ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2012

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
09.05.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I.A Prin sentința penală nr. 103 din 07 iulie

2005 pronunțată în Dosarul nr. 532/2002 al Tribunalului Militar Teritorial

București, au fost condamnați inculpații, astfel:

1.- plt.major C.I.,

la:

- 5 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215

1

alin. (1) C. pen.;

- 3 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C. pen.;

- 3 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen., toate cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza Legii nr.

543/2002, s-a constatat grațiată condiționat pedeapsa de 5 ani închisoare

stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și s-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din aceeași lege.

În temeiul

dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului

pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. pe perioada indicată în

art. 71 C. pen.

D.C., la:

- 5 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen.;

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de

art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.;

- 3 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice

prevăzută de art. 248 C. pen.;

- 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.,

toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., inculpatul a

fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de

art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În temeiul

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea

condiționată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru

infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215

1

alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit.

a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare care a fost sporită cu 6 luni, acesta urmând să execute pedeapsa de

3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64

căpitan (rez.) H.T., la câte 3 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.

248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost

achitați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals

intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În temeiul

dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c)

delapidare prevăzută de art. 215

1

intelectual prevăzută de art. 289 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. inculpații au

fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art.

291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În conformitate cu

art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

inculpatul O.G. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de participație

improprie la fals intelectual prevăzută de art. 31 raportat la art. 289 C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea

condiționată a pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și s-a atras atenția acestora asupra dispozițiilor art. 7 din

Legea nr. 543/2002.

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat

inculpatul T.N. și SC B.G. pentru infracțiunea de complicitate la delapidare prevăzută

de art. 215

1

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată

inculpata B.G. pentru infracțiunile de fals intelectual prev.  de art. 289 C.

pen. cu referire la art. 42 din Legea nr. 182/1991 și uz de fals prev.  de art.

291 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit

dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. au fost anulate ca false chitanțele,

facturile, deconturile, mențiunile privitoare la avansuri concedii de odihnă aflate

în registrele de casă, dispozițiile de plată și rapoartele personale privind

acordarea avans concediu de odihnă, mențiunile privind deconturi de materiale

pe numele T.N. și Z.L., mențiunea referitoare la soldul din registrul de casă,

statul nominal plată compensatorii, mențiunile privind plata către T.V. a sumei

de 2.064.650 RON și către P.V. a sumei de 42.345.000 RON, statele de plată,

statele nominale, dispoziții de plată, registrul de casă din 23 ianuarie 2001

și mențiunea privind valoarea totală a centralizatorului state de plată, toate

enumerate în sentință.

A fost menținut sechestrul

asigurator pe bunurile mobile ale inculpatului D.C. și pe toate bunurile aparținând

inculpaților C.I., O.G. și H.T. și s-a ridicat sechestrul asigurator dispus pe bunurile

inculpaților T.N. și B.G.

Pe latura civilă, prin

aceeași sentință s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă

Ministerul Apărării și au fost obligați la plata către aceasta, după cum urmează:

- D.C. și C.I. la suma

de 203.447.632 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale

a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile;

- C.I. în solidar cu H.T.

la suma de 103.602.252 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale

a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile;

- C.I. în solidar cu O.G.

la suma de 170.306.109 RON la care se adaugă dobânda legală calculată până la achitarea

integrală a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile.

Cheltuielile judiciare

ocazionate cu judecarea inculpaților B.G. și T.N. au rămas în sarcina statului și

a fost obligat fiecare din inculpații condamnați la plata către stat a câte 5.000.000

RON cu același titlu.

nr. 31 din 26 septembrie 2006 a Curții Militare de Apel București au fost admise

apelurile declarate în cauză împotriva sentinței penale nr. 103 din 7 iulie 2005

a Tribunalului Militar Teritorial București, s-a descontopit pedeapsa rezultantă

de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.C. în pedepsele stabilite,

pe care le-a repus în individualitatea lor, a înlăturat sporul de un an și conform

art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată

pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., este grațiată în întregime.

A atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 a căror nerespectare are ca urmare

revocarea grațierii condiționate.

