ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2355/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2355/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 617

din 27 noiembrie 2007 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul R.D.,

la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.

Conform art. 83 alin. (1) C.

pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani și

6 luni închisoare aplicată inculpatului R.D. prin sentința penală nr. 266 din 27

mai 2005 a Tribunalului Galați, rămasă definitivă prin decizia nr. 84 din 16

decembrie 2005 a Curții de Apel Galați și s-a dispus ca această pedeapsă să fie

executată alături de pedeapsa de 6 ani aplicată prin prezenta, în total,

inculpatul urmând să execute 8 ani și 6 luni închisoare.

Conform art. 71 C. pen., i-a

aplicat inculpatului R.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar potrivit dispozițiilor art.

88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării

preventive începând cu data de 28 noiembrie 2006 la zi, respectiv, 27 noiembrie

2007.

A fost condamnat inculpatul

T.M.V., la o pedeapsă de 20.000 lei RON amendă penală, pentru săvârșirea

infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art.

75 lit. c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii penale de 20.000

RON pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., respectiv 2

ani.

A fost condamnat inculpatul

minor A.M., la o pedeapsă de 5000 lei RON amendă penală, pentru săvârșirea

infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art.

99 și urm. C. pen.

S-a constatat că partea

civilă H.V. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului

minor A.M. pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 110 C. pen.,

respectiv 6 luni.

Conform art. 118 alin. (1) lit.

b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.D. a unui cuțit tip

briceag, corp delict folosit la comiterea infracțiunii.

Conform art. 191 C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul R.D. la plata sumei de 1000 lei RON cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații T.M.V. și A.M. la câte 400

lei RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

sentință, s-au reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați inculpații R.D., T.M.V. și A.M. au

fost arestați și trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 183 C. pen., art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C.

pen. și, respectiv, art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C.

pen.

Ca situație de fapt s-au

reținut următoarele:

Toți cei 3 inculpați sunt

vecini. Prieteni și vecin cu aceștia este și martorul G.A.I. La data de 27

noiembrie 2006, inculpații au mers la aniversarea martorului E.G. pe strada

Furnaliștilor. În jurul orelor 3,00 - 1,00, cei 3 inculpați s-au întâlnit cu

martorul G.A.I. care le-a solicitat să-l însoțească la o cabină telefonică din

zona stației de troleu vis-a-vis de blocul K de pe strada Oțelarilor.

În timp ce martorul vorbea

la telefon, inculpații au fost legitimați de o patrulă a Secției 3 Poliție.

După plecarea lucrătorului de poliție dinspre restaurantul O. pe trotuarul

aferent stației de troleu se deplasau victima D.A. și martorul I.T.B., aflați

sub influența băuturilor alcoolice. În timpul în care cei 4 tineri se pregăteau

să traverseze str. Oțelarilor, pe trecerea de pietoni, martorul I.T.B. a

observat că inculpatul R.D. își frecau palmele, gest pe care acesta din urmă

l-a făcut pentru a se șterge pe mâini, dar pe care martorul I.T.B. l-a

interpretat în alt mod. Inculpatul R.D. a replicat martorului I.T.B., ironic

„că are energie”, replică ce l-a determinat pe martor să arunce cu o cutie de

bere înspre picioarele lor. De la acest incident între inculpat și martorul I.T.B.

au început schimburi de înjurături. În timp ce se deplasa spre gangul dintre

scările 2 și 3 ale blocului K, inculpatul R.D. și ceilalți 2 inculpați au

observat că victima D.A. venea spre ei, spre gang și au început să o tachineze

în sensul că au început să o determine să vină spre ei pentru „a vedea cine este

mai tare”. La momentul când victima D.A. a intrat în gang, inculpatul A.M. a

aplicat acesteia o lovitură cu piciorul în zona pieptului, victima

dezechilibrându-se, a căzut. Inculpații R.D., T.M.V. și A.M. au început să o

lovească pe victimă cu pumnii și picioarele peste corp, iar martorul G.A.I. a

fugit din zonă. Realizând pericolul în care se afla victima D.A., martorul I.T.B.

a mers spre gang pe partea din spatele blocului K, respectiv la scara 4. Când

martorul a fost văzut, inculpații au fugit, martorul I.T.B. reușind să-l

lovească cu podul palmei peste față pe inculpatul T.M.V. și încercând să se

ducă după el. Rămas lângă victimă, inculpatul R.D. ar fi încercat să fugă, însă

a fost prins de gamba piciorului de către acesta. A încercat să se smucească și

pentru că nu a reușit a scos din buzunarul pantalonului un cuțit tip briceag. A

lovit-o pe victimă cu acest cuțit de 3 - 4 ori în zona piciorului drept, la

ultima lovitură simțind că victima nu mai opune nici un fel de rezistență.

În fața scării 1 a blocului

L 2, inculpatul R.D. s-a reîntâlnind cu inculpații și cu martorul G.A.I.,

povestind acestora că a lovit-o pe victimă cu cuțitul în picior și le-a arătat

și cuțitul. Rămas cu inculpatul A.M., inculpatul a hotărât să ascundă cuțitul

și, în acest sens, l-a șters cu șervețelul și l-a băgat în țeava de gaze de la

parterul scării 1 a blocului L 1.

După incident, inculpatul a

plecat la locuința sa. Alarmat de strigătele martorului I.T.B., a venit în gang

și martorul B.I., vecin și prieten atât cu victima D.A., cât și cu martorul I.T.B.

Martorul B.I. l-a găsit pe martorul I.T.B. ținând-o în brațe pe victima D.A. și

încercând să-i acorde primul ajutor. Au anunțat salvarea și poliția, dar

victima a decedat înainte de a fi transportată la spital, datorită hemoragiei

externe masive. Împrejurările în care s-a fugit de la fața locului au fost

relatate și de martora P.D.

