ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I.A Prin sentința penală nr. 103 din 07 iulie
2005 pronunțată în Dosarul nr. 532/2002 al Tribunalului Militar Teritorial
București, au fost condamnați inculpații, astfel:
1.- plt.major C.I.,
la:
- 5 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215
1
alin. (1) C. pen.;
- 3 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 289 C. pen.;
- 3 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin. (2) C. pen.;
- 2 ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen., toate cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza Legii nr.
543/2002, s-a constatat grațiată condiționat pedeapsa de 5 ani închisoare
stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215
1
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și s-a atras atenția
inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din aceeași lege.
În temeiul
dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului
pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. pe perioada indicată în
art. 71 C. pen.
lt.colonel (rez.)
D.C., la:
- 5 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215
1
alin. (1) C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual prevăzută de
art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.;
- 3 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice
prevăzută de art. 248 C. pen.;
- 2 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.,
toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct.
2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., inculpatul a
fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de
art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul
dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea
condiționată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru
infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215
1
alin. (1) C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit.
a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani
închisoare care a fost sporită cu 6 luni, acesta urmând să execute pedeapsa de
3 ani și 6 luni închisoare și i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64
C. pen. pe perioada indicată în art. 71 C. pen.
căpitan O.G. și
căpitan (rez.) H.T., la câte 3 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.
248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct.
2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost
achitați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals
intelectual prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul
dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c)
C. proc. pen. au fost achitați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de
delapidare prevăzută de art. 215
1
C. pen. și a infracțiunii de fals
intelectual prevăzută de art. 289 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
În baza art. 11 pct.
2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. inculpații au
fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art.
291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În conformitate cu
art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
inculpatul O.G. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de participație
improprie la fals intelectual prevăzută de art. 31 raportat la art. 289 C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Potrivit
dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațierea
condiționată a pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. și s-a atras atenția acestora asupra dispozițiilor art. 7 din
Legea nr. 543/2002.
În baza art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat
inculpatul T.N. și SC B.G. pentru infracțiunea de complicitate la delapidare prevăzută
de art. 215
1
alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
În temeiul art. 11
pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată
inculpata B.G. pentru infracțiunile de fals intelectual prev. de art. 289 C.
pen. cu referire la art. 42 din Legea nr. 182/1991 și uz de fals prev. de art.
291 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Potrivit
dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. au fost anulate ca false chitanțele,
facturile, deconturile, mențiunile privitoare la avansuri concedii de odihnă aflate
în registrele de casă, dispozițiile de plată și rapoartele personale privind
acordarea avans concediu de odihnă, mențiunile privind deconturi de materiale
pe numele T.N. și Z.L., mențiunea referitoare la soldul din registrul de casă,
statul nominal plată compensatorii, mențiunile privind plata către T.V. a sumei
de 2.064.650 RON și către P.V. a sumei de 42.345.000 RON, statele de plată,
statele nominale, dispoziții de plată, registrul de casă din 23 ianuarie 2001
și mențiunea privind valoarea totală a centralizatorului state de plată, toate
enumerate în sentință.
A fost menținut sechestrul
asigurator pe bunurile mobile ale inculpatului D.C. și pe toate bunurile aparținând
inculpaților C.I., O.G. și H.T. și s-a ridicat sechestrul asigurator dispus pe bunurile
inculpaților T.N. și B.G.
Pe latura civilă, prin
aceeași sentință s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă
Ministerul Apărării și au fost obligați la plata către aceasta, după cum urmează:
- D.C. și C.I. la suma
de 203.447.632 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale
a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile;
- C.I. în solidar cu H.T.
la suma de 103.602.252 RON la care se adaugă dobânda legală la data achitării integrale
a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile;
- C.I. în solidar cu O.G.
la suma de 170.306.109 RON la care se adaugă dobânda legală calculată până la achitarea
integrală a prejudiciului cu titlu de despăgubiri civile.
Cheltuielile judiciare
ocazionate cu judecarea inculpaților B.G. și T.N. au rămas în sarcina statului și
a fost obligat fiecare din inculpații condamnați la plata către stat a câte 5.000.000
RON cu același titlu.
