ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului negativ de competență de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.A Prin sentința penală nr. 103 din 07 iulie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 532/2002 al Tribunalului Militar Teritorial București, au fost condamnați inculpații, astfel: 1.- plt.major C.I., la: - 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen.; - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C. pen.; - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin. (2) C. pen.; - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza Legii nr. 543/2002, s-a constatat grațiată condiționat pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din aceeași lege. În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. pe perioada indicată în art. 71 C. pen. 2. lt.colonel (rez.) D.C., la: - 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen.; - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.; - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen.; - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea condiționată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni, acesta urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

pe perioada indicată în art. 71 C. pen. 3. căpitan O.G. și căpitan (rez.) H.T., la câte 3 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost achitați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. au fost achitați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215 1 C. pen.

și a infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. inculpații au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. inculpatul O.G. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual prevăzută de art. 31 raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea condiționată a pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și s-a atras atenția acestora asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002. 4. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul T.N. și SC B.G. pentru infracțiunea de complicitate la delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata B.G. pentru infracțiunile de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu referire la art. 42 din Legea nr. 182/1991 și uz de fals prev. de art. 291 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. au fost anulate ca false chitanțele, facturile, deconturile, mențiunile privitoare la avansuri concedii de odihnă aflate în registrele de casă, dispozițiile de plată și rapoartele personale privind acordarea avans concediu de odihnă, mențiunile privind deconturi de materiale pe numele T.N.

și Z.L., mențiunea referitoare la soldul din registrul de casă, statul nominal plată compensatorii, mențiunile privind plata către T.V. a sumei de 2.064.650 RON și către P.V. a sumei de 42.345.000 RON, statele de plată, statele nominale, dispoziții de plată, registrul de casă din 23 ianuarie 2001 și mențiunea privind valoarea totală a centralizatorului state de plată, toate enumerate în sentință. A fost menținut sechestrul asigurator pe bunurile mobile ale inculpatului D.C. și pe toate bunurile aparținând inculpaților C.I., O.G. și H.T. și s-a ridicat sechestrul asigurator dispus pe bunurile inculpaților T.N. și B.G. Pe latura civilă, prin aceeași sentință s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Apărării și au fost obligați la plata către aceasta, după cum urmează: - D.C.

și C.I. la suma de 203.447.632 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile; - C.I. în solidar cu H.T. la suma de 103.602.252 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile; - C.I. în solidar cu O.G. la suma de 170.306.109 RON la care se adaugă dobânda legală calculată până la achitarea integrală a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile. Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea inculpaților B.G. și T.N. au rămas în sarcina statului și a fost obligat fiecare din inculpații condamnați la plata către stat a câte 5.000.000 RON cu același titlu.

B. Prin decizia penală nr. 31 din 26 septembrie 2006 a Curții Militare de Apel București au fost admise apelurile declarate în cauză împotriva sentinței penale nr. 103 din 7 iulie 2005 a Tribunalului Militar Teritorial București, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.C. în pedepsele stabilite, pe care le-a repus în individualitatea lor, a înlăturat sporul de un an și conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., este grațiată în întregime. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 a căror nerespectare are ca urmare revocarea grațierii condiționate.

În baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare. De asemenea, instanța de apel a înlăturat sporul de 6 luni închisoare adăugat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.I. și a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor de trei ani închisoare aplicate celor doi inculpați stabilind un termen de încercare de 5 ani pentru fiecare. În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică data faptelor comise de inculpații O.G. și H.T. din infracțiunea prev. de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc.

pen. cu referire la art. 18 1 C. pen. i-a achitat pe inculpați pentru aceasta din urmă infracțiune aplicându-le câte o amendă administrativă. C. Împotriva acestei decizii penale au formulat recurs Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și inculpatul C.I. Prin decizia nr. 1567 din 27 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis recursurile declarate în cauză a casat decizia penală nr. 31 din 26 septembrie 2006 a Curții Militare de Apel București hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea Militară de Apel. S-a reținut, în esență, superficialitatea instanței de apel în motivarea hotărârii adoptate (superficialitate preluată din motivarea hotărârii de către instanța de fond).

