ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1932/2008

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 15 din 31 ianuarie

2006 în dosarul nr. 214/2003 al Tribunalului Militar Teritorial București au

fost condamnați inculpații căpitan (rez.) P.D., la 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 cu aplicarea art. 33 și 13 C.

pen. și G.I., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 257 cu aplicarea art. 33 și art. 13 C. pen.,

și complicitate la aceasta; pentru ambii s-a făcut aplicarea art. 33 și 34 C.

pen., iar în temeiul art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere cu termenul de încercare calculat conform art. 86

12

C. pen., și cu respectarea obligațiilor prevăzute de art. 86

13

C.

pen.; s-a constatat că cei doi inculpați au fost arestați diferite perioade de

timp și s-au confiscat de la ambii sumele de bani obținute nelegal.

Prin aceeași sentință a fost

condamnat inculpatul plutonier (rez.) D.I.A., la 3 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 254 cu aplicarea art. 33 și 13 C. pen. și, la 2

ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 cu aplicarea art. 33

și 13 C. pen., dispunându-se să o execute pe cea mai grea; totodată, s-a

revocat pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată anterior inculpatului;

constatându-se că aceste două sancțiuni sunt concurente s-a dispus contopirea

lor și executarea celei mai grele; și pentru acest inculpat s-a constatat că a

fost arestat în diferite perioade de timp.

Inculpatul lt. colonel (rez.)

M.I. a fost condamnat, la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art.

26 raportat la art. 257 cu aplicarea art. 33 și art. 13 C. pen.; și de la acest

inculpat a fost confiscată suma de bani nelegal obținută.

Inculpații căpitan (rez.) C.I.,

plutonier (rez.) N.C.C. și O.C. au fost condamnați, la câte 2 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 257 cu

aplicarea art. 33 și 13 C. pen., dispunându-se pentru toți trei suspendarea

condiționată a executării pedepsei; s-a constatat perioada de arestare

preventivă a inculpatului C.I. și au fost confiscate sumele de bani obținute

nelegal.

Și inculpații sergent major

(rez.) P.L., B.S., C.A. și N.V.N. au fost condamnați prin aceeași sentință, la

câte 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 cu aplicarea art.

33 și 13 C. pen., dispunându-se suspendarea executării pedepselor; au fost

confiscate și de la ei sumele de bani obținute nelegal.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpata D.D. a fost achitată

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 cu aplicarea art. 33 și 13

C. pen., constatându-se că a fost arestată în perioada 22 martie – 30 aprilie

1995.

În baza art. 455 C. proc.

pen., cu referire la art. 348 alin. (2) teza a II–a C. proc. pen., au fost

anulate ca false actele întocmite de inculpați.

În final, au fost obligați

inculpații condamnați la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că începând cu anul 1990 a crescut comerțul cu

autoturisme din import; în acest context a evoluat cuantumul taxelor vamale și

au apărut prevederi restrictive legate de înmatricularea mașinilor mai vechi de

8 ani de la data fabricației. În vederea eludării normelor legale pentru

introducerea în țară în mod ilegal a unor astfel de autovehicule s-au

constituit grupuri de persoane specializate în diferite etape. Astfel, pentru

înmatricularea unor autoturisme fără plată aferentă a taxelor vamale, o parte

dintre inculpați, ca funcționari, au pretins și primit bani care nu li se

cuveneau, uneori pentru a îndeplini, alteori pentru a nu îndeplini acte

privitoare la îndatoririle lor de serviciu, iar o altă parte a pretins și

primit bani, pentru ei sau pentru alții, lăsând să se creadă că au o influență

asupra unor funcționari pentru a-i determina să facă ori să nu facă un act ce

intră în atribuțiunile lor de serviciu.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A,

secția judiciară penală, susținând că greșit a fost achitată inculpata D.D., că

pentru inculpatul plutonier (rez.) D.I.A. au fost încălcate dispozițiile art. 36

C. pen., și nu au fost respectate dispozițiile art. 254 alin. (3) și art. 257 alin.

(2) C. pen., că în raport de G.I. s-au încălcat dispozițiile art. 86

5

C. pen., și că au fost deduse greșit perioadele arestărilor preventive.

Au mai declarat apel

inculpații căpitan (rez.) P.D., căpitan (rez.) C.I., plutonier (rez.) N.C.C., B.S.,

