ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1720/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești reclamantul R.A. a contestat legalitatea și temeinicia hotărârii nr. 1472 din 2006 a C.J.P.P., arătând că prin hotărârea atacată a fost admisă în parte cererea sa, în sensul că pârâta a recunoscut calitatea acestuia de refugiat, hotărând însă acordarea drepturilor prevăzute de lege numai pentru perioada 28 februarie 1944 - 06 martie 1945. Reclamantul a mai arătat că inițial prin hotărârea cu același număr din 27 martie 2006, cererea sa a fost respinsă, iar ulterior, admisă în parte, opinând că în mod eronat nu a fost luată în calcul și perioada 28 iunie 1940 - 1 august 1941 când a locuit în Dorohoi împreună cu sora sa.

Prin sentința nr. 235 din 21 noiembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost admisă, instanța dispunând modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege și pentru perioada 6 septembrie 1940 - 1 august 1941 alături de perioada 28 februarie 1944 - 06 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2005. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut în esență, că probele prezentate de reclamant se încadrează în dispozițiile art. 4 alin. (1) din H.G.

nr. 127/2002 și că potrivit acestora, în perioada 28 iunie 1940 - 1 august 1941, reclamantul a locuit în Dorohoi în calitate de refugiat, astfel încât, în conformitate cu prevederile legale, urmează a fi luată în calcul și perioada 6 septembrie 1940 - 1 august 1941. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.P., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., opinând că instanța de fond a considerat în mod eronat că în perioada 6 septembrie 1940 - 1 august 1941, intimatul reclamant a locuit în Dorohoi în calitate de refugiat împreună cu sora sa majoră, în realitate, din actul de notorietate depus la dosarul cauzei rezultând doar că în acest interval de timp intimatul reclamant a locuit împreună cu sora sa.

Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. l din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de dispozițiile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile prevăzute de articolul mai sus menționat. De asemenea, potrivit art. 6 1 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G.

nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente și, în lipsa acestor acte, prin declarație cu martori. Din probatoriul administrat în cauză, în speță actul de notorietate din 6 octombrie 1952, în care, din motive de siguranță personală, nu se menționează cuvântul refugiat, precum și din declarațiile martorilor depuse la dosarul cauzei, rezultă că intimatul reclamant are calitatea de refugiat, fiind îndrituită să beneficieze de măsurile reparatorii în speță și pentru perioada 6 septembrie 1940 - 1 august 1941, situație dovedită de aceasta în conformitate cu prevederile art. 6 1 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G.

nr. 127/2002. Pentru considerentele arătate, se constată că instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.J.P.P., împotriva sentinței nr. 235 din 21 noiembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2007.