ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1299/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 26 iunie 2007

pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal,

reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L., în calitate

de reprezentant al membrului de sindicat C.D.C., a chemat în judecată pe

pârâții M.I.R.A. și I.P.J. Sibiu solicitând Instanței ca prin hotărârea ce o va

pronunța în cauză să dispună obligarea pârâților să îl încadreze pe C.D.C. în

categoria profesională A, respectiv în corpul ofițerilor de poliție, iar,

ulterior, să îi echivaleze gradul profesional corespunzător pregătirii și

studiilor superioare și să îi plătească drepturile salariale aferente gradului

profesional de ofițer, de la data la care avea acest drept și până la data

încadrării în corpul ofițerilor.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că este absolvent al Facultății de Psihologie și Științe

ale Educației din cadrul Universității B.B. din Cluj - Napoca, promoția 2005,

astfel că, potrivit art. 14 alin. (1) și art. 73 alin. (1) și alin. (7) din

Legea nr. 360/2002, are dreptul să fie încadrat fără alte formalități în corpul

ofițerilor de poliție.

Prin sentința

civilă nr. 97 din 21 septembrie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția

contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive a I.P.J. Sibiu, reținând că gradul

de ofițer de poliție se acordă de M.I.R.A., iar nu de Inspectorat;

-

a respins excepția inadmisibilității acțiunii

invocate de pârâtul M.

I.R.A., reținând că, în raport cu dispozițiile

art. 91

1

din Legea nr. 188/1999, republicată, care nu fac trimitere

la dispozițiile Legii nr. 554/2004, nu este necesară îndeplinirea procedurii

prealabile, ca o condiție de admisibilitate a acțiunii. În aceeași privință,

Curtea de Apel a reținut că, de altfel, reclamantul, prin adresa din 23 aprilie

2007, a solicitat M.I.R.A. să îl încadreze pe C.D.C. în gradul profesional de

ofițer, conform art. 14 și art. 73 din Legea nr. 360/2002, iar ministerul i-a

răspuns prin adresa din 11 iunie 2007 (fila 6 la dosarul de fond), fiind astfel

îndeplinită procedura plângerii prealabile, conform art. 7 din Legea

contenciosului administrativ;

- a respins

acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și

Vameșilor P.L. și însușită de reclamantul C.D.C. reținând, în esență, că,

potrivit art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, trecerea agenților de

poliție care au absolvit studii superioare în categoria funcționarilor A -

ofițeri de poliție se face prin concurs și nu din oficiu sau la cerere, iar

C.D.C. nu a participat la nici unul din cele trei concursuri organizate la

nivelul I.P.J. Sibiu în perioada septembrie 2005 - martie 2006 și nici nu

îndeplinește condițiile pentru participarea la un astfel de concurs.

Împotriva acestei hotărâri a

formulat recurs, în termen legal, reclamantul Sindicatul Național al

Polițiștilor și Vameșilor P.L., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, recurentul

- reclamant susține că, în raport cu dispozițiile art. 9 alin. (2), art. 14

alin. (1), art. 21 alin. (4) și art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002, în

mod eronat Instanța de Fond a reținut că acțiunea este neîntemeiată și a omis

să ia în considerare dispozițiile legale care îi confereau lui C.D.C. dreptul

de a fi trecut în corpul ofițerilor de poliție. Totodată, recurentul -

reclamant susține că potrivit acestor texte de lege polițiștii se împart în

două categorii, în funcție de nivelul studiilor absolvite, iar voința

legiuitorului nu a fost de a lăsa la aprecierea pârâților aplicarea

respectivelor dispoziții legale.

Prin întâmpinare,

intimatul - pârât I.P.J. Sibiu invocă excepția inadmisibilității recursului,

susținând că recurentul nu are mandat tacit de a promova acțiunea și solicită

respingerea recursului ca nefondat.

Conform art. 137 C.

proc. civ., examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului

invocată de intimatul - pârât I.P.J. Sibiu, Înalta Curte o va respinge ca

neîntemeiată, având în vedere prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr.

