ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1355/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 530 din 29 octombrie 2002, Tribunalul Cluj a condamnat, printre alții, pe inculpații: F.S. și Ș.F.I. la câte 5 luni închisoare, pentru instigare la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 25 C. pen., cu referire la art. 40 din Legea nr. 82/1991, combinat cu art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a), art. 74 și a art. 76 lit. e) din același cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., cu referire la art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. Prin aceeași hotărâre, a mai fost condamnată inculpata P.A.

la 5 luni închisoare, pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., cu referire la art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a), a art. 74 și a art. 76 lit. e) C. pen. În temeiul art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997, s-a constatat că pedepsele de câte 5 luni închisoare, aplicate acestor inculpați sunt grațiate în întregime și condiționat. S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 137/1997. În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile de delapidare, prevăzute de art. 215 1 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 75 lit. a) din același cod, în ce-i privește pe inculpații F.S.

și Ș.F.I. și de complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 1 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 75 lit. a) din același cod, în ce o privește pe inculpata P.A. și din infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., referitor la inculpații F.S. și Ș.F.I., în infracțiunea de folosire cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu și pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/1990, devenit art. 266 alin. (2) după modificare, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a), art. 74, a art. 76 lit. e) și a art. 13 C. pen., inculpații F.S.

și Ș.F.I. fiind condamnați la câte 2 luni închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 C. pen. În baza art. 26 C. pen., cu referire la art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 [ (art. 266 alin. (2) după modificare)], cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a), a art. 74, art. 76 lit. e) și a art. 13 C. pen., inculpata P.A. a fost condamnată la 10 milioane lei amendă penală. Inculpatei i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 61 3 C. pen. Pe latură civilă, în baza art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998, art. 1003 C. civ., inculpații, în solidar între ei și în solidar și cu coinculpatul T.O., au fost obligați să plătească părții civile SC S. SA Cluj-Napoca, suma de 30 milioane lei despăgubiri civile.

Instanța a dispus anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate la 29 decembrie 1997, între U.D., S.I. și SC R.T. SA Cluj-Napoca, facturile nr. 133964 din 22 decembrie 1997, nr. 133963 din 22 decembrie 1997, nr. 133965 din 22 decembrie 1997, nr. 133966 din 22 decembrie 1997 și nr. 1339 din 22 decembrie 1997 întocmite de SC R.T. SA Cluj-Napoca, inculpații fiind obligați în solidar, iar inculpatul Ș.F.I. în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC R.T. SA Cluj-Napoca, să restabilească situația anterioară prin restituirea autovehiculelor care au făcut obiectul contractelor, respectiv, cele înmatriculate sau contravaloarea lor la data dobândirii folosinței. S-au respins celelalte pretenții ale părții civile SC S. SA Cluj-Napoca.

Totodată, s-au respins, ca nefondate, pretențiile părții civile Ministerul Finanțelor, D.G.F.P.C.F.S. Cluj-Napoca. În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea ordinelor de deplasare falsificate și a facturilor de reparații nr. 1236 din 2 octombrie 1996, nr. 1228 din 18 decembrie 1996, documente ce au stat la baza înregistrărilor neconforme, în contabilitate. S-a mai dispus menținerea sechestrului asigurator. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt: În anul 1993, s-a constituit SC S. SA Cluj-Napoca, capitalul social fiind de un milion lei, împărțit în 100 acțiuni a 10.000 lei fiecare, acestea fiind deținute de F.S. - 20 acțiuni, 20% din capitalul social; L.Z.V.

- 20 acțiuni; T.V. – 20 acțiuni; Ș.F.I. – 20 acțiuni, Z.N.V. – 20 acțiuni. Societatea și-a ales ca administrator pe perioada de 4 ani, pe L.Z.V., T.V. și Ș.F.I. Urmare decesului, la 2 iunie 1994, al lui T.V., în baza dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, a fost acceptat ca administrator provizoriu, fiul aceleia, T.O. Z.N.V., F.S. și F.F. au fost numiți ca cenzori ai societății. În anii 1994 și 1995, intervenind neînțelegeri între unii administratori și cenzori, F.S. nefiind de acord cu ținerea evidenței contabile a societății pe calculator, au convenit ca sumele încasate de L.Z.V. și Z.N.V. să reprezinte partea lor de aport, iar după retragere, acțiunile aferente lor să fie vândute unor persoane alese de ceilalți acționari, înțelegerea având loc în anul 1995. Pentru că, cei indicați mai sus nu s-au retras din societate, F.S.