Fiind efectuate cercetări la

fața locului în scara 1 a blocului L 2, în țeava de gaze din tavan a fost

descoperit un cuțit tip briceag, de care inculpatul s-a folosit la comiterea

faptei.

Din conținutul raportului de

constatare medico-legală întocmit urmare autopsierii victimei D.A. a rezultat

că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat anemiei acute severe prin

hemoragie externă masivă consecutivă plăgii înțepate-tăiate inghinale drepte cu

secționarea parțială a pachetului vascular femural drept, produsă prin lovire

cu corp înțepător-tăietor, posibil cuțit.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul R.D. sub aspectul reținerii în favoarea sa a

circumstanței atenuante legale privind scuza provocării. În subsidiar, s-a

solicitat reținerea art. 74 lit. c) C. pen.

Instanța de apel a apreciat

că nu se justifică reținerea circumstanței legale atenuante a provocării,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probele administrate nu a

rezultat că ar fi existat o provocare a victimei ci, dimpotrivă, din declarația

martorului I.T. rezultă că inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare atât

față de victimă, cât și față de martor.

Nici solicitarea de reținere

a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., nu a fost

primită, raportat la împrejurările în care s-a comis infracțiunea și natura

relațiilor cărora li s-a adus atingere.

Din oficiu, însă, instanța

de apel a constat că, față de situația că s-a aplicat art. 83 C. pen., se

impunea și deducerea reținerii din data de 17 februarie 2005, în baza art. 88 C.

pen.

De asemenea, s-a apreciat că

pedeapsa aplicată de prima este prea mare, impunându-se reducerea acesteia,

față de datele ce caracterizează persoana inculpatului.

În consecință, prin decizia

penală nr. 16/ A din 20 martie 2008, Curtea de Apel Galați, secția de minori și

de familie, a admis apelul declarat de inculpatul R.D. și a desființat în parte

sentința primei instanțe.

Rejudecând, a redus pedeapsa

aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., de la

6 (șase) ani la 5 (cinci) ani închisoare.

Potrivit art. 83 C. pen.,

s-a dispus ca pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința

penală nr. 266 din 27 mai 2005 a Tribunalului Galați să fie executată separat,

urmând ca, în total, inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 7 (șapte)

ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 ore din data de 17 februarie 2005.

S-au menținut celelalte

dispoziții ale sentinței.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul R.D.

Parchetul a invocat cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., apreciind că

pedeapsa astfel cum a fost redusă în apel are un cuantum netemeinic și

solicitând menținerea pedepsei aplicate de prima instanță.

Inculpatul R.D., în temeiul

aceluiași caz de casare, a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea art. 73 lit.

b) și art. 74 – art. 76 C. pen.

Recursurile sunt

neîntemeiate.

Înalta Curte, analizând

decizia recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurenți, cât și în

conformitate cu art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., apreciază că

aceasta este legală și temeinică.

În ceea ce privește critica

parchetului, Înalta Curte constată că instanța de apel a apreciat, în mod

judicios, că se justifică reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în

vedere datele ce caracterizează persoana acestuia.

S-a făcut trimitere la

caracterizările depuse la dosar la instanța de fond, din care rezultă că la

locul de muncă, unde este angajat ca ospătar, s-a dovedit a fi un bun coleg și

un lucrător de încredere, nu a creat nici un fel de probleme, dovedindu-se un

băiat liniștit, serios și muncitor.

De asemenea, din partea

asociației de proprietari s-au primit caracterizări pozitive, precum și de la

unitatea unde a urmat cursurile liceale.

Toate aceste date au făcut

posibilă aprecierea că o reeducare și reintegrare socială a inculpatului se

poate realiza și printr-o pedeapsă redusă față de cuantumul stabilit de prima

instanță.

În ceea ce privește recursul

inculpatului prin care, în baza cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., se solicită reducerea pedepsei ca efect al reținerii

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) și art. 74 C. pen.,

Înalta Curte apreciază că nici acesta nu este fondat.

Așa cum corect au constatat

ambele instanțe, probatoriul administrat nu a condus la concluzia că inculpatul

a săvârșit fapta în condițiile unei atitudini de provocare din partea victimei.

Martorul I.T.B. arată că

inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare, atât față de el, cât și față

de victimă, insultându-i, iar victima era deja căzută la pământ când inculpatul

a lovit-o; împrejurarea că victima l-ar fi prins de gamba piciorului nu este

dovedită dar, chiar reală dacă ar fi susținerea, atitudinea victimei a fost cea

de autoapărare, ulterioară momentului începerii agresiunii, când era deja

căzută la pământ, astfel că nu poate fi socotită ca o provocare.

Nici reținerea

circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., nu se justifică,

întrucât inculpatul are antecedente penale, ce au condus la aplicarea art. 83 C.

pen., celelalte circumstanțe personale favorabile au fost avute în vedere,

corect, atunci când instanța de apel a redus pedeapsa la minimul prevăzut de

textul incriminator, iar gravitatea faptei și consecințele acesteia nu

justifică o reducere a pedepsei sub acest minim.

Pentru considerentele mai

sus-expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondate, ambele recursuri.

Conform art. 88 C. pen., se

va deduce prevenția la zi pentru inculpat.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul

R.D. împotriva deciziei penale nr. 16/ A din 20 martie 2008 a Curții de Apel Galați,

secția de minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, reținerea din 17 februarie 2005 și timpul arestării preventive de

la 28 noiembrie 2006 la 27 iunie 2008.

Obligă recurentul intimat

inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 27 iunie 2008.