În baza art. 33-34 C.

pen. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea de 3 ani închisoare.

De asemenea, instanța

de apel a înlăturat sporul de 6 luni închisoare adăugat la pedeapsa rezultantă de

3 ani închisoare aplicată inculpatului C.I. și a dispus suspendarea executării sub

supraveghere a pedepselor de trei ani închisoare aplicate celor doi inculpați stabilind

un termen de încercare de 5 ani pentru fiecare.

În baza art. 334 C. proc.

pen. a schimbat încadrarea juridică data faptelor comise de inculpații O.G. și H.T.

din infracțiunea prev.  de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b

1

)

1

pentru aceasta din urmă infracțiune aplicându-le câte o amendă administrativă.

penale au formulat recurs Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel

și inculpatul C.I.

Prin decizia nr. 1567

din 27 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis

recursurile declarate în cauză a casat decizia penală nr. 31 din 26 septembrie 2006

a Curții Militare de Apel București hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare

la Curtea Militară de Apel.

S-a reținut, în esență,

superficialitatea instanței de apel în motivarea hotărârii adoptate (superficialitate

preluată din motivarea hotărârii de către instanța de fond).

nr. 1 din 12 martie 2008 a Curții Militare de Apel București s-au admis apelurile

declarate, s-a desființat sentința primei instanțe și s-a dispus rejudecarea cauzei

de către instanța competentă - Judecătoria Focșani (reținându-se incidența dispozițiilor

art. 197 alin. 2 C. proc. pen.).

a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și prin decizia

nr. 2302 din 24 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul,

s-a casat decizia nr. 1 din 12 august 2008 a Curții Militare de Apel și s-a trimis

cauza la Curtea de Apel București pentru soluționarea apelurilor declarate împotriva

sentinței penale nr. 103/2005 a Tribunalului Militar București (Dosar nr. 532/2002).

secția I penală, a apreciat că în cauză competența de soluționare a apelurilor aparține

Tribunalului București și prin încheierea de ședință din 2 octombrie 2008 a admis

excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București după calitatea persoanei,

înaintând dosarul către Tribunalul București.

nr. 420/A din 03 iulie 2009 a Tribunalului București s-au admis apelurile declarate

împotriva sentinței penale nr. 103 din 07 iulie 2005 a Tribunalului Militar Teritorial

București în Dosarul nr. 532/2002, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis

cauza în vederea judecării la Judecătoria Focșani. S-a reținut incidența dispozițiilor

Legii nr. 356/2006, prin care s-a consacrat regula cu valoare de principiu a „judecării

civililor de către instanțele civile” și, respectiv, restrângerea competenței instanțelor

militare exclusiv în sfera faptelor penale comise de personalul militar și anchetării

și judecării de către parchetele și instanțele civile a cauzelor în care alături

de militari sunt implicați și civili (art. 35 C. proc. pen. modificat). Or, în această

situație, față de intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006 și data pronunțării sentinței

penale nr. 103/2005, era evidentă competența Tribunalului București de a soluționa

apelurile declarate.

au declarat recurs inculpații D.C.  și H.T., recursuri respinse prin decizia

penală nr. 1535 din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel București.

Focșani cauza a fost înregistrată sub nr. 15206/231/2009, care a pronunțat sentința

penală nr. 1545/2010, ce a fost apelată.

Prin sentința penală nr. 1545 din 01

noiembrie 2010 a Judecătoriei Focșani, au fost condamnați inculpații:

- D.C., pentru săvârșirea

infracțiunii de delapidare, prev.  de art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 2 (doi) ani închisoare.

În condițiile art. 71

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 81 C.

pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de

4 ani.

În baza art. 359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea

suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune

în termenul de încercare.

În temeiul art. 1 și 4

din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei de 2 ani închisoare.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului

grațierii condiționate.