N.V.N., O.C., sergent major (rez.) P.L. și C.A., susținând că sentința este

netemeinică și nelegală în sensul că instanța de fond a reținut o situație de

fapt ce nu corespunde realității și este infirmată de probe, că a fost omisă

administrarea unor probe, că greșit ar fi fost exercitate în mod nelegal

atribuțiile de serviciu și că s-ar fi primit bani pentru aceasta, solicitând

achitarea pentru faptele comise.

Prin decizia penală nr. 213

din 6 noiembrie 2007, Curtea Militară de Apel a admis apelurile declarate de

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –

D.N.A. și inculpații căpitan (rez.) P.D., căpitan (rez.) C.I., plutonier (rez.)

N.C.C., B.S., N.V.N., O.C., sergent major (rez.) P.L. și C.A. împotriva sentinței

nr. 15 din 31 ianuarie 2006 în dosarul nr. 214/2003 al Tribunalului Militar

Teritorial București, intimații inculpați fiind G.I.O., plutonier (rez.) D.I.A.,

sergent major (rez.) D.D. și lt. colonel (rez.) M.I.

Conform art. 379 pct. 2 lit.

b) teza finală C. proc. pen., a desființat sentința primei instanțe pentru

cazul de nulitate prevăzut de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., și a dispus

rejudecarea cauzei de către instanța competentă, în speță Tribunalul București,

căreia i-a trimis dosarul.

Împotriva deciziei

sus-menționată au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție – D.N.A. și inculpata D.D. considerând-o nelegală și netemeinică,

invocându-se cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 11 C. proc.

pen., curtea de apel admițând o cale de atac și a judecat cauza în mod greșit.

Recursurile declarate sunt

fondate pentru următoarele considerente.

Înalta Curte, analizând

actele și lucrările cauzei, constată că au fost deduse judecății 12 persoane

care au calitatea de militari în rezervă și o persoană civilă.

Potrivit art. 35 C. proc.

pen., când faptele sunt săvârșite de alte persoane care au calitatea de militari

și de persoane ce sunt civili cauza revine spre judecată instanței militare.

Acest text a fost modificat

prin Legea nr. 356/2007 în sensul că în acest caz competența de judecată revine

instanței civile, cu excepția cazului prevăzut de art. 15 alin. (2) pct. 3 teza

1 „cauzele aflate în curs de judecată vor continua să fie judecate de

instanțele militare”.

Prin decizia 610 din 20

iulie 2007 a Curții Constituționale, acest text a fost declarat

neconstituțional, deoarece realizează situații discriminatorii între persoanele

judecate de către instanțele civile și cele militare.

În concluzie la data

intrării în vigoare a Legii nr. 356/2006 instanțele militare nu mai au

competența de a judeca cauze civile.

Cum legea de procedură este

de imediată aplicare având în vedere că în cauza de față unul dintre inculpați a

fost civil iar ceilalți militari, competența de judecare a cauzei revine

instanțelor civile de la data publicării deciziei nr. 610 din 20 iunie 2007 a

Curții Constituționale adică 16 iulie 2007.

Pentru aceste motive Curtea

Militară de Apel trebuia în temeiul dispozițiilor art. 42 C. proc. pen., să

decline competența de soluționare a cauzei către Curtea de Apel București.

Cheltuielile de judecată

ocazionate de judecata prezentei cauze rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. și de

inculpata D.D. împotriva deciziei penale nr. 13 din 6 noiembrie 2007 a Curții

Militare de Apel.

Casează decizia penală

recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor la Curtea de Apel

București.

Onorariile de avocați pentru

apărarea din oficiu, în sumă de câte 40 lei, pentru intimații P.D., C.I., N.C.C.,

D.I.A., G.I.O., O.C., M.I. și C.A., se vor plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 30 mai 2008.