B. Prin decizia penală
nr. 31 din 26 septembrie 2006 a Curții Militare de Apel București au fost admise
apelurile declarate în cauză împotriva sentinței penale nr. 103 din 7 iulie 2005
a Tribunalului Militar Teritorial București, s-a descontopit pedeapsa rezultantă
de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.C. în pedepsele stabilite,
pe care le-a repus în individualitatea lor, a înlăturat sporul de un an și conform
art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată
pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., este grațiată în întregime.
A atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 a căror nerespectare are ca urmare
revocarea grațierii condiționate.
În baza art. 33-34 C.
pen. a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea
mai grea de 3 ani închisoare.
De asemenea, instanța
de apel a înlăturat sporul de 6 luni închisoare adăugat la pedeapsa rezultantă de
3 ani închisoare aplicată inculpatului C.I. și a dispus suspendarea executării sub
supraveghere a pedepselor de trei ani închisoare aplicate celor doi inculpați stabilind
un termen de încercare de 5 ani pentru fiecare.
În baza art. 334 C. proc.
pen. a schimbat încadrarea juridică data faptelor comise de inculpații O.G. și H.T.
din infracțiunea prev. de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b
1
)
C. proc. pen. cu referire la art. 18
1
C. pen. i-a achitat pe inculpați
pentru aceasta din urmă infracțiune aplicându-le câte o amendă administrativă.
C. Împotriva acestei decizii
penale au formulat recurs Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
și inculpatul C.I.
Prin decizia nr. 1567
din 27 februarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis
recursurile declarate în cauză a casat decizia penală nr. 31 din 26 septembrie 2006
a Curții Militare de Apel București hotărârea recurată și a trimis cauza spre rejudecare
la Curtea Militară de Apel.
S-a reținut, în esență,
superficialitatea instanței de apel în motivarea hotărârii adoptate (superficialitate
preluată din motivarea hotărârii de către instanța de fond).
II. A. Prin decizia
nr. 1 din 12 martie 2008 a Curții Militare de Apel București s-au admis apelurile
declarate, s-a desființat sentința primei instanțe și s-a dispus rejudecarea cauzei
de către instanța competentă - Judecătoria Focșani (reținându-se incidența dispozițiilor
art. 197 alin. 2 C. proc. pen.).
B. Împotriva acestei decizii
a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și prin decizia
nr. 2302 din 24 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul,
s-a casat decizia nr. 1 din 12 august 2008 a Curții Militare de Apel și s-a trimis
cauza la Curtea de Apel București pentru soluționarea apelurilor declarate împotriva
sentinței penale nr. 103/2005 a Tribunalului Militar București (Dosar nr. 532/2002).
C. Curtea de Apel București,
secția I penală, a apreciat că în cauză competența de soluționare a apelurilor aparține
Tribunalului București și prin încheierea de ședință din 2 octombrie 2008 a admis
excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București după calitatea persoanei,
înaintând dosarul către Tribunalul București.
D. Prin decizia penală
nr. 420/A din 03 iulie 2009 a Tribunalului București s-au admis apelurile declarate
împotriva sentinței penale nr. 103 din 07 iulie 2005 a Tribunalului Militar Teritorial
București în Dosarul nr. 532/2002, s-a desființat sentința apelată și s-a trimis
cauza în vederea judecării la Judecătoria Focșani. S-a reținut incidența dispozițiilor
Legii nr. 356/2006, prin care s-a consacrat regula cu valoare de principiu a „judecării
civililor de către instanțele civile” și, respectiv, restrângerea competenței instanțelor
militare exclusiv în sfera faptelor penale comise de personalul militar și anchetării
și judecării de către parchetele și instanțele civile a cauzelor în care alături
de militari sunt implicați și civili (art. 35 C. proc. pen. modificat). Or, în această
situație, față de intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006 și data pronunțării sentinței
penale nr. 103/2005, era evidentă competența Tribunalului București de a soluționa
apelurile declarate.
E. Împotriva acestei decizii
au declarat recurs inculpații D.C. și H.T., recursuri respinse prin decizia
penală nr. 1535 din 28 octombrie 2009 a Curții de Apel București.
III. A. Pe rolul Judecătoriei
Focșani cauza a fost înregistrată sub nr. 15206/231/2009, care a pronunțat sentința
penală nr. 1545/2010, ce a fost apelată.
