ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 612/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Urmare controlului efectuat la SC Î.R.L.U.C.F.R.I.R.L.U. S.A., de către D.C.F.U.B. privind situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului, pentru înlăturarea abaterilor financiar - contabile, consemnate în procesul - verbal de constatare din 26 aprilie 2007, prin Decizia nr. 22 din 10 mai 2007 emisă de directorul D.C.F.U.B. s-au stabilit următoarele măsuri: 1. Intrarea în legalitate cu privire la evaluarea și înregistrarea în contabilitate a tuturor terenurilor necesare realizării obiectivului de activitate al societății (inclusiv la secțiile teritoriale) conform prevederilor H.G. nr. 864/2001, Criteriilor M.F.

- M.L.P.A.T. cu modificările și completările ulterioare, precum și a celorlalte acte normative care reglementează reevaluarea terenurilor societăților comerciale cu capital de stat; 2. Î ntreprinderea demersurilor necesare pentru obținerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor, precum și îndeplinirea formalităților legale în vederea majorării capitalului social cu valoarea acestora; 3. Reflectarea în patrimoniul societății, în conformitate cu prevederile legale în vigoare a contravalorii lucrărilor de modernizare a clădirilor administrative (inclusiv contravaloarea proiectului de execuție), stabilirea reală a cotelor de amortizare lunară la aceste clădiri și corectarea înregistrărilor de amortizare lunară la aceste clădiri și corectarea înregistrărilor în evidența contabilă.

Totodată, se vor lua măsuri pentru declararea la organele administrației publice locale a valorii reale a clădirilor, precum și plata diferențelor de impozit datorate pentru perioada august - decembrie 2006. Împotriva deciziei a formulat întâmpinare SC Î.R.L.U.C.F.R.I.R.L.U. SA București, invocând excepțiile de necompetență materială și necompetență teritorială a organului de control, iar în subsidiar, anularea măsurilor dispuse ca nelegale și netemeinice. În ce privește competența C.C., societatea a susținut că nu face parte din societățile care sunt supuse controlului în conformitate cu prevederile art. 18 și art. 19 din Legea nr. 92/1994, republicată și că nu se justifică extinderea controlului asupra Secției I.R.L.U.

Pașcani care se află în raza de activitate a D.J.C.F.U.I. În legătură cu măsurile dispuse la pct. 1 și 2, critica esențială se referă la faptul ca organul de control nu a prezentat acte justificative în sprijinul constatării și că nu s-au respectat prevederile art. 2, alin. (6) din H.G. nr. 864/2001, ignorându-se explicațiile și observațiile formulate în acest sens. Prin decizia nr. 107 din 4 iulie 2007, C.C. a respins întâmpinarea formulată de SC Î.R.L.U.C.F.R.I.R.L.U. SA București împotriva Deciziei nr. 22 din 10 mai 2007 emisă de directorul D.C.F.U.B. Pentru a fi pronunțată această soluție, s-a reținut că măsurile dispuse prin decizia atacată sunt în concordanță cu prevederile art. 94 lit. c) și art. 95 din Legea nr. 94/1992.

Împotriva Deciziei nr. 107 din 4 iulie 2007 a C.C. a declarat recurs SC Î.R.L.U.C.F.R.I.R.L.U. SA București, solicitând desființarea acesteia, reținerea cauzei pentru continuarea judecății, admiterea excepției de necompetență materială a organului de control și a excepției de necompetență teritorială, iar, pe fondul procesului admiterea întâmpinării împotriva măsurilor dispuse la pct. 1, 2 și 3 din Decizia nr. 22 din 10 mai 2007. La termenul din 19 februarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., motivul de nelegalitate de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., apreciind că hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea competenței altei Instanțe, motiv incident în speță pentru considerentele în continuare arătate.

Decizia atacată a fost pronunțată de C.C., în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea n. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asupra unei întâmpinări formulate împotriva Deciziei nr. 22 din 10 mai 2007 emisă de D.D.C.F.U.B. Această întâmpinare reprezintă o contestație formulată împotriva unui act administrativ emis de o autoritate administrativă de nivel local, iar competența de soluționare a acesteia revine secției de contencios administrativ a Tribunalului București, raportat la dispozițiile art. 140 alin. (1) teza a II-a din Constituția României, revizuită, art. 1 din O.U.G. nr. 117/2003 și art. 10 din Legea nr. 554/2004. Astfel, Constituția revizuită, prin textul indicat, a stabilit că litigiile rezultate din activitatea C.C.

se soluționează, în condițiile legii organice, de instanțele specializate. Activitatea jurisdicțională a C.C. a fost preluată de instanțele judecătorești în condițiile O.U.G. nr. 117/2003, act normativ care prin art. 1 a atribuit competența de soluționare a litigiilor de această natură Instanțelor judecătorești ordinare, până la constituirea celor specializate. Or, aceste prevederi constituționale și legale se referă inclusiv la activitatea jurisdicțională a completului prevăzut de art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, așa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) al O.U.G. nr. 117/2003, introdus prin Legea nr. 49/2004 de aprobare a acestei ordonanțe. În concluzie, decizia adoptată de C.C.

în condițiile art. 56 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările ulterioare, este nelegală, această autoritate administrativă autonomă depășindu-și competența legală, prin arogarea unor competențe jurisdicționale pe care nu le are. În consecință, reținând incidența în speță a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și alin. (3) și art. 313 C. proc. civ., coroborat cu art. 2 lit. d) C. proc. civ., art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 1 din O.U.G. nr. 17/2003, va admite recursul și va casa decizia atacată, dispunând trimiterea cauzei spre soluționare Instanței competente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC Î.R.L.U.C.F.R.I.R.L.U. SA București împotriva Deciziei nr. 107 din 4 iulie 2007 a C.C.R. Casează decizia atacată și trimite cauza spre competentă soluționare în fond la Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2008.