a hotărât, în acord cu Ș.F.I. și T.O. să lichideze societatea și, ca atare, să înstrăineze mijloacele fixe. În consecință, cei de mai sus, în anul 1996, au înființat SC R.T. SA Cluj-Napoca cu capital social de un milion lei, împărțit în 100 acțiuni în valoare de 10.000 lei acțiunea, cei care au subscris fiind F.S. – 20 acțiuni, Ș.F.I. – 20 acțiuni, F.F. – 20 acțiuni, T.O. – 20 acțiuni și P.M. – 20 acțiuni. Consiliul de administrație era compus din Ș.F.I., P.M., F.F., iar cenzori au fost numiți S.S., T.O. și T.E. P.A., soția administratorului P.M., la 10 februarie 1995, a fost încadrată în funcția de contabil, ea îndeplinind această atribuție și la nou înființata societate. În perioada ianuarie 1995 – decembrie 1997, inculpații au scos din patrimoniul societății, suma de 62.000 dolari S.U.A.

și 30 milioane lei, folosite în interes personal. F.S., Ș.F.I. și T.O., în perioada ianuarie 1995 – martie 1997, au dispus trecerea pe ștatele de plată pentru salarii a lui L.V., sumele cuvenite acestuia, deși el părăsise societatea, fiind ridicate de ei. Tot la îndemnul celor trei, P.A. în perioada ianuarie 1996 – februarie 1997, a întocmit ordine de deplasare care atestau nereal, primirea unor sume în dolari de către conducătorii auto angajați ai societății, cu titlu de avans pentru deplasări peste hotare. În această manieră, s-au ridicat de la casieria societății, sumele de 58.700 dolari S.U.A. și 6.500 mărci germane, restituite societății după un interval mare de timp. Tot pentru interesul personal, inculpații au dispus nereal, decontări de sume reprezentând reparații la vehicule, neefectuate vreodată.

Pentru acoperirea, scriptică, a activității lor, au fost denaturate balanțele lunare și bilanțurile pe anii 1996 și 1997. Pentru a scoate din patrimoniul SC S. SA Cluj-Napoca, mijloace fixe, autovehicule, la 22 decembrie 1997 au fost facturate cu prețuri simbolice, fără ca acesta să fie achitat și au fost vândute către noua societate la prețuri mai mari, dar SC R.T. SA Cluj-Napoca nu a achitat nici o factură, astfel inculpații realizând, mascat transferul vehiculelor în patrimoniul nou înființatei societăți. Împotriva sentinței, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, partea responsabilă civilmente SC R.T. SA Cluj-Napoca, partea civilă D.G.F.P. a Județului Cluj și inculpații F.S., Ș.F.I., P.A.

Parchetul a criticat hotărârea pentru greșita schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de delapidare și infracțiunea de evaziune fiscală, într-o singură infracțiune, aceea de folosire cu rea-credință a bunurilor societății sau creditului acestuia și condamnarea inculpaților pentru această din urmă infracțiune și pentru infracțiunea de evaziune fiscală, condamnarea inculpatei P.A., pentru infracțiunea de fals în acte contabile și obligarea inculpaților la plata dobânzilor aferente prejudiciului de 62.000 dolari S.U.A. Inculpații F.S. și Ș.F.I. au criticat sentința pentru greșita stabilire a vinovăției lor, sens în care au cerut restituirea dosarului la procuror pentru completarea urmăririi penale sau achitarea.

Inculpata P.A. a criticat hotărârea primei instanțe pentru greșita ei condamnare și pentru negrațierea pedepsei de 10 milioane lei amendă penală. Partea civilă D.G.F.P. Cluj, în apelul declarat, a cerut obligarea inculpaților la plata despăgubirilor în sumă totală de 1.134-093.758 lei impozit pe profit, TVA și penalizări de întârziere, cât și la majorările de întârziere până la achitarea integrală a debitului. Partea responsabilă civilmente SC R. SA Cluj-Napoca a considerat sentința nelegală sub aspectul anulării contractelor de vânzare-cumpărare autovehicule și al dispunerii restabilirii situației anterioare, motivând că legal a cumpărat cele 6 autovehicule de la persoanele fizice vânzători, ea plătind și o parte a prețului acestora.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală nr. 81 din 23 aprilie 2003, a admis apelurile declarate de parchet, de inculpați și de partea civilă, a desființat sentința cu privire la încadrarea juridică a faptelor inculpaților F.S. și Ș.F.I., la neaplicarea legii de grațiere a pedepselor privind pe toți inculpații și cu privire la latura civilă a cauzei. În baza art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 75 lit. a), a art. 41 alin. (2), art. 74, art. 76 lit. e) și a art. 13 C. pen., inculpații F.S. și Ș.F.I., au fost condamnați la câte 2 luni închisoare. Conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997 s-a constatat grațierea în întregime și condiționat a pedepselor. În baza art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 75 lit. a), a art. 74 și art. 76 C. pen., inculpații au mai fost condamnați la câte 5 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 C. pen. Privind aceste din urmă pedepse, s-a constatat că au fost executate. Prin hotărâre, s-a mai constatat că pedeapsa de 10 milioane lei amendă penală aplicată inculpatei P.A. pentru complicitate la infracțiunea de folosire cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății, prevăzută de art. 26 C. pen., cu referire la art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, a fost grațiată integral și condiționat, conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997. S-a făcut aplicarea, privindu-i pe toți inculpații, a art. 10 din Legea nr. 137/1997. Inculpații F.S. și Ș.F.I., în solidar între ei și în solidar și cu coinculpatul T.O. (față de care s-au extins efectele apelurilor), au fost obligați să plătească părții civile, D.G.F.P.