În baza art. 11 pct. 2

lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului D.C.

pentru infracțiunile de: abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de

art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea

infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de

art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. a) C. prov. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13

alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.C. privind infracțiunea de fals

intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2)

În baza art. 11 pct. 2

lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) și art. 13 alin. (3) C. proc.

pen., s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului O.G., privind infracțiunea

de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13

alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de:

delapidare, prev. de art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual,

prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de

fals intelectual, prev. de art. 31 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(2) C. pen., a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de: fals intelectual,

prev.  de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2

lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului H.T.,

pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de

art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual,

prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual,

prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13

alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de delapidare,

prev. de art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de fals intelectual,

prev.  de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat inculpatul

C.I., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 3 (trei) ani închisoare.

În condițiile art. 71

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 81 C.

pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de

5 ani.

În baza art. 359 C. proc.

pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea

suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune

în termenul de încercare.

În conformitate cu

disp. art. 1 și 4 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei

de 3 ani închisoare.

S-a atras atenția inculpatului

asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului

grațierii condiționate.

În temeiul art. 11

pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13

alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului

C.I. privind infracțiunile de: fals material în înscrisuri oficiale, prev. de

art. 288 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual,

prev. de art. .289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul T.N., privind infracțiunile de fals

intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)

26 C. pen., cu referire la art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin.

(2) C. proc. pen. a fost achitată inculpata B.G., privind infracțiunile de fals

intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 42 din

Legea nr. 82/1991 și aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la săvârșirea

infracțiunii de delapidare, prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 215

1

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals, prev. de

art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost respinsă ca neîntemeiată

cererea inculpatului O.G., formulată prin apărător, de schimbare a încadrării juridice

din art. 248 C. pen. în art. 249 C. pen.

În temeiul art. 14 alin.

(3) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen. și art. 170 C. proc.

pen. s-a dispus anularea actelor false, respectiv: chitanțele nr. C1, Ca-Cz, C2,

C21, C23, C24, C25, C26, chitanțele indicate în tabelele din volumul 1 de cercetare

administrativă;

- facturile, deconturile

enumerate în tabelul de la volumul I cercetare administrativă și existente în original

la același volum;

- mențiunile privitoare

la avansuri concedii de odihnă aflate în registrele de casă din volumul 3 dosar

cercetare administrativă;

- dispozițiile de plată

și rapoartele personale privind acordarea avans concediu de odihnă din volumul III

dosar administrativ;

- mențiunea privind decont

materiale pe numele T.N. din registrul de casă din 23 noiembrie 2000 aflat la volumul

I, dosar cercetare administrativă;

- mențiunea privind decont

materiale pe numele Z.L. din registrul de casă din 25 septembrie 2000, aflat la

volumul I dosar cercetare administrativă;

- mențiunea privind soldul

din registrul de casă din 27 martie 1998 aflat la volumul I cercetare administrativă;

- statul nominal plată

compensatorii din volumul I, cercetări administrative și mențiunea din registrul

de casă, aflat la volumul I precum și nota contabilă nr. 143/2000;

- mențiunea privind plata

către T.V. a sumei de 2.064.650 RON, din statul de plată aflat la volumul I;

- mențiunea privind plata

către P.V. a sumei de 42.345.000 RON, din statul de plată aflat la volumul I;

- statele nominale din

volumul II cercetare administrativă și mențiunile corespunzătoare din registrele

de casă din data de 21 decembrie 2000, volumul I, precum și din nota cercetărilor

nr. 54/2000;

- statele nominale din

volumul 6 dosar urmărire penală;

- dispozițiile de plată

din volumul I (cu excepția mențiunii privind pe T.R.);

- registrul de casă din

23 ianuarie 2001;

- mențiunea privind valoarea

totală a centralizatorului state de plată aflată în registrul de casă de la volumul

I, precum și nota cotabilă nr. 154 din 21 decembrie 2000.

S-a menținut măsura asiguratorie

a sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile mobile ale inculpatului

D.C. și pe toate bunurile aparținând inculpaților C.I., O.G. și H.T., până la concurența

sumelor la care sunt obligați cu titlu de despăgubiri civile.

S-a dispus ridicarea măsurii

sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile inculpaților T.N. și B.G.