54/2003, precum și faptul că reclamantul C.D.C. și-a însușit acțiunea formulată

de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L., fără a renunța la

judecata în fond și fără a se opune declarării recursului.

În legătură cu acest

aspect, s-a pronunțat, de altfel, și Curtea Constituțională care, respingând

prin mai multe decizii

1

excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor legale în discuție, a reținut că „nu există nici o interdicție

constituțională pentru ca legea și statutele organizațiilor sindicale să

prevadă dreptul acestora de a introduce acțiuni în justiție în numele membrilor

lor și de a-i reprezenta pe aceștia în cauzele al căror obiect este compatibil

cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele

profesionale, economice și sociale ale membrilor lor" și că „potrivit

tezei finale a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, acțiunea în justiție nu

va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză

se opune sau renunță la judecată, ceea ce constituie o garanție a realizării

scopului sindicatelor, și anume apărarea drepturilor și intereselor

profesionale, economice și sociale ale membrilor săi".

Examinând

sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, în temeiul

art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este

nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004, publicată în

M. Of. al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai

2004, Decizia nr. 511 din 18 noiembrie 2004

și Decizia nr. 781 din 7

noiembrie 2006.

Sentința criticată este legală

și temeinică, în speță nefiind incidente cazurile prevăzute de art. 304 sau

art. 304

1

C. proc. civ., în vederea casării sau modificării

hotărârii.

Instanța de Fond a respins

întemeiat acțiunea, constatând că absolvirea studiilor superioare nu reprezintă

singura condiție necesară pentru trecerea unui polițist de la categoria B -

corpul agenților de poliție, la categoria A - corpul ofițerilor de poliție.

În acest sens, sunt avute în

vedere dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul

polițistului, care prevăd că ofițerii de poliție pot proveni și din rândul

agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de

învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale M.I.R.A. sau ai altor

instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților

necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei

administrative.

În consecință, nu este

recunoscut de lege dreptul invocat prin acțiune pentru promovarea fără examen

sau concurs în corpul ofițerilor de poliție a agenților de poliție care au

absolvit studii superioare.

Un asemenea drept a fost

reglementat de art. 21 alin. (3) din Legea

nr.

360/2002, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru absolvenții

Facultății

de drept din cadrul Academiei de Poliție „A.I.C.", care sunt încadrați ca

debutanți, cu acordarea gradului de subinspector de poliție.

Absolvind în

anul 2005 cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din

cadrul Universității B.B. din Cluj - Napoca, intimatul - reclamant C.D.C. nu se

află în această situație și nu poate

beneficia

de promovarea directă în corpul ofițerilor de poliție, având însă dreptul

de

a participa la examenul sau concursul organizat pentru ocuparea posturilor

vacante de ofițer de poliție. Sub acest aspect, întemeiat a reținut Instanța de

Fond că reclamantul C.D.C. nu a participat la nici unul din cele trei

concursuri organizate la nivelul I.P.J. Sibiu în perioada septembrie 2005 -

martie 2006.

Hotărârea Instanței

de Fond este legală și temeinică și în privința cererii de echivalare a

gradului profesional corespunzător pregătirii și studiilor superioare pe care

le are intimatul - reclamant, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute

de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările

ulterioare.

Sentința pronunțată

de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, este

temeinică și legală sub aspectul admiterii excepției lipsei calității

procesuale pasive a I.P.J. Sibiu, având în vedere că revine ministrului internelor

și reformei administrative competența de a acorda prin avansare gradele

profesionale de genul celui solicitat de recurenții - reclamanți.

În consecință, în raport de

considerentele anterior expuse, constatând că motivul de recurs prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat și că nu sunt incidente motive de

ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de Instanța de Recurs, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 304 și art. 306

alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L. împotriva sentinței

civile nr. 97 din 21 septembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 martie 2008.