Prin sentința penală nr. 1545 din 01
noiembrie 2010 a Judecătoriei Focșani, au fost condamnați inculpații:
- D.C., pentru săvârșirea
infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 2 (doi) ani închisoare.
În condițiile art. 71
C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 C.
pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de
4 ani.
În baza art. 359 C. proc.
pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea
suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune
în termenul de încercare.
În temeiul art. 1 și 4
din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei de 2 ani închisoare.
S-a atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului
grațierii condiționate.
În baza art. 11 pct. 2
lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului D.C.
pentru infracțiunile de: abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de
art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea
infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de
art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11
pct. 2 lit. a) C. prov. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13
alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.C. privind infracțiunea de fals
intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2)
C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) și art. 13 alin. (3) C. proc.
pen., s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului O.G., privind infracțiunea
de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11
pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13
alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de:
delapidare, prev. de art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual,
prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen. și participație improprie la săvârșirea infracțiunii de
fals intelectual, prev. de art. 31 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C.
pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(2) C. pen., a fost achitat inculpatul O.G. privind infracțiunile de: fals intelectual,
prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului H.T.,
pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de
art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual,
prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual,
prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 11
pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13
alin. (2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de delapidare,
prev. de art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H.T. privind infracțiunea de fals intelectual,
prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A fost condamnat inculpatul
C.I., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la 3 (trei) ani închisoare.
În condițiile art. 71
C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 C.
pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de
5 ani.
În baza art. 359 C. proc.
pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea
suspendării condiționate în cazul în care inculpatul săvârșește o nouă infracțiune
în termenul de încercare.
În conformitate cu
disp. art. 1 și 4 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei
de 3 ani închisoare.
S-a atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002, privind revocarea beneficiului
grațierii condiționate.
În temeiul art. 11
pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 13
alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat prescrisă răspunderea penală a inculpatului
C.I. privind infracțiunile de: fals material în înscrisuri oficiale, prev. de
art. 288 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual,
prev. de art. .289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(2) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul T.N., privind infracțiunile de fals
intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen. și complicitate la săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. de art.
26 C. pen., cu referire la art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și art. 13 alin.
(2) C. proc. pen. a fost achitată inculpata B.G., privind infracțiunile de fals
intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 42 din
Legea nr. 82/1991 și aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la săvârșirea
infracțiunii de delapidare, prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 215
1
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals, prev. de
art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A fost respinsă ca neîntemeiată
cererea inculpatului O.G., formulată prin apărător, de schimbare a încadrării juridice
din art. 248 C. pen. în art. 249 C. pen.
În temeiul art. 14 alin.
(3) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen. și art. 170 C. proc.
pen. s-a dispus anularea actelor false, respectiv: chitanțele nr. C1, Ca-Cz, C2,
C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C11, C12, C13, C14, C15, C16, C17, C18, C19, C20,
C21, C23, C24, C25, C26, chitanțele indicate în tabelele din volumul 1 de cercetare
administrativă;
- facturile, deconturile
enumerate în tabelul de la volumul I cercetare administrativă și existente în original
la același volum;
- mențiunile privitoare
la avansuri concedii de odihnă aflate în registrele de casă din volumul 3 dosar
cercetare administrativă;
- dispozițiile de plată
și rapoartele personale privind acordarea avans concediu de odihnă din volumul III
dosar administrativ;
- mențiunea privind decont
materiale pe numele T.N. din registrul de casă din 23 noiembrie 2000 aflat la volumul
I, dosar cercetare administrativă;
- mențiunea privind decont
materiale pe numele Z.L. din registrul de casă din 25 septembrie 2000, aflat la
volumul I dosar cercetare administrativă;
- mențiunea privind soldul
din registrul de casă din 27 martie 1998 aflat la volumul I cercetare administrativă;
- statul nominal plată
compensatorii din volumul I, cercetări administrative și mențiunea din registrul
de casă, aflat la volumul I precum și nota contabilă nr. 143/2000;
- mențiunea privind plata
către T.V. a sumei de 2.064.650 RON, din statul de plată aflat la volumul I;
- mențiunea privind plata
către P.V. a sumei de 42.345.000 RON, din statul de plată aflat la volumul I;
- statele nominale din
volumul II cercetare administrativă și mențiunile corespunzătoare din registrele
de casă din data de 21 decembrie 2000, volumul I, precum și din nota cercetărilor
nr. 54/2000;
- statele nominale din
volumul 6 dosar urmărire penală;
- dispozițiile de plată
din volumul I (cu excepția mențiunii privind pe T.R.);
- registrul de casă din
23 ianuarie 2001;
- mențiunea privind valoarea
totală a centralizatorului state de plată aflată în registrul de casă de la volumul
I, precum și nota cotabilă nr. 154 din 21 decembrie 2000.