În baza art. 14 C. proc.

pen. raportat la art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații la despăgubiri civile

către partea civilă Ministerul Apărării Naționale astfel:

- pe inculpații C.I. și

D.C., în solidar, la sumele de: 8.615.685 RON, 19.856.181 RON, 1.751.400 RON și

1.009.709 RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;

- pe inculpații C.I. și

H.T., în solidar, la sumele de: 49.731.554 RON și 12.900.000 RON, plus dobânzile

legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;

- pe inculpații C.I. și

O.G., în solidar, la sumele de: 711.340 RON, 2.688.848 RON, 2.064.050 RON, 42.345.000

RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;

- pe inculpatul H.T. la

5.005.940 RON, plus dobânda legală aferentă, până la achitarea integrală a debitului.

Pentru a hotărî astfel,

Judecătoria Focșani, în esență, a reținut următoarea situație de fapt: inculpatul

lt. col. D.C. - în calitate de contabil șef al compartimentului financiar-contabil

la UM xx Focșani, s-a înțeles cu inculpatul plt. maj. C.I., casier la aceeași unitate

militară, pentru a ridica sume de bani din casieria unității, în scopul folosirii

temporare a acestor sume în interes personal.

Astfel, pe baza unor cereri

întocmite și semnate în fals de C.I., cereri făcute în numele unor cadre militare

din unitatea respectivă prin care se solicita avansuri de soldă la plecare, în concediu

de odihnă, se întocmea o dispoziție de plată fictivă pe care erau trecute diferite

sume și înainte de a se prezenta comandorului pentru aprobare, inculpatul lt. col.

D.C. aplică viza C.F.P.

După această procedură,

din casierie se ridicau sumele respective, care erau împărțite între cei doi, apoi

inc. D.C. viza registrul de casă.

Tot în sarcina celor doi

inculpați s-a mai reținut că, în cursul anului 2000, inculpatul D.C. a solicitat

în repetate rânduri inc. C.I., casier al unității, diverse sume de bani din casierie,

acesta din urmă acordându-i sumele solicitate, fără a întocmi documente justificative.

În unele cazuri, inc.

D.C. aducea documente justificative, având ca obiect achiziționarea unor bunuri,

după care, îi cererea casierului să întocmească deconturi pe numele unor cadre militare,

sau, pe numele casierului.

Facturile de achitare

erau prezentate de inc. C.I. sau D.C., inculpatului cpt. T.N. - șef compartiment

logistic la UM nr. xx, solicitându-i acestuia emiterea bonurilor de consum, fără

ca, acesta din urmă să verifice realitatea bonurilor din documente, emiterea bonurilor

de consum solicitate.

Deconturile în cauză,

aveau la bază facturi și chitanțe false, cumpărate de inc. lt. col. D.C. de pe piața

clandestină.

Conform art. 33 din O.G.

nr. 21/1999 documentele de decontare sunt supuse controlului financiar preventiv

al șefului compartimentului financiar-contabil.

În perioada respectivă,

aceste vize de control financiar preventive au fost acordate de inculpații O.G.

și H.T., care dețineau funcțiile de șef compartiment financiar-contabil.

Toate documentele au fost

vizate de inc. D.C. iar bonurile de casă, semnate de T.N.

După efectuarea acestei

proceduri, deconturile au fost trecute de inc. C.I. în registre de cotă, predate

cu documentele justificative inculpatei B.G., care a procedat la înregistrarea lor

în contabilitatea sintetică a unității, respectiv în notele contabile și fișele

de conturi, deși acestea nu aveau toate elementele de legalitate, formale prevăzute

de lege.

De sume de bani scoase

din casierie, prin modalitatea arătată, a beneficiat și inculpatul H.T., care la

data de 23 noiembrie 2000 a primit de la casierul C.I. - suma de 49.731.554 RON,

suma respectivă fiind contrasemnată în registrul de casă de beneficiar.

În sarcina inc. H.T.,

s-a mai reținut că nu a introdus în sistemul de evidență contabilă documentele prin

care martorul N.C. a primit suma de 65.233.060 RON - reprezentând plăți compensatorii

pentru trecerea în rezervă.

