ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6536/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6536/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 385 din 30
octombrie 2006 a Tribunalului Brașov a fost admisă contestația formulată de
M.C., M.E. și S.Z. în contradictoriu cu Primăria comunei Jirlău prin primar,
dispunându-se anularea dispoziției nr. 260 din 31 martie 2005 emisă de aceasta
și obligarea pârâtei de a acorda despăgubiri bănești în condițiile legii
speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente
imobilelor preluate abuziv pentru construcțiile enumerate în dispozitiv, cu
indicarea suprafeței construite.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a
avut în vedere că reclamanții sunt persoane îndreptățite la reparații conform
legii speciale, în condițiile art. 4 alin. (2) raportat la art. 3 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 10/2001 și pentru că imobilele solicitate nu mai există,
s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin despăgubiri.
Apelurile declarate de ambele părți
împotriva acestei sentințe au fost admise în parte prin decizia nr. 33 din 26
martie 2007 a Curții de Apel Brașov, prin care au înlăturată din hotărâre
dispoziția privind acordarea despăgubirilor bănești în condițiile legii
speciale pentru construcția moară țărănească, cu suprafață construită de 300
mp, fiind menținute celelalte dispoziții.
S-a constatat că pentru această construcție
există un alt titlu executor, respectiv sentința civilă nr. 215/2002 a
Tribunalului Brăila, astfel că aceasta nu a mai făcut obiect de solicitare prin
notificare și contestație. Celelalte mențiuni al apelurilor au fost respinse,
avându-se în vedere competența Comisiei Centrale de a stabili cuantumul
despăgubirilor cuvenite precum și existența construcțiilor pentru care s-au
solicitat măsuri reparatorii dovedită chiar prin înscrisurile depuse de pârâtă,
și anume schița gospodăriei proprietarului I.M. la 1 martie 1949, întocmită în
anul 1991, pe baza înregistrărilor din registrul agricol, completate de
declarații de martori.
Împotriva acestei decizii, U.A.T.J.
Brăila a declarat recursul de față, solicitând casarea ei și modificarea
sentinței, în sensul respingerii contestației și menținerii deciziei nr. 260
din 21 martie 2005 emisă de primarul comunei Jirlău, ca fiind temeinică și
legală.
În motivarea recursului se arată că
ambele instanțe care s-au pronunțat în cauză au ignorat faptul că Primăria
Jirlău a procedat la verificarea cererilor de revendicare a construcțiilor
formulate de reclamanți la Judecătoria Făurei și la Tribunalul Brăila, după
care s-a constatat că cei în cauză au invocat schițele și legendele
construcțiilor revendicate în anul 1991, în care se menționează că autorii
reclamanților au deținut construcții edificate pe 0,10 ha teren, fără a se
indica suprafața exactă a fiecărei construcții. Astfel s-a ajuns la situația ca
în timp ce în dosarul nr. 456/1991 al Judecătoriei Făurei s-a solicitat
restituirea unei locuințe cu 5 camere, în 1995 să se vândă prin act autentic o
casă de locuit cu 16 camere.
Și dacă echivalentul morii a fost
scos din tabelul despăgubirilor datorate, se cere a se înlătura în același mod
și bucătăria de vară, care există și a fost restituită, soluția adoptată
referindu-se la construcții anexe în suprafața de 1191 mp, depășind limita de
0,10 ha deținută de foștii proprietari. În drept recursul a fost întemeiat pe
prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Recursul nu este întemeiat, urmând a
fi respins în raport de cele ce urmează:
Potrivit art. 304 pct. 7 C. proc.
civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate dispune când hotărârea nu
cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii,
ori străine de natura pricinii. Tot astfel, recursul poate fi admis potrivit
pct. 9 al aceluiași text când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal,
ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Analizând motivele de recurs redate,
se constată că ele nu pot fi încadrate în prevederile legale menționate, toate
vizând aspecte de eventuală netemeinicie ale hotărârii, ce nu se regăsesc între
motivele de recurs enunțate limitativ prin prevederile art. 304 pct. 1- 10 C.
proc. civ., alte dispoziții ce erau cuprinse în art. 304 pct. 10 și 11 C. proc.
civ. și care se refereau la nepronunțarea asupra unui mijloc de apărare și
reținerea unei greșite stări de fapt, fiind abrogate prin O.U.G. nr. 138/2000.
Așa fiind, pentru că recursul nu
cuprinde motive de nelegalitate, care să poată fi încadrate în dispozițiile
legale la care s-a făcut referire, nu poate fi admis, urmând a fi respins ca
atare, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta U.A.T.J. Brăila prin primar, Primăria comunei Jirlău prin
primar împotriva deciziei 33 Ap din 26 martie 2007 a Curții de Apel Brașov,
secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie
2007.