II. A. Prin decizia nr. 1 din 12 martie 2008 a Curții Militare de Apel București s-au admis apelurile declarate, s-a desființat sentința primei instanțe și s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța competentă - Judecătoria Focșani (reținându-se incidența dispozițiilor art. 197 alin. 2 C. proc. pen.). B. Împotriva acestei decizii a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și prin decizia nr. 2302 din 24 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul, s-a casat decizia nr. 1 din 12 august 2008 a Curții Militare de Apel și s-a trimis cauza la Curtea de Apel București pentru soluționarea apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 103/2005 a Tribunalului Militar București (Dosar nr. 532/2002).

C. Curtea de Apel București, secția I penală, a apreciat că în cauză competența de soluționare a apelurilor aparține Tribunalului București și prin încheierea de ședință din 2 octombrie 2008 a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București după calitatea persoanei, înaintând dosarul către Tribunalul București. D. Prin decizia penală nr. 420/A din 03 iulie 2009 a Tribunalului București s-au admis apelurile declarate împotriva sentinței penale nr. 103 din 07 iulie 2005 a Tribunalului Militar Teritorial București în Dosarul nr. 532/2002, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis cauza în vederea judecării la Judecătoria Focșani.

S-a reținut incidența dispozițiilor Legii nr. 356/2006, prin care s-a consacrat regula cu valoare de principiu a „judecării civililor de către instanțele civile” și, respectiv, restrângerea competenței instanțelor militare exclusiv în sfera faptelor penale comise de personalul militar și anchetării și judecării de către parchetele și instanțele civile a cauzelor în care alături de militari sunt implicați și civili (art. 35 C. proc. pen. modificat). Or, în această situație, față de intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006 și data pronunțării sentinței penale nr. 103/2005, era evidentă competența Tribunalului București de a soluționa apelurile declarate. E. Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații D.C.

și H.T., recursuri respinse prin decizia penală nr. 1535 din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel București. III. A. Pe rolul Judecătoriei Focșani cauza a fost înregistrată sub nr. 15206/231/2009, care a pronunțat sentința penală nr. 1545/2010, ce a fost apelată. Prin sentința penală nr. 1545 din 01 noiembrie 2010 a Judecătoriei Focșani, au fost condamnați inculpații: - D.C., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 2 (doi) ani închisoare. În condițiile art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei. În temeiul art. 81 C. pen.

și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 4 ani. În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune în termenul de încercare. În temeiul art. 1 și 4 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei de 2 ani închisoare. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului grațierii condiționate. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc.

pen. și art. 13 alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului D.C. pentru infracțiunile de: abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. prov. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.C. privind infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) și art. 13 alin. (3) C. proc. pen., s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului O.G., privind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de: delapidare, prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 31 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. pen., a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de: fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului H.T., pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de delapidare, prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc.

pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. A fost condamnat inculpatul C.I., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 3 (trei) ani închisoare. În condițiile art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei. În temeiul art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune în termenul de încercare. În conformitate cu disp. art. 1 și 4 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei de 3 ani închisoare. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului grațierii condiționate. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului C.I. privind infracțiunile de: fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual, prev. de art. .289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul T.N., privind infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 26 C. pen., cu referire la art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin. (2) C. proc. pen.

a fost achitată inculpata B.G., privind infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 42 din Legea nr. 82/1991 și aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 1 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpatului O.G., formulată prin apărător, de schimbare a încadrării juridice din art. 248 C. pen. în art. 249 C. pen. În temeiul art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen. și art. 170 C. proc.