Neefectuând această operațiune

contabilă, inculpatul H.T. a întocmit un alt stat de plată pe care a trecut o sumă

majorată - 70.239.000 RON, pe care l-a semnat în locul ofițerului disponibilizat,

a vizat statutul și și-a însușit suma de 3.471.144 RON.

Acest stat de plată, deși

nu purta și viza casierului, inculpata B.G. l-a înregistrat în nota contabilă

nr. 143/17-27 noiembrie 2000.

Inculpații O.G. și C.I.,

în înțelegere, au întocmit două state de plată pentru sumele de 711.340 RON și 2.688.848

RON, înregistrate de B.G., sume însușite de cei doi inculpați.

Inculpații C.I., O.G.

și B.G. au întocmit în fals 4 state de plată, sumele fiind însușite de aceștia.

În luna ianuarie 2001,

din dispoziția inculpatului O.G., inculpatul C.I. a întocmit trei dispoziții de

plată, deși în momentul acela nu exista un raport de necesitate aprobat, dispoziții

ce au fost vizate C.F.P. de inculpatul H.T.

În baza acestor acte financiar-contabile,

inculpatul C.I. a scos din casieria unității suma de 12.900.000 RON și i-a înmânat-o

inculpatului H.T., pe care și-a însușit-o cu inculpatul O.G.

La data de 21

decembrie 2000, inculpatul C.I. a modificat registrul de casă în care a menționat

centralizatorul statului de plată a salariilor personalului UM nr. xx Focșani din

valoarea corectă de 738.811.532 RON, în 866.266.756 RON.

În înțelegere cu inculpatul

casier B.G., a efectuat o ștersătură în nota contabilă - 154 din 21 decembrie

2000, înlocuind cifra corectă a cuantumului statului de plată cu cel modificat,

apoi a schimbat totalul sumei, din suma inițială de 3.623.915.289 ROL, în suma de

Nota contabilă în cauză

a fost confirmată prin semnătura inculpatului O.G.

La sfârșitul anului 2000,

inculpatul O.G. a dispus refacerea fișelor de cont, pentru contul 210 - casă, cu

scopul ca, documentele de evidență sintetică să fie în concordanță cu documentele

care, conțineau modificări, putând astfel să justifice eventuale diferențe.

La refacerea fișelor de

cont, a participat și inculpata B.G.

Situația de fapt, a fost

stabilită pe baza actului de constatare nr. A.378 din 06 august 2001 al Secției

Audit Intern nr. 7 bis, procesul verbal de cercetare administrativă nr. A 2003 din

13 iulie 2001, carnete chitanțier, note contabile, registre de casă, fișa postului

pentru fiecare inculpat, facturi, deconturi, dispoziții de plată, stat nominal de

plată compensatorii, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, procese

verbale de confirmare, raport de expertiză contabilă.

Cu privire la încadrarea

juridică dată faptelor prin actul de sesizare, instanța de fond a reținut că, în

cauză, sunt aplicabile disp. art. 121 și art. 124 C. pen., privind prescripția specială

cu excepția infracțiunii de delapidare - art. 215

1

Întrucât, inculpații au

solicitat continuarea procesului, prima instanță a trecut la analiza probelor, cu

privire la toate faptele și a avut în vedere și disp. art. 13 C. pen., concluzionând:

- inculpatul D.C., se

face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215

1

C.

pen., art. 248 C. pen., art. 25, raportat la art. 289 C. pen., art. 291 C. pen.,

toate cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- inculpatul O.G., se

face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 215

1

alin. (1) C. pen., art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., art. 31

(2) C. pen.

- inculpatul G.T., se

face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289

alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen., art. 25 raportat la art. 189 alin. (1) C.

pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- inculpatul C.I., se

face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215

1

alin. (1)

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru inculpații T.N.

și B.G., s-a apreciat de către instanța de fond că faptele comise de aceștia nu

au fost cu intenție, prin urmare, lipsește latura subiectivă cerută de lege, pentru

a fi considerată infracțiune.

a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și inculpații D.C., O.G.,

C.I., Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani.