Cluj, despăgubiri civile în sumă de 1.134.093.758 lei, la această sumă adăugându-se dobânda legală și penalități până la achitarea integrală. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Apelul declarat de partea responsabilă civilmente SC R.T. SA Cluj-Napoca a fost respins, ca nefondat. Împotriva hotărârii instanței de apel, au declarat recursuri, în termenul legal, partea responsabilă civilmente SC R.T. SA Cluj-Napoca și inculpații F.S., Ș.F.I. și P.A. Partea responsabilă civilmente și-a motivat recursul de cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 1 C. proc. pen., respectiv hotărârea este contrară legii, în opinia sa anularea contractelor de vânzare-cumpărare a autovehiculelor și, implicit, restabilirea situației anterioare fiind nelegală, întrucât spațiile de vânzare-cumpărare au fost legale.

Inculpații, în esență, și-au motivat recursurile pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., respectiv s-a comis o gravă eroare de fapt prin stabilirea vinovăției lor, sens în care au cerut trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanță sau achitarea, cu consecința exonerării de la plata de despăgubiri civile. Recursurile declarate în cauză nu sunt fondate. Din examinarea lucrărilor dosarului se reține că în faza urmăririi penale și a judecății (aceasta din urmă parcurgând, până la pronunțarea sentinței penale nr. 530 din 29 octombrie 2002 a Tribunalului Cluj, încă un ciclu de judecare și rejudecare) inculpații au recunoscut faptele, declarațiile lor coroborându-se cu actul de control întocmit de Garda Financiară, cu depozițiile conducătorilor auto care au susținut că niciodată nu au efectuat deplasări cu care figurau în delegații și nici nu au primit, ca avans pentru acestea, vreo sumă în valută sau lei.

Inculpații, de asemenea, au recunoscut ridicarea, de la casieria societății, cu complicitatea inculpatei P.A., de sume în valută, pe baza unor facturi fictive, provenind de la mai multe firme din Ungaria ce atestau efectuarea de lucrări de reparații la autovehicule, în realitate acestea nefiind niciodată executate. Probatoriul administrat a dovedit și că inculpații F.S., Ș.F.I. și coinculpatul T.O., au derulat o operațiune de transfer de mijloace fixe (autovehicule) de la SC S. SA la SC R.T. SA, în acest scop folosindu-i ca intermediari cumpărători pe U.D. și S.I., în scopul ascunderii prețului de vânzare. În modul arătat, autovehiculele au fost vândute celor doi cu suma totală de 92.343.000 lei, aceștia revânzându-le SC R.T.

SA cu 680.000.000 lei. Privind dispunerea restabilirii situației anterioare referitor la obligarea inculpaților să readucă în patrimoniul SC S.T. SA, autovehiculele înstrăinate sau contravaloarea lor și, în parte, și a părții responsabile civilmente SC R.T. SA, Ș.F.I. fiind, la acea dată, prepusul acesteia, măsura reparatorie este conformă dispozițiilor art. 14 lit. a) C. proc. pen., transferul de autovehicule operat de inculpați fiind fraudulos. Pentru considerentele expuse, recursurile declarate în cauză nefiind fondate, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse. În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., recurenta parte responsabilă civilmente și inculpații recurenți, vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea responsabilă civilmente S.C. R.T. S.A. Cluj Napoca și de inculpații F.S., Ș.F.I. și P.A. împotriva deciziei penale nr. 81 din 23 aprilie 2003 a Curții de Apel Cluj. Obligă pe recurenta parte responsabilă civilmente și pe recurenții inculpați F.S. și Ș.F.I. la plata sumei de câte 1.200.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenta inculpată P.A., la plata, cu același titlu, a sumei de 1.600.000 lei din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2004.