ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 897/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 897/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 394
din 2 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Caraș – Severin, în dosar nr. 4081/115/2006,
s-a respins acțiunea comercială formulată de reclamanta SC F. Caraș - Severin,
împotriva pârâtelor Primăria Municipiului Reșița și C.L.M. Reșița, pentru
pretenții.
Pentru a pronunța această
sentință, prima instanță a reținut că pretențiile reclamantei față de pârâtele
Primăria și C.L. Reșița sunt pretenții de natură comercială, astfel cum rezultă
din înscrisurile aflate la dosar.
Conform
art. 720
1
alin. (1) C. proc. civ., în procesele și cererile în
materie comercială
evaluările în bani, înainte de introducerea cererii
de chemare în judecată,
reclamantul va încerca soluționarea
litigiului prin consiliere directă cu cealaltă parte.
Întrucât
reclamanta nu a îndeplinit procedura prevăzută de art. 720
1
C. proc.
civ., instanța a respins acțiunea comercială formulată de reclamanta SC F.
Caraș - Severin.
Împotriva
acestei sentințe a formulat apel, în termen legal și motivat,
reclamanta
SC F. Caraș - Severin, criticând-o ca netemeinică și nelegală
și
solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În
motivare, arată că acțiunea introdusă a fost civilă și nu comercială,
deoarece
nu are și nici nu a avut contract cu Primăria Reșița sau cu C.L.
Reșița,
pentru a construi împreună Blocurile B6 și B7 D., ci cu I.J.G.C.L.
Caraș -
Severin, care ulterior s-a transformat în SC P. SA, iar în anul 1966
Primăria
Reșița a preluat de la aceștia executarea apartamentelor de la aceste b
locuri.
Prin decizia nr. 167 din 21
iunie 2007, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul reclamantei ca
nefondat.
Împotriva acestei decizii
reclamanta SC F. Caraș – Severin a declarat
recurs, în termen, solicitând casarea ei cu trimitere spre rejudecare la prima
instanță fiind vorba de o cauză civilă.
În
motivarea recursului se susține că reclamanta a formulat împotriva pârâților o
acțiune civilă nu comercială iar tribunalul a transformat-o într-o acțiune
comercială și de aceea instanța de apel ar fi trebuit să constate că este o „transformare
total nefondată” sau să admită încercarea de conciliere făcută de reclamantă
după ce a aflat soluția instanței de fond.
Examinând
recursul prin prisma motivului invocat Înalta Curte constată că acesta este
nefondat.
Deși
recurenta nu face o încadrare în drept a motivului invocat, din dezvoltarea
acestuia, destul de deficitară, rezultă că ar putea fi încadrat în motivul prevăzut
de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., respectiv aplicarea greșită a prevederilor
art. 292 și 295 alin. (2) C. proc. civ., la care recurenta face trimitere.
Motivul
invocat nu este întemeiat întrucât, făcând o corectă aplicare a prevederilor
legale, respectiv a art. 720
1
C. proc. civ., instanța de apel, după
ce a apreciat, în mod just, ca și tribunalul, că se află în prezența unei cauze
de natură comercială, a stabilit, în mod corect, că acțiunea reclamantei este
inadmisibilă datorită neefectuării concilierii prealabile. Aceasta întrucât
raporturile juridice dintre părți sunt, în mod evident, raporturi de natură
comercială, iar acțiunea reclamantei, indiferent de reprezentarea pe care
aceasta a avut-o la introducerea ei, este una comercială.
Nici
prevederile art. 292 și 295 alin. (2) C. proc. civ., invocate de recurentă și
nici cele ale art. 720
1
nu permit efectuarea concilierii prealabile
în faza apelului și nici după sesizarea instanței cu o acțiune comercială
evaluabilă în bani și de aceea, în mod corect, instanța de apel a reținut că nu
poate admite apelul și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe, în
vederea efectuării procedurii de conciliere.
Față de cele de mai sus,
Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 C. proc. civ., să respingă
recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta SC F. SRL Caraș - Severin prin administrator judiciar I.P.U.R.L.
CONTA Reșița, împotriva deciziei nr. 167 din 21 iunie 2007, pronunțată de
Curtea de Apel Timișoara, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 martie 2008.