În motivele de apel, Parchetul

de pe lângă Judecătoria Focșani, a criticat sentința penală ca neîntemeiată și nelegală

întrucât, în mod greșit, s-a dispus achitarea inculpatului D.C. pentru săvârșirea

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la fals

intelectual, fapte prev.  de art. 248 C. pen. și art. 25 C. pen., raportat la

art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, s-a susținut

că pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare,

este prea blândă în raport de pericolul social concret al faptei, de împrejurările

în care s-a comis, de urmările produse.

Criticile aduse hotărârii

instanței de fond se referă și la faptul că, în mod greșit s-a dispus achitarea

inculpaților H.T., T.N., B.G., întrucât aceștia în raport de poziția pe care au

avut-o la UM nr. xx Focșani, de atribuțiunile de serviciu, prin activitatea defectuoasă

pe care au desfășurat-o cu bună știință, au avut drept scop să-și însușească pe

nedrept diferite sume de bani.

Ministerul Apărării Naționale

a criticat hotărârea instanței de fond atât sub aspectul laturii penale, cât și

a modului de soluționare a laturii civile. În esență, s-a arătat că prima instanță,

fără a avea în vedere regimul juridic al materialelor de resort și rechizitelor

și a furniturilor de birou, cât și regimul juridic al documentelor justificative

de achiziție, a dispus pe nedrept achitarea inculpaților.

În ceea ce privește latura

civilă, soluționarea acesteia nu a dus la obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri

civile, care să acopere în totalitate prejudiciul efectiv produs prin faptele infracționale

a celor trimiși în judecată.

Atât la soluționarea laturii

penale cât și a laturii civile, instanța de fond trebuia să țină cont de facturile

și chitanțele false, deconturi nereale, de faptul că procurarea diferitelor bonuri

consumabile s-a făcut fără a exista un program de achiziții, de cereri semnate în

fals.

Inculpații O.G. și C.I.,

au declarat că înțeleg să-și retragă apelurile declarate.

Inculpatul D.C. în susținerea

motivelor de apel a arătat că hotărârea instanței de fond, este parțial nelegală

și anume cu privire la condamnarea sa, pentru infracțiunea de delapidare, prev.

de art. 215

1

șef la UM nr. xx Focșani, nu putea fi subiect activ al infracțiunii de delapidare,

din două motive: în primul rând nu-i pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 22/1969;

în al doilea rând, delapidarea, presupune existența unui contract material cu bunul

(respectiv sumele de bani) pe care nu l-a avut, și cum nu sunt îndeplinite aceste

condiții, în mod greșit a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

Prin decizia penală

nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009

s-a luat act de declarația de retragere a apelului formulat de inculpatul O.G. și

C.I., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,

Ministerul Apărării Naționale și inculpatul D.C. și s-a trimis cauza spre rejudecare

la aceeași instanță, cu menținerea actelor procedurale întocmite până la data de

15 octombrie 2010 inclusiv.

au formulat recurs inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., înregistrate sub

nr. 15206/231/2009 la Curtea de Apel Galați.

Prin decizia penală

nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul

nr. 15206/231/2009 au fost admise recursurile, s-a casat în totalitate decizia penală

nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009

și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea

soluționării apelurilor.

Curtea de Apel Galați

a constatat că decizia instanței de apel este nelegală.

Astfel, s-a reținut că

instanța de apel a reținut în considerentele deciziei

penale recurate că, pentru a se putea pronunța asupra temeiniciei sentinței este

necesar ca aceasta să cuprindă și motivele pentru care probele administrate și nereținute

ca temei al răspunderii penale a inculpaților au fost înlăturate precum și argumentele

pentru care nu au fost luate în seamă și analizate o serie de acte normative și

înscrisuri invocate în apărare, îndeosebi de inculpatul D.C. și pentru aceste considerente,

precum și pentru faptul că instanța de fond nu a analizat declarațiile tuturor martorilor

audiați în cauză, a apreciat incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2

lit. b) C. proc. pen.

