ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1779/2007

Asupra cererii de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, reclamanta SC M. SA Craiova a solicitat obligarea pârâtei SC A.I. SA Brebeni la plata sumei de 1.615.863.323 lei, reprezentând contravaloare marfă livrată și neachitată. În motivarea cererii reclamanta a susținut că în temeiul unui contract de vânzare cumpărare a livrat către pârâtă un tractor agricol, în valoare de 2.115.863.323 lei, inclusiv TVA, iar la livrare pârâta a achitat suma de 500.000.000 lei, diferența urmând a fi achitată în rate. Pârâta a formulat răspuns la întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a arătat că nu este de acord cu pretențiile pârâtei, întrucât aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind plata prețului cu toate că a primit și folosit utilajul.

Prin sentința nr. 552 din 13 septembrie 2006, Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de către reclamantă, a admis cererea reconvențională formulată de către pârâtă și a anulat contractul de vânzare cumpărare nr. 40019 din 19 martie 2004, dispunând obligarea reclamantei la restituirea sumei de 500.000.000 lei, iar pârâta să restituie reclamantei tractorul agricol; a compensat în parte cheltuielile de judecată. Tribunalul a reținut că pârâta nu a achitat decât prima rată în valoare de 500.000.000 lei, celelalte rate fiind decalate conform minutei încheiate ulterior, neplătite, astfel încât pârâta nu a plătit dreptul de proprietate asupra tractorului.

Susținerile pârâtei în sensul că autovehiculul are numeroase vicii ascunse care au determinat defecțiuni grave, au fost confirmate de expertul care a verificat starea tehnică a tractorului. Descoperirea unor vicii ascunse ale lucrului îndreptățește pe cumpărător să ceară anularea contractului de vânzare - cumpărare, chiar dacă viciile nu fac lucrul total impropriu destinației sale, conform art. 1355 C. civ. În consecință, vânzătorul este obligat să restituie prețul și cheltuielile vânzării iar cumpărătorul trebuie să întoarcă lucrul în starea în care se află conform art. 1337 C. civ. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, reiterând obiecțiunile formulate împotriva raportului de expertiză tehnică, iar prin decizia nr. 264 din 30 noiembrie 2006 Curtea de Apel Craiova Secția Comercială, a respins ca nefondat apelul.

Instanța de control judiciar a apreciat că soluția primei instanțe este corectă, instanța de fond stabilind în mod corect situația de fapt, iar soluția pronunțată are ca suport materialul probator existent la dosarul cauzei. Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, în cadrul termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia și modificarea deciziei recurată, în sensul obligării intimatei la plata sumelor reprezentând contravaloare marfă livrată, folosită și neachitată. Recurenta reclamantă și-a fundamentat cererea de recurs pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și pct. 5 C. proc. civ., susținând în argumentarea criticilor că instanța de apel nu a ținut seama de cererea societății privind obiecțiunile la raportul de expertiză efectuat în cauză, în raport de care trebuia să dispună întregirea raportului de expertiză sau efectuarea unei noi expertize, în temeiul art. 212 C. proc.

civ. Totodată, recurenta susține că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, intervenind la fiecare sesizare primită în cadrul termenului de garanție, conform clauzelor contractuale, iar intimata a refuzat să plătească plata prețului. Mai arată că expertul nu a răspuns obiectivelor propuse, oricum concluziile acestuia fiind neîntemeiate și neconcludente. În ceea ce privește motivul invocat de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța de fond a respins în mod greșit excepția prescripției, întrucât termenul de prescripție începe să curgă de la data descoperirii viciilor, în speța de față de la 19 martie 2004, adică data la care utilajul a fost predat cumpărătorului. Prin întâmpinarea formulată de către intimată în raport de cererea de recurs s-a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.

Înalta Curte, examinând hotărârea recurată în contextul criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează : Modificarea sau casarea unei hotărâri judecătorești, în actuala reglementare a recursului, se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate, expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Deși recurenta a invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ., argumentele aduse în sprijinul acestei critici vizează chestiuni de netemeinicie, de apreciere a probelor de către instanța de apel, aspecte care exced controlului de legalitate în actualul context legislativ. Instanța de apel a reținut în considerentele hotărârii că instanța de fond a respins obiecțiunile formulate de reclamantă, care au fost reluate și în motivele de apel, obiecțiuni pe care curtea de apel le-a găsit neîntemeiate.

Nu este fondată nici critica recurentei cu privire la prescripția dreptului la acțiune în ceea ce privește cererea reconvențională formulată de intimata – pârâtă. Dreptul la acțiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrări executate se prescrie potrivit art. 5 din Decretul nr. 167/1958 la împlinirea unui termen de 6 luni de la data descoperirii viciilor. În speță, părțile au prevăzut în contractul de vânzare nr. 400/9 din 19 martie 2004 la art. 8.1 un termen de garanție de 18 luni și deci de la expirarea acestuia începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de Decretul nr. 167/1958. Este adevărat că la data formulării cererii reconvenționale, 28 martie 2006 acest termen expirase însă anterior, respectiv la 22 februarie 2005, deci în cadrul termenului de 6 luni, SC A.I.

SRL i-a notificat reclamantei faptul că tractorul, obiectul contractului de vânzare cumpărare este necorespunzător așa cum rezultă din procesele verbale pentru remedierea defecțiunilor consemnate în procesele verbale de constatare. Pentru considerentele reținute, urmează ca potrivit art. 312 (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC M. SA CRAIOVA împotriva deciziei nr. 264 din 30 noiembrie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 mai 2007.