S-a menținut măsura asiguratorie
a sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile mobile ale inculpatului
D.C. și pe toate bunurile aparținând inculpaților C.I., O.G. și H.T., până la concurența
sumelor la care sunt obligați cu titlu de despăgubiri civile.
S-a dispus ridicarea măsurii
sechestrului asigurător dispusă cu privire la bunurile inculpaților T.N. și B.G.
În baza art. 14 C. proc.
pen. raportat la art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații la despăgubiri civile
către partea civilă Ministerul Apărării Naționale astfel:
- pe inculpații C.I. și
D.C., în solidar, la sumele de: 8.615.685 RON, 19.856.181 RON, 1.751.400 RON și
1.009.709 RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;
- pe inculpații C.I. și
H.T., în solidar, la sumele de: 49.731.554 RON și 12.900.000 RON, plus dobânzile
legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;
- pe inculpații C.I. și
O.G., în solidar, la sumele de: 711.340 RON, 2.688.848 RON, 2.064.050 RON, 42.345.000
RON, 9.007.200 RON, 4.962.000 RON, 4.253.400 RON, 2.502.0.000 RON, 82.454.745
RON, plus dobânzile legale aferente, până la achitarea integrală a debitelor;
- pe inculpatul H.T. la
5.005.940 RON, plus dobânda legală aferentă, până la achitarea integrală a debitului.
Pentru a hotărî astfel,
Judecătoria Focșani, în esență, a reținut următoarea situație de fapt: inculpatul
lt. col. D.C. - în calitate de contabil șef al compartimentului financiar-contabil
la UM xx Focșani, s-a înțeles cu inculpatul plt. maj. C.I., casier la aceeași unitate
militară, pentru a ridica sume de bani din casieria unității, în scopul folosirii
temporare a acestor sume în interes personal.
Astfel, pe baza unor cereri
întocmite și semnate în fals de C.I., cereri făcute în numele unor cadre militare
din unitatea respectivă prin care se solicita avansuri de soldă la plecare, în concediu
de odihnă, se întocmea o dispoziție de plată fictivă pe care erau trecute diferite
sume și înainte de a se prezenta comandorului pentru aprobare, inculpatul lt. col.
D.C. aplică viza C.F.P.
După această procedură,
din casierie se ridicau sumele respective, care erau împărțite între cei doi, apoi
inc. D.C. viza registrul de casă.
Tot în sarcina celor doi
inculpați s-a mai reținut că, în cursul anului 2000, inculpatul D.C. a solicitat
în repetate rânduri inc. C.I., casier al unității, diverse sume de bani din casierie,
acesta din urmă acordându-i sumele solicitate, fără a întocmi documente justificative.
În unele cazuri, inc.
D.C. aducea documente justificative, având ca obiect achiziționarea unor bunuri,
după care, îi cererea casierului să întocmească deconturi pe numele unor cadre militare,
sau, pe numele casierului.
Facturile de achitare
erau prezentate de inc. C.I. sau D.C., inculpatului cpt. T.N. - șef compartiment
logistic la UM nr. xx, solicitându-i acestuia emiterea bonurilor de consum, fără
ca, acesta din urmă să verifice realitatea bonurilor din documente, emiterea bonurilor
de consum solicitate.
Deconturile în cauză,
aveau la bază facturi și chitanțe false, cumpărate de inc. lt. col. D.C. de pe piața
clandestină.
Conform art. 33 din O.G.
nr. 21/1999 documentele de decontare sunt supuse controlului financiar preventiv
al șefului compartimentului financiar-contabil.
În perioada respectivă,
aceste vize de control financiar preventive au fost acordate de inculpații O.G.
și H.T., care dețineau funcțiile de șef compartiment financiar-contabil.
Toate documentele au fost
vizate de inc. D.C. iar bonurile de casă, semnate de T.N.
