ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2355/2008

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 617 din 27 noiembrie 2007 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul R.D., la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen. Conform art. 83 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate pentru pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului R.D. prin sentința penală nr. 266 din 27 mai 2005 a Tribunalului Galați, rămasă definitivă prin decizia nr. 84 din 16 decembrie 2005 a Curții de Apel Galați și s-a dispus ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa de 6 ani aplicată prin prezenta, în total, inculpatul urmând să execute 8 ani și 6 luni închisoare.

Conform art. 71 C. pen., i-a aplicat inculpatului R.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar potrivit dispozițiilor art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive începând cu data de 28 noiembrie 2006 la zi, respectiv, 27 noiembrie 2007. A fost condamnat inculpatul T.M.V., la o pedeapsă de 20.000 lei RON amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii penale de 20.000 RON pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., respectiv 2 ani.

A fost condamnat inculpatul minor A.M., la o pedeapsă de 5000 lei RON amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. S-a constatat că partea civilă H.V. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului minor A.M. pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 110 C. pen., respectiv 6 luni. Conform art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.D. a unui cuțit tip briceag, corp delict folosit la comiterea infracțiunii. Conform art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul R.D.

la plata sumei de 1000 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații T.M.V. și A.M. la câte 400 lei RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați inculpații R.D., T.M.V. și A.M. au fost arestați și trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen., art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și, respectiv, art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. Ca situație de fapt s-au reținut următoarele: Toți cei 3 inculpați sunt vecini. Prieteni și vecin cu aceștia este și martorul G.A.I.

La data de 27 noiembrie 2006, inculpații au mers la aniversarea martorului E.G. pe strada Furnaliștilor. În jurul orelor 3,00 - 1,00, cei 3 inculpați s-au întâlnit cu martorul G.A.I. care le-a solicitat să-l însoțească la o cabină telefonică din zona stației de troleu vis-a-vis de blocul K de pe strada Oțelarilor. În timp ce martorul vorbea la telefon, inculpații au fost legitimați de o patrulă a Secției 3 Poliție. După plecarea lucrătorului de poliție dinspre restaurantul O. pe trotuarul aferent stației de troleu se deplasau victima D.A. și martorul I.T.B., aflați sub influența băuturilor alcoolice. În timpul în care cei 4 tineri se pregăteau să traverseze str. Oțelarilor, pe trecerea de pietoni, martorul I.T.B.

a observat că inculpatul R.D. își frecau palmele, gest pe care acesta din urmă l-a făcut pentru a se șterge pe mâini, dar pe care martorul I.T.B. l-a interpretat în alt mod. Inculpatul R.D. a replicat martorului I.T.B., ironic „că are energie”, replică ce l-a determinat pe martor să arunce cu o cutie de bere înspre picioarele lor. De la acest incident între inculpat și martorul I.T.B. au început schimburi de înjurături. În timp ce se deplasa spre gangul dintre scările 2 și 3 ale blocului K, inculpatul R.D. și ceilalți 2 inculpați au observat că victima D.A. venea spre ei, spre gang și au început să o tachineze în sensul că au început să o determine să vină spre ei pentru „a vedea cine este mai tare”.

La momentul când victima D.A. a intrat în gang, inculpatul A.M. a aplicat acesteia o lovitură cu piciorul în zona pieptului, victima dezechilibrându-se, a căzut. Inculpații R.D., T.M.V. și A.M. au început să o lovească pe victimă cu pumnii și picioarele peste corp, iar martorul G.A.I. a fugit din zonă. Realizând pericolul în care se afla victima D.A., martorul I.T.B. a mers spre gang pe partea din spatele blocului K, respectiv la scara 4. Când martorul a fost văzut, inculpații au fugit, martorul I.T.B. reușind să-l lovească cu podul palmei peste față pe inculpatul T.M.V. și încercând să se ducă după el. Rămas lângă victimă, inculpatul R.D. ar fi încercat să fugă, însă a fost prins de gamba piciorului de către acesta.