Apreciind

astfel, a admis apelurile declarate în cauză și a dispus trimiterea cauzei spre

rejudecare la aceeași instanță, încălcând dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b)

Curtea a constatat

că în cauză, motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cauzele prevăzute

de art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. care atrag desființarea sentinței penale

apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut

din considerentele deciziei recurate rezultă că s-a avut în vedere situația prevăzută

de art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., în conformitate cu care rejudecarea

de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când

există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin. (2), cu excepția

cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă.

În cazul în

care în cauză este incidentă vreuna din cauzele de nulitate absolută, prevăzute

de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. - se ia în discuție nelegalitatea sentinței

penale apelate și nu netemeinicia acesteia, astfel cum a reținut instanța de apel.

S-a constatat

că motivele invocate de către instanța de apel privesc temeinicia sentinței penale

apelate și nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 197

alin. (2) C. proc. pen. - ce sunt de strictă interpretare și aplicare și implicit

nu devin incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit

art. 371 C. proc. pen.- apelul este o cale de atac devolutivă, având un efect devolutiv

integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de

fapt și de drept, nu numai cu privire la temeiurile și cererile formulate de procuror

și de părți.

Efectul devolutiv

nu promovează la instanța căreia i se transmite cauza prin declararea căii de atac,

o reeditare a judecății care a avut loc, ci o nouă judecată, cu caracter autonom,

care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre care au fost greșit

sau nelegal soluționate.

Asupra temeiniciei

sentinței penale apelate și modalității de analizare a probelor administrate de

către instanța de fond, instanța de apel trebuia să se pronunțe în baza efectului

devolutiv al apelului (fiind vorba de probe care deja au fost administrate, astfel

cum se reține în considerentele deciziei recurate) sau, dacă se impunea, să administreze

probe noi.

Potrivit

art. 378 C. proc. pen. - instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor

și a materialului din dosarul cauzei precum și a oricăror probe noi, administrate

în fața instanței de apel.

În conformitate

cu alin. (2) al aceluiași art., în vederea soluționării apelului, instanța poate

da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe.

Raportat la

considerentele expuse și la dispozițiile legale enunțate, constatând că în cauză

motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cele prevăzute de

art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. - ce sunt de strictă interpretare

și aplicare, s-a reținut că soluția pronunțată în cauză este nelegală, fiind incidente

cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 9 și 17

2

Față de situația

expusă în baza disp. art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen. au fost

admise recursurile declarate de inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., a fost

casată în totalitate decizia penală recurată și s-a dispus trimiterea cauzei la

aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea soluționării pe fond a apelurilor

declarate în cauză, urmând a fi analizată hotărârea atacată sub toate aspectele,

cu respectarea disp. art. 378 C. proc. pen.

în Dosarul nr. 15206/231/2009* trimis în rejudecare de către Curtea de Apel Galați

prin decizia penală nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011, verificându-și competența

materială de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. XXIV din Legea

nr. 202/2010 coroborate cu art. 27 și art. 28 C. proc. pen., așa cum au fost modificate,

a constatat că incident în cauză este alin. (3) al art. XXIV din Legea nr. 202/2010

potrivit căruia, în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare,

dispozițiile legii modificatoare privitoare la competență sunt aplicabile.

Prin urmare, legiuitorul

a înțeles că în cazul desființării sau casării hotărârilor judecătorești în căile

de atac, să nu mai fie aplicabile normele tranzitorii prevăzute în alin. (1) al

art. XXIV din Legea nr. 202/2010, ci noile reguli de procedură cuprinse în art.

27 și art. 28 C. proc. pen., corelative cu art. 361, 385

1

pen., care stabilesc faptul că tribunalul nu mai este instanță de apel, iar ca instanță

de recurs are în competență doar infracțiunile pentru care punerea în mișcare a

acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Așa fiind, Tribunalul

Vrancea a apreciat că instanța de recurs, în speță Curtea de Apel Galați, era competentă

să rețină cauza pentru judecată conform art. 28

1

pct. 3 C. proc. pen.

modificat și art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010.