După efectuarea acestei
proceduri, deconturile au fost trecute de inc. C.I. în registre de cotă, predate
cu documentele justificative inculpatei B.G., care a procedat la înregistrarea lor
în contabilitatea sintetică a unității, respectiv în notele contabile și fișele
de conturi, deși acestea nu aveau toate elementele de legalitate, formale prevăzute
de lege.
De sume de bani scoase
din casierie, prin modalitatea arătată, a beneficiat și inculpatul H.T., care la
data de 23 noiembrie 2000 a primit de la casierul C.I. - suma de 49.731.554 RON,
suma respectivă fiind contrasemnată în registrul de casă de beneficiar.
În sarcina inc. H.T.,
s-a mai reținut că nu a introdus în sistemul de evidență contabilă documentele prin
care martorul N.C. a primit suma de 65.233.060 RON - reprezentând plăți compensatorii
pentru trecerea în rezervă.
Neefectuând această operațiune
contabilă, inculpatul H.T. a întocmit un alt stat de plată pe care a trecut o sumă
majorată - 70.239.000 RON, pe care l-a semnat în locul ofițerului disponibilizat,
a vizat statutul și și-a însușit suma de 3.471.144 RON.
Acest stat de plată, deși
nu purta și viza casierului, inculpata B.G. l-a înregistrat în nota contabilă
nr. 143/17-27 noiembrie 2000.
Inculpații O.G. și C.I.,
în înțelegere, au întocmit două state de plată pentru sumele de 711.340 RON și 2.688.848
RON, înregistrate de B.G., sume însușite de cei doi inculpați.
Inculpații C.I., O.G.
și B.G. au întocmit în fals 4 state de plată, sumele fiind însușite de aceștia.
În luna ianuarie 2001,
din dispoziția inculpatului O.G., inculpatul C.I. a întocmit trei dispoziții de
plată, deși în momentul acela nu exista un raport de necesitate aprobat, dispoziții
ce au fost vizate C.F.P. de inculpatul H.T.
În baza acestor acte financiar-contabile,
inculpatul C.I. a scos din casieria unității suma de 12.900.000 RON și i-a înmânat-o
inculpatului H.T., pe care și-a însușit-o cu inculpatul O.G.
La data de 21
decembrie 2000, inculpatul C.I. a modificat registrul de casă în care a menționat
centralizatorul statului de plată a salariilor personalului UM nr. xx Focșani din
valoarea corectă de 738.811.532 RON, în 866.266.756 RON.
În înțelegere cu inculpatul
casier B.G., a efectuat o ștersătură în nota contabilă - 154 din 21 decembrie
2000, înlocuind cifra corectă a cuantumului statului de plată cu cel modificat,
apoi a schimbat totalul sumei, din suma inițială de 3.623.915.289 ROL, în suma de
3.706.370.143 ROL.
Nota contabilă în cauză
a fost confirmată prin semnătura inculpatului O.G.
La sfârșitul anului 2000,
inculpatul O.G. a dispus refacerea fișelor de cont, pentru contul 210 - casă, cu
scopul ca, documentele de evidență sintetică să fie în concordanță cu documentele
care, conțineau modificări, putând astfel să justifice eventuale diferențe.
La refacerea fișelor de
cont, a participat și inculpata B.G.
Situația de fapt, a fost
stabilită pe baza actului de constatare nr. A.378 din 06 august 2001 al Secției
Audit Intern nr. 7 bis, procesul verbal de cercetare administrativă nr. A 2003 din
13 iulie 2001, carnete chitanțier, note contabile, registre de casă, fișa postului
pentru fiecare inculpat, facturi, deconturi, dispoziții de plată, stat nominal de
plată compensatorii, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, procese
verbale de confirmare, raport de expertiză contabilă.
Cu privire la încadrarea
juridică dată faptelor prin actul de sesizare, instanța de fond a reținut că, în
cauză, sunt aplicabile disp. art. 121 și art. 124 C. pen., privind prescripția specială
cu excepția infracțiunii de delapidare - art. 215
1
C. pen.
Întrucât, inculpații au
solicitat continuarea procesului, prima instanță a trecut la analiza probelor, cu
privire la toate faptele și a avut în vedere și disp. art. 13 C. pen., concluzionând:
- inculpatul D.C., se
face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215
1
C.
pen., art. 248 C. pen., art. 25, raportat la art. 289 C. pen., art. 291 C. pen.,
toate cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul O.G., se
face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 215
1
alin. (1) C. pen., art. 25 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., art. 31
C. pen., raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 41 alin.
(2) C. pen.
