ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.04.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1692/2008

HOTĂRÂRE
17.04.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1692/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

calea contenciosului administrativ la data de 10 octombrie 2007, reclamanta T.R.M.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, să se dispună anularea Hotărârii

nr. 21.214 din 16 mai 2007, prin care i s-a respins cererea privind

recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000,cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de

actele normative menționate.

Motivându-și

cererea, reclamanta a arătat, în esență că se consideră îndreptățită să i se

stabilească statutul de refugiat potrivit actelor normative invocate, întrucât

s-a născut la 25 aprilie 1943 în orașul Brașov.

Prin sentința

civilă nr. 643 din 22 noiembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamantei T.R.M., a

anulat Hotărârea 21.214 din 16 mai 2007 emisă de C.J.P. Cluj pe care a

obligat-o să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 23

aprilie octombrie 1943 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești

prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu

modificările ulterioare, începând cu data de 01 noiembrie 2007.

Pentru a pronunța

o asemenea soluție, instanța de fond a reținut că din materialul probator

administrat în cauză rezultă că reclamanta a făcut dovada că s-a născut la 23

aprilie 1943 în orașul Brașov, pe timpul refugiului părinților săi (din orașul

de domiciliu, Cluj. În acest sens au fost avute în vedere actele de stare

civilă și înscrisurile depuse la dosar – între care și copia tabelului de

refugiați din anul 1943 emis de Primăria Brașov, declarațiile martorilor G.I.,

C.E. și B.V., precum și faptul că fratelui reclamantei, M.G. i s-a recunoscut

de către casa de pensii calitatea de refugiat.

Împotriva

sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs C.J.P. Cluj. Recurenta

critică sentința pronunțată de instanța de fond, considerând că este greșită întrucât

au fost acordate drepturi pentru o perioadă în care reclamanta nu exista,

drepturile fiind stabilite începând cu data de 23 aprilie 1943, deși cea în

cauză s-a născut la 25 aprilie 1943. Totodată, recurenta consideră că intimata

T.R.M. nu îndeplinește condițiile legale pentru a i se stabili calitatea de

refugiat, întrucât s-a născut în localitatea de refugiu a părinților săi, fără

a-și schimba domiciliul și, întrucât nașterea a avut loc pe un teritoriu

aparținând statului român nu se poate considera că aceasta a suferit persecuții

din motive etnice.

Examinându-se

sentința atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în

cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente se constată că recursul este

nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 1

din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanței persoana, cetățean român,

care în perioada regimurilor instaurate în România, între 6 septembrie 1940 și

6 martie 1945, a avut de suferit persecuții pe motive etnice, printre

situațiile prevăzute de lege fiind și aceea a strămutării în altă localitate

decât cea de domiciliu (art. 1 lit. c)).

Prin Normele de

aplicare a ordonanței menționate, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, persoanelor

strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și

cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de

populație, ca urmare a unui tratat bilateral.

Având în vedere

că legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii, prevăzute de Legea nr.

189/2000 să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit

consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată

trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit persecuțiile respective în mod

nemijlocit, cât și acelea care au îndurat persecuțiile în mod indirect, prin

consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.

Acesta este

cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat

ori au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au

suferit astfel toate consecințele nefavorabile care au decurs din această

situație.

Or, în cauză

este de contestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții

săi au părăsit orașul Cluj, refugiindu-se în orașul Brașov. A suportat aceleași

consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a cunoscut familia sa, ca urmare

a persecuțiilor exercitate.

Dacă legiuitorul

a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor al persoanei

strămutate – așa cum prevăd dispozițiile art. 3 din O.G. nr. 105/1999 – a

fortiori trebuie să beneficieze de drepturile compensatorii acordate și copilul

născut în perioada de strămutare a părinților.

Câtă vreme

reclamanta a făcut dovada că s-a născut pe timpul refugierii părinților săi din

localitatea de domiciliu ca urmare a persecuțiilor de natură etnică exercitate

în condițiile istorice ale aplicării Dictatului de la Viena nu se poate refuza

acesteia beneficiul drepturilor prevăzute de lege.

Nu poate fi

primit motivele de recurs potrivit căruia reclamanta nu a suportat persecuții

de natură etnică, deoarece s-a refugiat pe teritoriul Statului Român. În acest

sens, urmează a fi avută în vedere Decizia nr. 41 din 7 mai 2007, pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite.

Rezultă că

instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, iar recursul

declarat urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ.

Respinge

recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 634 din 22

noiembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 17 aprilie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-05-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2354/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 22 ianuarie 2007, reclamanta F.M. a solicitat în contradictoriu cu C.J.P.M., să
ÎCCJ 2007-05-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2355/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 22 ianuarie 2007, reclamantul C.G.D. a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P.M.
ÎCCJ 2009-10-29
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4707/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 5 decembrie 2008, reclamantul N.G.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj
ÎCCJ 2008-04-11
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1586/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta H.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea Hotărârii nr. 2218
ÎCCJ 2008-03-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1141/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 18 septembrie 2007, reclamanta C.I. a solicitat în contradictoriu
Sursă