Ca atare, prin decizia

penală nr. 2 din 7 martie 2012, Tribunalul Vrancea, secția penală, a declinat competența

de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,

partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani și inculpații

C.I., D.C. și O.G. împotriva sentinței penale nr. 1545 din 01 noiembrie 2010 pronunțată

de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 15206/231/2009, cauză aflată în rejudecare,

în favoarea Curții de Apel Galați.

A constatat ivit conflictul

negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Înalta Curte, asupra conflictului

negativ de competență, constată că, în speță, este competent să soluționeze cauza

Tribunalul Vrancea, ca instanță de apel.

Potrivit dispozițiilor

art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunțate în cauzele penale

înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor

și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Interpretând per a contrario

acest text, toate hotărârile pronunțate ulterior intrării în vigoare a acestei legi,

indiferent de data sesizării instanței, sunt supuse căilor de atac, motivelor și

termenelor prevăzute de legea nouă.

Ca atare, cum în cauză

hotărârea primei instanțe - Judecătoria Focșani - a fost pronunțată la data de 1

noiembrie 2010, deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, ea rămâne

supusă căilor de atac prevăzute de legea sub imperiul căruia a început procesul,

deci apel și recurs.

În ceea ce privește instanța

competentă să soluționeze apelurile declarate în cauză, Înalta Curte constată că

aceasta este Tribunalul Vrancea întrucât, deși s-a dispus casarea cu trimitere în

vederea rejudecării apelurilor, nu operează dispozițiile art. XXIV alin. (3) - ce

prevăd că în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare sunt aplicabile

dispozițiile noii legi privind competența, aceste norme fiind aplicabile numai în

cazul desființării sau casării cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, deci

doar atunci când operează o casare totală și se reia întreg ciclul judiciar.

În speță, suntem în prezența

unei casări cu trimitere doar în vederea rejudecării apelurilor, astfel că sunt

incidente dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, potrivit cărora

hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei

legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub

care a început procesul, de către instanțele competente potrivit acelei legi, astfel

că instanța competență să soluționeze apelurile este Tribunalul Vrancea, competența

funcțională a tribunalului de a judeca aceste apeluri reieșind din dispozițiile

tranzitorii ale Legii nr. 202/2010 care recunosc posibilitatea acestei instanțe

de a continua judecarea apelurilor ori de a rejudeca aceste căi de atac ca urmare

a casării deciziilor sale în recurs, ulterior intrării în vigoare a legii noi.

Pentru toate aceste considerente,

secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 43 alin. (1)

în cauza privind căile de atac declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,

partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani, precum

și inculpații C.I., D.C. și O.G., este competent să soluționeze apelurile Tribunalul

Vrancea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Stabilește competența

de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,

partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani precum

și inculpații C.I., D.C. și O.G., în favoarea Tribunalului Vrancea, instanță căreia

i se va trimite dosarul.

Onorariul apărătorului

desemnat din oficiu pentru inculpații B.G., H.T., C.I., D.C., O.G. și T.N., în sumă

de câte 100 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 09 mai 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-24
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2302/2008
Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele : Prin sentința nr. 103 din 7 iulie 2005, Tribunalul Militar Teritorial București a condamnat pe : 1. Inculpatul plt. maj. C.I. la: - 5 ani închisoare pentru săv
ÎCCJ 2004-12-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6565/2004
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Militar Teritorial București, prin sentința nr. 153 din 23 octombrie 2003, a condamnat pe inculpații: - colonel (rez.) M.E. la pedeapsa de 3 ani înc
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2941/2004
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 39 din 8 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București au fost condamnați următorii inculpați: 1. mr. rez. D.V.C. la: - câte un an
ÎCCJ 2004-03-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2004
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 530 din 29 octombrie 2002, Tribunalul Cluj a condamnat, printre alții, pe inculpații: F.S. și Ș.F.I. la câte 5 luni închisoare, pentru
ÎCCJ 2004-02-26
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1141/2004
ului București, secția a II-a penală, numai în legătură cu aplicarea Legii nr. 543/2002. Înlătură disp. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le repune
Sursă