- inculpatul G.T., se
face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248 C. pen., art. 289
alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen., art. 25 raportat la art. 189 alin. (1) C.
pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul C.I., se
face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215
1
alin. (1)
C. pen., art. 288 alin. (2) C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., 291 C. pen., toate
cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru inculpații T.N.
și B.G., s-a apreciat de către instanța de fond că faptele comise de aceștia nu
au fost cu intenție, prin urmare, lipsește latura subiectivă cerută de lege, pentru
a fi considerată infracțiune.
B. Împotriva acestei hotărâri
a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și inculpații D.C., O.G.,
C.I., Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani.
În motivele de apel, Parchetul
de pe lângă Judecătoria Focșani, a criticat sentința penală ca neîntemeiată și nelegală
întrucât, în mod greșit, s-a dispus achitarea inculpatului D.C. pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la fals
intelectual, fapte prev. de art. 248 C. pen. și art. 25 C. pen., raportat la
art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, s-a susținut
că pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare,
este prea blândă în raport de pericolul social concret al faptei, de împrejurările
în care s-a comis, de urmările produse.
Criticile aduse hotărârii
instanței de fond se referă și la faptul că, în mod greșit s-a dispus achitarea
inculpaților H.T., T.N., B.G., întrucât aceștia în raport de poziția pe care au
avut-o la UM nr. xx Focșani, de atribuțiunile de serviciu, prin activitatea defectuoasă
pe care au desfășurat-o cu bună știință, au avut drept scop să-și însușească pe
nedrept diferite sume de bani.
Ministerul Apărării Naționale
a criticat hotărârea instanței de fond atât sub aspectul laturii penale, cât și
a modului de soluționare a laturii civile. În esență, s-a arătat că prima instanță,
fără a avea în vedere regimul juridic al materialelor de resort și rechizitelor
și a furniturilor de birou, cât și regimul juridic al documentelor justificative
de achiziție, a dispus pe nedrept achitarea inculpaților.
În ceea ce privește latura
civilă, soluționarea acesteia nu a dus la obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri
civile, care să acopere în totalitate prejudiciul efectiv produs prin faptele infracționale
a celor trimiși în judecată.
Atât la soluționarea laturii
penale cât și a laturii civile, instanța de fond trebuia să țină cont de facturile
și chitanțele false, deconturi nereale, de faptul că procurarea diferitelor bonuri
consumabile s-a făcut fără a exista un program de achiziții, de cereri semnate în
fals.
Inculpații O.G. și C.I.,
au declarat că înțeleg să-și retragă apelurile declarate.
Inculpatul D.C. în susținerea
motivelor de apel a arătat că hotărârea instanței de fond, este parțial nelegală
și anume cu privire la condamnarea sa, pentru infracțiunea de delapidare, prev.
de art. 215
1
C. pen. A arătat că, la data când deținea funcția de contabil
șef la UM nr. xx Focșani, nu putea fi subiect activ al infracțiunii de delapidare,
din două motive: în primul rând nu-i pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 22/1969;
în al doilea rând, delapidarea, presupune existența unui contract material cu bunul
(respectiv sumele de bani) pe care nu l-a avut, și cum nu sunt îndeplinite aceste
condiții, în mod greșit a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Prin decizia penală
nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009
s-a luat act de declarația de retragere a apelului formulat de inculpatul O.G. și
C.I., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,
Ministerul Apărării Naționale și inculpatul D.C. și s-a trimis cauza spre rejudecare
la aceeași instanță, cu menținerea actelor procedurale întocmite până la data de
15 octombrie 2010 inclusiv.
C. Împotriva acestei decizii
au formulat recurs inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., înregistrate sub
nr. 15206/231/2009 la Curtea de Apel Galați.
Prin decizia penală
nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul
nr. 15206/231/2009 au fost admise recursurile, s-a casat în totalitate decizia penală
nr. 120 din 18 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 15206/231/2009
și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea
soluționării apelurilor.
Curtea de Apel Galați
a constatat că decizia instanței de apel este nelegală.
