluției pronunțate de instanța de apel s-a bazat pe argumentul că SC S. SA este o societate comercială privatizată cu respectarea dispozițiilor legale.

Cum situația de fapt este în prezent alta, întrucât prin anularea actelor de privatizare statul a redevenit acționar majoritar la SC S. SA Alexandria, cu consecințele de rigoare în ceea ce privește aplicarea Legii 10/2001 modificată, se impune admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond. Instanța de trimitere va pune în discuția părților calitatea procesuală pasivă a A.V.A.S. și va cere reclamanților să precizeze care sunt părțile cu care înțeleg să se judece dacă A.V.A.S.

nu-și mai justifică legitimarea procesuală pasivă, se va pronunța asupra cererii de restituire în natură a imobilului, asupra cererii de intervenție în interes propriu și a cererii de chemare în garanție formulată de SC S. SA și va dispune completarea probatoriului cu o expertiză tehnică pentru a se stabili cu certitudine dacă suprafața de 1063 mp teren este identificată în patrimoniul SC S. SA Alexandria și cu orice alte probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri. În rejudecare, celelalte critici inserate în motivarea recursurilor vor fi luate în considerare drept apărări.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de reclamanții I.C.C., I.E.A., I.D., I.F., Z.D.D. și de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Bucureșt, secția a IV-a civilă. Casează decizia atacată precum și sentința nr. 781 din 22 decembrie 2003 a Tribunalului Teleorman, secția civilă și trimite cauza la această din urmă instanță pentru rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iulie 2008.