pen. s-a dispus anularea actelor false, respectiv: chitanțele nr. C1, Ca-Cz, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C11, C12, C13, C14, C15, C16, C17, C18, C19, C20, C21, C23, C24, C25, C26, chitanțele indicate în tabelele din volumul 1 de cercetare administrativă; - facturile, deconturile enumerate în tabelul de la volumul I cercetare administrativă și existente în original la același volum; - mențiunile privitoare la avansuri concedii de odihnă aflate în registrele de casă din volumul 3 dosar cercetare administrativă; - dispozițiile de plată și rapoartele personale privind acordarea avans concediu de odihnă din volumul III dosar administrativ; - mențiunea privind decont materiale pe numele T.N.

din registrul de casă din 23 noiembrie 2000 aflat la volumul I, dosar cercetare administrativă; - mențiunea privind decont materiale pe numele Z.L. din registrul de casă din 25 septembrie 2000, aflat la volumul I dosar cercetare administrativă; - mențiunea privind soldul din registrul de casă din 27 martie 1998 aflat la volumul I cercetare administrativă; - statul nominal plată compensatorii din volumul I, cercetări administrative și mențiunea din registrul de casă, aflat la volumul I precum și nota contabilă nr. 143/2000; - mențiunea privind plata către T.V. a sumei de 2.064.650 RON, din statul de plată aflat la volumul I; - mențiunea privind plata către P.V.

a sumei de 42.345.000 RON, din statul de plată aflat la volumul I; - statele nominale din volumul II cercetare administrativă și mențiunile corespunzătoare din registrele de casă din data de 21 decembrie 2000, volumul I, precum și din nota cercetărilor nr. 54/2000; - statele nominale din volumul 6 dosar urmărire penală; - dispozițiile de plată din volumul I (cu excepția mențiunii privind pe T.R.); - registrul de casă din 23 ianuarie 2001; - mențiunea privind valoarea totală a centralizatorului state de plată aflată în registrul de casă de la volumul I, precum și nota cotabilă nr. 154 din 21 decembrie 2000. S-a menținut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile mobile ale inculpatului D.C.

și pe toate bunurile aparținând inculpaților C.I., O.G. și H.T., până la concurența sumelor la care sunt obligați cu titlu de despăgubiri civile. S-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile inculpaților T.N. și B.G. În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații la despăgubiri civile către partea civilă Ministerul Apărării Naționale astfel: - pe inculpații C.I. și D.C., în solidar, la sumele de: 8.615.685 RON, 19.856.181 RON, 1.751.400 RON și 1.009.709 RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor; - pe inculpații C.I. și H.T., în solidar, la sumele de: 49.731.554 RON și 12.900.000 RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor; - pe inculpații C.I.

și O.G., în solidar, la sumele de: 711.340 RON, 2.688.848 RON, 2.064.050 RON, 42.345.000 RON, 9.007.200 RON, 4.962.000 RON, 4.253.400 RON, 2.502.0.000 RON, 82.454.745 RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor; - pe inculpatul H.T. la 5.005.940 RON, plus dobânda legală aferentă, până la achitarea integrală a debitului. Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Focșani, în esență, a reținut următoarea situație de fapt: inculpatul lt. col. D.C. - în calitate de contabil șef al compartimentului financiar-contabil la UM xx Focșani, s-a înțeles cu inculpatul plt. maj. C.I., casier la aceeași unitate militară, pentru a ridica sume de bani din casieria unității, în scopul folosirii temporare a acestor sume în interes personal.

Astfel, pe baza unor cereri întocmite și semnate în fals de C.I., cereri făcute în numele unor cadre militare din unitatea respectivă prin care se solicita avansuri de soldă la plecare, în concediu de odihnă, se întocmea o dispoziție de plată fictivă pe care erau trecute diferite sume și înainte de a se prezenta comandorului pentru aprobare, inculpatul lt. col. D.C. aplică viza C.F.P. După această procedură, din casierie se ridicau sumele respective, care erau împărțite între cei doi, apoi inc. D.C. viza registrul de casă. Tot în sarcina celor doi inculpați s-a mai reținut că, în cursul anului 2000, inculpatul D.C. a solicitat în repetate rânduri inc. C.I., casier al unității, diverse sume de bani din casierie, acesta din urmă acordându-i sumele solicitate, fără a întocmi documente justificative.