Astfel, s-a reținut că
instanța de apel a reținut în considerentele deciziei
penale recurate că, pentru a se putea pronunța asupra temeiniciei sentinței este
necesar ca aceasta să cuprindă și motivele pentru care probele administrate și nereținute
ca temei al răspunderii penale a inculpaților au fost înlăturate precum și argumentele
pentru care nu au fost luate în seamă și analizate o serie de acte normative și
înscrisuri invocate în apărare, îndeosebi de inculpatul D.C. și pentru aceste considerente,
precum și pentru faptul că instanța de fond nu a analizat declarațiile tuturor martorilor
audiați în cauză, a apreciat incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2
lit. b) C. proc. pen.
Apreciind
astfel, a admis apelurile declarate în cauză și a dispus trimiterea cauzei spre
rejudecare la aceeași instanță, încălcând dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b)
C. proc. pen. - în sensul omiterii desființării sentinței penale apelate.
Curtea a constatat
că în cauză, motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cauzele prevăzute
de art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. care atrag desființarea sentinței penale
apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut
din considerentele deciziei recurate rezultă că s-a avut în vedere situația prevăzută
de art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., în conformitate cu care rejudecarea
de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când
există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin. (2), cu excepția
cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă.
În cazul în
care în cauză este incidentă vreuna din cauzele de nulitate absolută, prevăzute
de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. - se ia în discuție nelegalitatea sentinței
penale apelate și nu netemeinicia acesteia, astfel cum a reținut instanța de apel.
S-a constatat
că motivele invocate de către instanța de apel privesc temeinicia sentinței penale
apelate și nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de art. 197
alin. (2) C. proc. pen. - ce sunt de strictă interpretare și aplicare și implicit
nu devin incidente în cauză dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.
Potrivit
art. 371 C. proc. pen.- apelul este o cale de atac devolutivă, având un efect devolutiv
integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de
fapt și de drept, nu numai cu privire la temeiurile și cererile formulate de procuror
și de părți.
Efectul devolutiv
nu promovează la instanța căreia i se transmite cauza prin declararea căii de atac,
o reeditare a judecății care a avut loc, ci o nouă judecată, cu caracter autonom,
care are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre care au fost greșit
sau nelegal soluționate.
Asupra temeiniciei
sentinței penale apelate și modalității de analizare a probelor administrate de
către instanța de fond, instanța de apel trebuia să se pronunțe în baza efectului
devolutiv al apelului (fiind vorba de probe care deja au fost administrate, astfel
cum se reține în considerentele deciziei recurate) sau, dacă se impunea, să administreze
probe noi.
Potrivit
art. 378 C. proc. pen. - instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor
și a materialului din dosarul cauzei precum și a oricăror probe noi, administrate
în fața instanței de apel.
În conformitate
cu alin. (2) al aceluiași art., în vederea soluționării apelului, instanța poate
da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe.
Raportat la
considerentele expuse și la dispozițiile legale enunțate, constatând că în cauză
motivele invocate de instanța de apel nu se încadrează în cele prevăzute de
art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc. pen. - ce sunt de strictă interpretare
și aplicare, s-a reținut că soluția pronunțată în cauză este nelegală, fiind incidente
cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
alin. (1) pct. 9 și 17
2
C. proc. pen.
Față de situația
expusă în baza disp. art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen. au fost
admise recursurile declarate de inculpații B.G., D.C., H.T., O.G. și T.N., a fost
casată în totalitate decizia penală recurată și s-a dispus trimiterea cauzei la
aceeași instanță - Tribunalul Vrancea, în vederea soluționării pe fond a apelurilor
declarate în cauză, urmând a fi analizată hotărârea atacată sub toate aspectele,
cu respectarea disp. art. 378 C. proc. pen.
D. Tribunalul Vrancea,
în Dosarul nr. 15206/231/2009* trimis în rejudecare de către Curtea de Apel Galați
prin decizia penală nr. 1806/R din 07 noiembrie 2011, verificându-și competența
materială de soluționare a cauzei în raport de dispozițiile art. XXIV din Legea
nr. 202/2010 coroborate cu art. 27 și art. 28 C. proc. pen., așa cum au fost modificate,
a constatat că incident în cauză este alin. (3) al art. XXIV din Legea nr. 202/2010
potrivit căruia, în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare,
dispozițiile legii modificatoare privitoare la competență sunt aplicabile.
