ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3561/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiune înregistrată la Curtea de Apel Oradea prin declinare de competență de la Tribunalul Bihor, reclamanta E.R.U.R.G.C. Oradea, în contradictoriu cu pârâta C.S.R.B.I. care au aparținut cultelor religioase din România a solicitat anularea Deciziei nr. 934 din 7 iulie 2006 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă decizie prin care să-i acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru bunurile prevăzute în cererea de retrocedare trecute abuziv în proprietatea statului în anul 1949, fără plată. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că prin procesul - verbal din 21 ianuarie 1949 au fost trecute abuziv în proprietatea statului o serie de bunuri, respectiv vie, plantații de pomi fructiferi, grajduri, clădiri.

Prin sentința civilă nr. 58/ CA - Pi din 26 martie 2007, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantă. În motivarea acestei soluții, Instanța de Fond a reținut că imobilele și bunurile mobile indicate generic în cererea de retrocedare nu mai existau la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 94/2000, respectiv a depunerii cererii de retrocedare. Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs E.R.U.R.G.C. Oradea, care a motivat, în esență, că în situația în care restituirea în natură a bunurilor preluate abuziv nu mai este posibilă, se impune acordarea de despăgubiri pentru bunurile respective, conform Legii nr. 10/2001.

Recursul este nefondat. Se reține că recurenta a solicitat retrocedarea în echivalent a unor bunuri de pe raza localităților Holod și Vintere care i-au aparținut, dar după preluarea de către regimul comunist au fost distruse sau înstrăinate, statul român fiind obligat să acorde despăgubiri corespunzătoare următoarelor bunuri: vie, plantații de pomi fructiferi, grajduri, clădiri. Potrivit art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt imobile în sensul acestei ordonanțe, construcțiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare din destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie și bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv și dacă acestea mai existau la data depunerii cererii de retrocedare, conform art. 1 alin. (11) din aceeași ordonanță. Art. 5 alin. (5) prevede în mod imperativ că măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor. Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că obiectul O.U.G. nr. 94/2000 îl formează doar imobilele și bunurile mobile existente în natură la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe și respectiv la data depunerii cererii de retrocedare, precum și faptul că măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit unei legi speciale care va reglementa și procedura de acordare a despăgubirilor.

Cum în speță imobilele și bunurile mobile indicate generic în cererea de retrocedare nu mai existau la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 94/2000, respectiv a depunerii cererii de retrocedare și cum despăgubirile în echivalent se vor acorda potrivit unei legi speciale, care va reglementa tipul și procedura de acordare, în mod corect a reținut Instanța de Fond că acțiunea este nefondată. În consecință, recursul declarat în cauză este neîntemeiat și în temeiul art. 312 C. proc. civ. urmează să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de E.R.U.R.G.C. Oradea împotriva sentinței civile nr. 58/ CA - PI din 26 martie 2007 Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2007.