În unele cazuri, inc. D.C. aducea documente justificative, având ca obiect achiziționarea unor bunuri, după care, îi cererea casierului să întocmească deconturi pe numele unor cadre militare, sau, pe numele casierului. Facturile de achitare erau prezentate de inc. C.I. sau D.C., inculpatului cpt. T.N. - șef compartiment logistic la UM nr. xx, solicitându-i acestuia emiterea bonurilor de consum, fără ca, acesta din urmă să verifice realitatea bonurilor din documente, emiterea bonurilor de consum solicitate. Deconturile în cauză, aveau la bază facturi și chitanțe false, cumpărate de inc. lt. col. D.C. de pe piața clandestină. Conform art. 33 din O.G. nr. 21/1999 documentele de decontare sunt supuse controlului financiar preventiv al șefului compartimentului financiar-contabil.

În perioada respectivă, aceste vize de control financiar preventive au fost acordate de inculpații O.G. și H.T., care dețineau funcțiile de șef compartiment financiar-contabil. Toate documentele au fost vizate de inc. D.C. iar bonurile de casă, semnate de T.N. După efectuarea acestei proceduri, deconturile au fost trecute de inc. C.I. în registre de cotă, predate cu documentele justificative inculpatei B.G., care a procedat la înregistrarea lor în contabilitatea sintetică a unității, respectiv în notele contabile și fișele de conturi, deși acestea nu aveau toate elementele de legalitate, formale prevăzute de lege. De sume de bani scoase din casierie, prin modalitatea arătată, a beneficiat și inculpatul H.T., care la data de 23 noiembrie 2000 a primit de la casierul C.I.

- suma de 49.731.554 RON, suma respectivă fiind contrasemnată în registrul de casă de beneficiar. În sarcina inc. H.T., s-a mai reținut că nu a introdus în sistemul de evidență contabilă documentele prin care martorul N.C. a primit suma de 65.233.060 RON - reprezentând plăți compensatorii pentru trecerea în rezervă. Neefectuând această operațiune contabilă, inculpatul H.T. a întocmit un alt stat de plată pe care a trecut o sumă majorată - 70.239.000 RON, pe care l-a semnat în locul ofițerului disponibilizat, a vizat statutul și și-a însușit suma de 3.471.144 RON. Acest stat de plată, deși nu purta și viza casierului, inculpata B.G. l-a înregistrat în nota contabilă nr. 143/17-27 noiembrie 2000. Inculpații O.G.

și C.I., în înțelegere, au întocmit două state de plată pentru sumele de 711.340 RON și 2.688.848 RON, înregistrate de B.G., sume însușite de cei doi inculpați. Inculpații C.I., O.G. și B.G. au întocmit în fals 4 state de plată, sumele fiind însușite de aceștia. În luna ianuarie 2001, din dispoziția inculpatului O.G., inculpatul C.I. a întocmit trei dispoziții de plată, deși în momentul acela nu exista un raport de necesitate aprobat, dispoziții ce au fost vizate C.F.P. de inculpatul H.T. În baza acestor acte financiar-contabile, inculpatul C.I. a scos din casieria unității suma de 12.900.000 RON și i-a înmânat-o inculpatului H.T., pe care și-a însușit-o cu inculpatul O.G. La data de 21 decembrie 2000, inculpatul C.I.

a modificat registrul de casă în care a menționat centralizatorul statului de plată a salariilor personalului UM nr. xx Focșani din valoarea corectă de 738.811.532 RON, în 866.266.756 RON. În înțelegere cu inculpatul casier B.G., a efectuat o ștersătură în nota contabilă - 154 din 21 decembrie 2000, înlocuind cifra corectă a cuantumului statului de plată cu cel modificat, apoi a schimbat totalul sumei, din suma inițială de 3.623.915.289 ROL, în suma de 3.706.370.143 ROL. Nota contabilă în cauză a fost confirmată prin semnătura inculpatului O.G. La sfârșitul anului 2000, inculpatul O.G. a dispus refacerea fișelor de cont, pentru contul 210 - casă, cu scopul ca, documentele de evidență sintetică să fie în concordanță cu documentele care, conțineau modificări, putând astfel să justifice eventuale diferențe.

