ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1932/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1932/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 15 din 31 ianuarie 2006 în dosarul nr. 214/2003 al Tribunalului Militar Teritorial București au fost condamnați inculpații căpitan (rez.) P.D., la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen. și G.I., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257 cu aplicarea art. 33 și art. 13 C. pen., și complicitate la aceasta; pentru ambii s-a făcut aplicarea art. 33 și 34 C. pen., iar în temeiul art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu termenul de încercare calculat conform art. 86 12 C. pen., și cu respectarea obligațiilor prevăzute de art. 86 13 C. pen.; s-a constatat că cei doi inculpați au fost arestați diferite perioade de timp și s-au confiscat de la ambii sumele de bani obținute nelegal.
Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul plutonier (rez.) D.I.A., la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen. și, la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen., dispunându-se să o execute pe cea mai grea; totodată, s-a revocat pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată anterior inculpatului; constatându-se că aceste două sancțiuni sunt concurente s-a dispus contopirea lor și executarea celei mai grele; și pentru acest inculpat s-a constatat că a fost arestat în diferite perioade de timp. Inculpatul lt. colonel (rez.) M.I.
a fost condamnat, la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 257 cu aplicarea art. 33 și art. 13 C. pen.; și de la acest inculpat a fost confiscată suma de bani nelegal obținută. Inculpații căpitan (rez.) C.I., plutonier (rez.) N.C.C. și O.C. au fost condamnați, la câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 257 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen., dispunându-se pentru toți trei suspendarea condiționată a executării pedepsei; s-a constatat perioada de arestare preventivă a inculpatului C.I. și au fost confiscate sumele de bani obținute nelegal. Și inculpații sergent major (rez.) P.L., B.S., C.A. și N.V.N. au fost condamnați prin aceeași sentință, la câte 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen., dispunându-se suspendarea executării pedepselor; au fost confiscate și de la ei sumele de bani obținute nelegal.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpata D.D. a fost achitată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen., constatându-se că a fost arestată în perioada 22 martie – 30 aprilie 1995. În baza art. 455 C. proc. pen., cu referire la art. 348 alin. (2) teza a II–a C. proc. pen., au fost anulate ca false actele întocmite de inculpați. În final, au fost obligați inculpații condamnați la cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că începând cu anul 1990 a crescut comerțul cu autoturisme din import; în acest context a evoluat cuantumul taxelor vamale și au apărut prevederi restrictive legate de înmatricularea mașinilor mai vechi de 8 ani de la data fabricației.
În vederea eludării normelor legale pentru introducerea în țară în mod ilegal a unor astfel de autovehicule s-au constituit grupuri de persoane specializate în diferite etape. Astfel, pentru înmatricularea unor autoturisme fără plată aferentă a taxelor vamale, o parte dintre inculpați, ca funcționari, au pretins și primit bani care nu li se cuveneau, uneori pentru a îndeplini, alteori pentru a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle lor de serviciu, iar o altă parte a pretins și primit bani, pentru ei sau pentru alții, lăsând să se creadă că au o influență asupra unor funcționari pentru a-i determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiunile lor de serviciu. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A, secția judiciară penală, susținând că greșit a fost achitată inculpata D.D., că pentru inculpatul plutonier (rez.) D.I.A.
au fost încălcate dispozițiile art. 36 C. pen., și nu au fost respectate dispozițiile art. 254 alin. (3) și art. 257 alin. (2) C. pen., că în raport de G.I. s-au încălcat dispozițiile art. 86 5 C. pen., și că au fost deduse greșit perioadele arestărilor preventive. Au mai declarat apel inculpații căpitan (rez.) P.D., căpitan (rez.) C.I., plutonier (rez.) N.C.C., B.S., N.V.N., O.C., sergent major (rez.) P.L. și C.A., susținând că sentința este netemeinică și nelegală în sensul că instanța de fond a reținut o situație de fapt ce nu corespunde realității și este infirmată de probe, că a fost omisă administrarea unor probe, că greșit ar fi fost exercitate în mod nelegal atribuțiile de serviciu și că s-ar fi primit bani pentru aceasta, solicitând achitarea pentru faptele comise.
Prin decizia penală nr. 213 din 6 noiembrie 2007, Curtea Militară de Apel a admis apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și inculpații căpitan (rez.) P.D., căpitan (rez.) C.I., plutonier (rez.) N.C.C., B.S., N.V.N., O.C., sergent major (rez.) P.L. și C.A. împotriva sentinței nr. 15 din 31 ianuarie 2006 în dosarul nr. 214/2003 al Tribunalului Militar Teritorial București, intimații inculpați fiind G.I.O., plutonier (rez.) D.I.A., sergent major (rez.) D.D. și lt. colonel (rez.) M.I. Conform art. 379 pct. 2 lit. b) teza finală C. proc. pen., a desființat sentința primei instanțe pentru cazul de nulitate prevăzut de art. 197 alin. (2) C. proc.
pen., și a dispus rejudecarea cauzei de către instanța competentă, în speță Tribunalul București, căreia i-a trimis dosarul. Împotriva deciziei sus-menționată au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și inculpata D.D. considerând-o nelegală și netemeinică, invocându-se cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 11 C. proc. pen., curtea de apel admițând o cale de atac și a judecat cauza în mod greșit. Recursurile declarate sunt fondate pentru următoarele considerente. Înalta Curte, analizând actele și lucrările cauzei, constată că au fost deduse judecății 12 persoane care au calitatea de militari în rezervă și o persoană civilă. Potrivit art. 35 C. proc.
pen., când faptele sunt săvârșite de alte persoane care au calitatea de militari și de persoane ce sunt civili cauza revine spre judecată instanței militare. Acest text a fost modificat prin Legea nr. 356/2007 în sensul că în acest caz competența de judecată revine instanței civile, cu excepția cazului prevăzut de art. 15 alin. (2) pct. 3 teza 1 „cauzele aflate în curs de judecată vor continua să fie judecate de instanțele militare”. Prin decizia 610 din 20 iulie 2007 a Curții Constituționale, acest text a fost declarat neconstituțional, deoarece realizează situații discriminatorii între persoanele judecate de către instanțele civile și cele militare. În concluzie la data intrării în vigoare a Legii nr. 356/2006 instanțele militare nu mai au competența de a judeca cauze civile.
Cum legea de procedură este de imediată aplicare având în vedere că în cauza de față unul dintre inculpați a fost civil iar ceilalți militari, competența de judecare a cauzei revine instanțelor civile de la data publicării deciziei nr. 610 din 20 iunie 2007 a Curții Constituționale adică 16 iulie 2007. Pentru aceste motive Curtea Militară de Apel trebuia în temeiul dispozițiilor art. 42 C. proc. pen., să decline competența de soluționare a cauzei către Curtea de Apel București. Cheltuielile de judecată ocazionate de judecata prezentei cauze rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și de inculpata D.D. împotriva deciziei penale nr. 13 din 6 noiembrie 2007 a Curții Militare de Apel. Casează decizia penală recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor la Curtea de Apel București. Onorariile de avocați pentru apărarea din oficiu, în sumă de câte 40 lei, pentru intimații P.D., C.I., N.C.C., D.I.A., G.I.O., O.C., M.I. și C.A., se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 mai 2008.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.