Prin urmare, legiuitorul
a înțeles că în cazul desființării sau casării hotărârilor judecătorești în căile
de atac, să nu mai fie aplicabile normele tranzitorii prevăzute în alin. (1) al
art. XXIV din Legea nr. 202/2010, ci noile reguli de procedură cuprinse în art.
27 și art. 28 C. proc. pen., corelative cu art. 361, 385
1
C. proc.
pen., care stabilesc faptul că tribunalul nu mai este instanță de apel, iar ca instanță
de recurs are în competență doar infracțiunile pentru care punerea în mișcare a
acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Așa fiind, Tribunalul
Vrancea a apreciat că instanța de recurs, în speță Curtea de Apel Galați, era competentă
să rețină cauza pentru judecată conform art. 28
1
pct. 3 C. proc. pen.
modificat și art. XXIV alin. (3) din Legea nr. 202/2010.
Ca atare, prin decizia
penală nr. 2 din 7 martie 2012, Tribunalul Vrancea, secția penală, a declinat competența
de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,
partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani și inculpații
C.I., D.C. și O.G. împotriva sentinței penale nr. 1545 din 01 noiembrie 2010 pronunțată
de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 15206/231/2009, cauză aflată în rejudecare,
în favoarea Curții de Apel Galați.
A constatat ivit conflictul
negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație
și Justiție.
Înalta Curte, asupra conflictului
negativ de competență, constată că, în speță, este competent să soluționeze cauza
Tribunalul Vrancea, ca instanță de apel.
Potrivit dispozițiilor
art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, hotărârile pronunțate în cauzele penale
înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor
și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Interpretând per a contrario
acest text, toate hotărârile pronunțate ulterior intrării în vigoare a acestei legi,
indiferent de data sesizării instanței, sunt supuse căilor de atac, motivelor și
termenelor prevăzute de legea nouă.
Ca atare, cum în cauză
hotărârea primei instanțe - Judecătoria Focșani - a fost pronunțată la data de 1
noiembrie 2010, deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, ea rămâne
supusă căilor de atac prevăzute de legea sub imperiul căruia a început procesul,
deci apel și recurs.
În ceea ce privește instanța
competentă să soluționeze apelurile declarate în cauză, Înalta Curte constată că
aceasta este Tribunalul Vrancea întrucât, deși s-a dispus casarea cu trimitere în
vederea rejudecării apelurilor, nu operează dispozițiile art. XXIV alin. (3) - ce
prevăd că în caz de desființare sau casare cu trimitere spre rejudecare sunt aplicabile
dispozițiile noii legi privind competența, aceste norme fiind aplicabile numai în
cazul desființării sau casării cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, deci
doar atunci când operează o casare totală și se reia întreg ciclul judiciar.
În speță, suntem în prezența
unei casări cu trimitere doar în vederea rejudecării apelurilor, astfel că sunt
incidente dispozițiile art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010, potrivit cărora
hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei
legi, rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub
care a început procesul, de către instanțele competente potrivit acelei legi, astfel
că instanța competență să soluționeze apelurile este Tribunalul Vrancea, competența
funcțională a tribunalului de a judeca aceste apeluri reieșind din dispozițiile
tranzitorii ale Legii nr. 202/2010 care recunosc posibilitatea acestei instanțe
de a continua judecarea apelurilor ori de a rejudeca aceste căi de atac ca urmare
a casării deciziilor sale în recurs, ulterior intrării în vigoare a legii noi.
Pentru toate aceste considerente,
secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 43 alin. (1)
C. proc. pen., raportat la art. 29 pct. 5 lit. a) din același Cod, va stabili că,
în cauza privind căile de atac declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,
partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani, precum
și inculpații C.I., D.C. și O.G., este competent să soluționeze apelurile Tribunalul
Vrancea, instanță căreia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența
de soluționare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani,
partea vătămată Ministerul Apărării Naționale - pentru UM nr. xx Focșani precum
și inculpații C.I., D.C. și O.G., în favoarea Tribunalului Vrancea, instanță căreia
i se va trimite dosarul.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu pentru inculpații B.G., H.T., C.I., D.C., O.G. și T.N., în sumă
de câte 100 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 mai 2012.