La refacerea fișelor de cont, a participat și inculpata B.G. Situația de fapt, a fost stabilită pe baza actului de constatare nr. A.378 din 06 august 2001 al Secției Audit Intern nr. 7 bis, procesul verbal de cercetare administrativă nr. A 2003 din 13 iulie 2001, carnete chitanțier, note contabile, registre de casă, fișa postului pentru fiecare inculpat, facturi, deconturi, dispoziții de plată, stat nominal de plată compensatorii, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, procese verbale de confirmare, raport de expertiză contabilă. Cu privire la încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, instanța de fond a reținut că, în cauză, sunt aplicabile disp. art. 121 și art. 124 C. pen., privind prescripția specială cu excepția infracțiunii de delapidare - art. 215 1 C. pen.

Întrucât, inculpații au solicitat continuarea procesului, prima instanță a trecut la analiza probelor, cu privire la toate faptele și a avut în vedere și disp. art. 13 C. pen., concluzionând: - inculpatul D.C., se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 1 C. pen., art. 248 C. pen., art. 25, raportat la art. 289 C. pen., art. 291 C. pen., toate cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; - inculpatul O.G., se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 215 1 alin. (1) C. pen., art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., art. 31 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - inculpatul G.T., se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen., art. 25 raportat la art. 189 alin. (1) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.; - inculpatul C.I., se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen., art. 288 alin. (2) C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., 291 C. pen., toate cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Pentru inculpații T.N. și B.G., s-a apreciat de către instanța de fond că faptele comise de aceștia nu au fost cu intenție, prin urmare, lipsește latura subiectivă cerută de lege, pentru a fi considerată infracțiune. B. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și inculpații D.C., O.G., C.I., Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani. În motivele de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, a criticat sentința penală ca neîntemeiată și nelegală întrucât, în mod greșit, s-a dispus achitarea inculpatului D.C.

pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la fals intelectual, fapte prev. de art. 248 C. pen. și art. 25 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. De asemenea, s-a susținut că pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, este prea blândă în raport de pericolul social concret al faptei, de împrejurările în care s-a comis, de urmările produse. Criticile aduse hotărârii instanței de fond se referă și la faptul că, în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților H.T., T.N., B.G., întrucât aceștia în raport de poziția pe care au avut-o la UM nr. xx Focșani, de atribuțiunile de serviciu, prin activitatea defectuoasă pe care au desfășurat-o cu bună știință, au avut drept scop să-și însușească pe nedrept diferite sume de bani.

Ministerul Apărării Naționale a criticat hotărârea instanței de fond atât sub aspectul laturii penale, cât și a modului de soluționare a laturii civile. În esență, s-a arătat că prima instanță, fără a avea în vedere regimul juridic al materialelor de resort și rechizitelor și a furniturilor de birou, cât și regimul juridic al documentelor justificative de achiziție, a dispus pe nedrept achitarea inculpaților. În ceea ce privește latura civilă, soluționarea acesteia nu a dus la obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri civile, care să acopere în totalitate prejudiciul efectiv produs prin faptele infracționale a celor trimiși în judecată. Atât la soluționarea laturii penale cât și a laturii civile, instanța de fond trebuia să țină cont de facturile și chitanțele false, deconturi nereale, de faptul că procurarea diferitelor bonuri consumabile s-a făcut fără a exista un program de achiziții, de cereri semnate în fals.

Inculpații O.G. și C.I., au declarat că înțeleg să-și retragă apelurile declarate. Inculpatul D.C. în susținerea motivelor de apel a arătat că hotărârea instanței de fond, este parțial nelegală și anume cu privire la condamnarea sa, pentru infracțiunea de delapidare, prev. de art. 215 1 C. pen. A arătat că, la data când deținea funcția de contabil șef la UM nr. xx Focșani, nu putea fi subiect activ al infracțiunii de delapidare, din două motive: în primul rând nu-i pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 22/1969; în al doilea rând, delapidarea, presupune existența unui contract material cu bunul (respectiv sumele de bani) pe care nu l-a avut, și cum nu sunt îndeplinite aceste condiții, în mod greșit a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Prin decizia penală nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009 s-a luat act de declarația de retragere a apelului formulat de inculpatul O.G. și C.I., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, Ministerul Apărării Naționale și inculpatul D.C. și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu menținerea actelor procedurale întocmite până la data de 15 octombrie 2010 inclusiv. C. Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., înregistrate sub nr. 15206/231/2009 la Curtea de Apel Galați.

Prin decizia penală nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 15206/231/2009 au fost admise recursurile, s-a casat în totalitate decizia penală nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009 și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea soluționării apelurilor. Curtea de Apel Galați a constatat că decizia instanței de apel este nelegală. Astfel, s-a reținut că instanța de apel a reținut în considerentele deciziei penale recurate că, pentru a se putea pronunța asupra temeiniciei sentinței este necesar ca aceasta să cuprindă și motivele pentru care probele administrate și nereținute ca temei al răspunderii penale a inculpaților au fost înlăturate precum și argumentele pentru care nu au fost luate în seamă și analizate o serie de acte normative și înscrisuri invocate în apărare, îndeosebi de inculpatul D.C.

și pentru aceste considerente, precum și pentru faptul că instanța de fond nu a analizat declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, a apreciat incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. Apreciind astfel, a admis apelurile declarate în cauză și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, încălcând dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. - în sensul omiterii desființării sentinței penale apelate. Curtea a constatat că în cauză, motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cauzele prevăzute de art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. care atrag desființarea sentinței penale apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut din considerentele deciziei recurate rezultă că s-a avut în vedere situația prevăzută de art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., în conformitate cu care rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin. (2), cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. În cazul în care în cauză este incidentă vreuna din cauzele de nulitate absolută, prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. - se ia în discuție nelegalitatea sentinței penale apelate și nu netemeinicia acesteia, astfel cum a reținut instanța de apel. S-a constatat că motivele invocate de către instanța de apel privesc temeinicia sentinței penale apelate și nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc.

pen. - ce sunt de strictă interpretare și aplicare și implicit nu devin incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. Potrivit art. 371 C. proc. pen.- apelul este o cale de atac devolutivă, având un efect devolutiv integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, nu numai cu privire la temeiurile și cererile formulate de procuror și de părți. Efectul devolutiv nu promovează la instanța căreia i se transmite cauza prin declararea căii de atac, o reeditare a judecății care a avut loc, ci o nouă judecată, cu caracter autonom, care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre care au fost greșit sau nelegal soluționate.

Asupra temeiniciei sentinței penale apelate și modalității de analizare a probelor administrate de către instanța de fond, instanța de apel trebuia să se pronunțe în baza efectului devolutiv al apelului (fiind vorba de probe care deja au fost administrate, astfel cum se reține în considerentele deciziei recurate) sau, dacă se impunea, să administreze probe noi. Potrivit art. 378 C. proc. pen. - instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei precum și a oricăror probe noi, administrate în fața instanței de apel. În conformitate cu alin. (2) al aceluiași art., în vederea soluționării apelului, instanța poate da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe.

Raportat la considerentele expuse și la dispozițiile legale enunțate, constatând că în cauză motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cele prevăzute de art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. - ce sunt de strictă interpretare și aplicare, s-a reținut că soluția pronunțată în cauză este nelegală, fiind incidente cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 9 și 17 2 C. proc. pen. Față de situația expusă în baza disp. art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. au fost admise recursurile declarate de inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., a fost casată în totalitate decizia penală recurată și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea soluționării pe fond a apelurilor declarate în cauză, urmând a fi analizată hotărârea atacată sub toate aspectele, cu respectarea disp.

art. 378 C. proc. pen. D. Tribunalul Vrancea, în Dosarul nr. 15206/231/2009* trimis în rejudecare de către Curtea de Apel Galați prin decizia penală nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011, verificându-și competența materială de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. XXIV din Legea nr. 202/2010 coroborate cu art. 27 și art. 28 C. proc. pen., așa cum au fost modificate, a constatat că incident în cauză este alin. (3) al art. XXIV din Legea nr. 202/2010 potrivit căruia, în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii modificatoare privitoare la competență sunt aplicabile. Prin urmare, legiuitorul a înțeles că în cazul desființării sau casării hotărârilor judecătorești în căile de atac, să nu mai fie aplicabile normele tranzitorii prevăzute în alin. (1) al art. XXIV din Legea nr. 202/2010, ci noile reguli de procedură cuprinse în art. 27 și art. 28 C. proc.

pen., corelative cu art. 361, 385 1 C. proc. pen., care stabilesc faptul că tribunalul nu mai este instanță de apel, iar ca instanță de recurs are în competență doar infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Așa fiind, Tribunalul Vrancea a apreciat că instanța de recurs, în speță Curtea de Apel Galați, era competentă să rețină cauza pentru judecată conform art. 28 1 pct. 3 C. proc. pen. modificat și art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010. Ca atare, prin decizia penală nr. 2 din 7 martie 2012, Tribunalul Vrancea, secția penală, a declinat competența de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani și inculpații C.I., D.C.

și O.G. împotriva sentinței penale nr. 1545 din 01 noiembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 15206/231/2009, cauză aflată în rejudecare, în favoarea Curții de Apel Galați. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte, asupra conflictului negativ de competență, constată că, în speță, este competent să soluționeze cauza Tribunalul Vrancea, ca instanță de apel. Potrivit dispozițiilor art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Interpretând per a contrario acest text, toate hotărârile pronunțate ulterior intrării în vigoare a acestei legi, indiferent de data sesizării instanței, sunt supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea nouă. Ca atare, cum în cauză hotărârea primei instanțe - Judecătoria Focșani - a fost pronunțată la data de 1 noiembrie 2010, deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, ea rămâne supusă căilor de atac prevăzute de legea sub imperiul căruia a început procesul, deci apel și recurs.

În ceea ce privește instanța competentă să soluționeze apelurile declarate în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este Tribunalul Vrancea întrucât, deși s-a dispus casarea cu trimitere în vederea rejudecării apelurilor, nu operează dispozițiile art. XXIV alin. (3) - ce prevăd că în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare sunt aplicabile dispozițiile noii legi privind competența, aceste norme fiind aplicabile numai în cazul desființării sau casării cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, deci doar atunci când operează o casare totală și se reia întreg ciclul judiciar.

În speță, suntem în prezența unei casări cu trimitere doar în vederea rejudecării apelurilor, astfel că sunt incidente dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, potrivit cărora hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul, de către instanțele competente potrivit acelei legi, astfel că instanța competență să soluționeze apelurile este Tribunalul Vrancea, competența funcțională a tribunalului de a judeca aceste apeluri reieșind din dispozițiile tranzitorii ale Legii nr. 202/2010 care recunosc posibilitatea acestei instanțe de a continua judecarea apelurilor ori de a rejudeca aceste căi de atac ca urmare a casării deciziilor sale în recurs, ulterior intrării în vigoare a legii noi.

Pentru toate aceste considerente, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 43 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 29 pct. 5 lit. a) din același Cod, va stabili că, în cauza privind căile de atac declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani, precum și inculpații C.I., D.C. și O.G., este competent să soluționeze apelurile Tribunalul Vrancea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Stabilește competența de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani precum și inculpații C.I., D.C. și O.G., în favoarea Tribunalului Vrancea, instanță căreia i se va trimite dosarul. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B.G., H.T., C.I., D.C., O.G. și T.N., în sumă de câte 100 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 09 mai 2012.