A încercat să se smucească și pentru că nu a reușit a scos din buzunarul pantalonului un cuțit tip briceag. A lovit-o pe victimă cu acest cuțit de 3 - 4 ori în zona piciorului drept, la ultima lovitură simțind că victima nu mai opune nici un fel de rezistență. În fața scării 1 a blocului L 2, inculpatul R.D. s-a reîntâlnind cu inculpații și cu martorul G.A.I., povestind acestora că a lovit-o pe victimă cu cuțitul în picior și le-a arătat și cuțitul. Rămas cu inculpatul A.M., inculpatul a hotărât să ascundă cuțitul și, în acest sens, l-a șters cu șervețelul și l-a băgat în țeava de gaze de la parterul scării 1 a blocului L 1. După incident, inculpatul a plecat la locuința sa. Alarmat de strigătele martorului I.T.B., a venit în gang și martorul B.I., vecin și prieten atât cu victima D.A., cât și cu martorul I.T.B.

Martorul B.I. l-a găsit pe martorul I.T.B. ținând-o în brațe pe victima D.A. și încercând să-i acorde primul ajutor. Au anunțat salvarea și poliția, dar victima a decedat înainte de a fi transportată la spital, datorită hemoragiei externe masive. Împrejurările în care s-a fugit de la fața locului au fost relatate și de martora P.D. Fiind efectuate cercetări la fața locului în scara 1 a blocului L 2, în țeava de gaze din tavan a fost descoperit un cuțit tip briceag, de care inculpatul s-a folosit la comiterea faptei. Din conținutul raportului de constatare medico-legală întocmit urmare autopsierii victimei D.A. a rezultat că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat anemiei acute severe prin hemoragie externă masivă consecutivă plăgii înțepate-tăiate inghinale drepte cu secționarea parțială a pachetului vascular femural drept, produsă prin lovire cu corp înțepător-tăietor, posibil cuțit.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul R.D. sub aspectul reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante legale privind scuza provocării. În subsidiar, s-a solicitat reținerea art. 74 lit. c) C. pen. Instanța de apel a apreciat că nu se justifică reținerea circumstanței legale atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probele administrate nu a rezultat că ar fi existat o provocare a victimei ci, dimpotrivă, din declarația martorului I.T. rezultă că inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare atât față de victimă, cât și față de martor. Nici solicitarea de reținere a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., nu a fost primită, raportat la împrejurările în care s-a comis infracțiunea și natura relațiilor cărora li s-a adus atingere.

Din oficiu, însă, instanța de apel a constat că, față de situația că s-a aplicat art. 83 C. pen., se impunea și deducerea reținerii din data de 17 februarie 2005, în baza art. 88 C. pen. De asemenea, s-a apreciat că pedeapsa aplicată de prima este prea mare, impunându-se reducerea acesteia, față de datele ce caracterizează persoana inculpatului. În consecință, prin decizia penală nr. 16/ A din 20 martie 2008, Curtea de Apel Galați, secția de minori și de familie, a admis apelul declarat de inculpatul R.D. și a desființat în parte sentința primei instanțe. Rejudecând, a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., de la 6 (șase) ani la 5 (cinci) ani închisoare.

Potrivit art. 83 C. pen., s-a dispus ca pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266 din 27 mai 2005 a Tribunalului Galați să fie executată separat, urmând ca, în total, inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 ore din data de 17 februarie 2005. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul R.D. Parchetul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., apreciind că pedeapsa astfel cum a fost redusă în apel are un cuantum netemeinic și solicitând menținerea pedepsei aplicate de prima instanță.

Inculpatul R.D., în temeiul aceluiași caz de casare, a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea art. 73 lit. b) și art. 74 – art. 76 C. pen. Recursurile sunt neîntemeiate. Înalta Curte, analizând decizia recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurenți, cât și în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. În ceea ce privește critica parchetului, Înalta Curte constată că instanța de apel a apreciat, în mod judicios, că se justifică reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere datele ce caracterizează persoana acestuia. S-a făcut trimitere la caracterizările depuse la dosar la instanța de fond, din care rezultă că la locul de muncă, unde este angajat ca ospătar, s-a dovedit a fi un bun coleg și un lucrător de încredere, nu a creat nici un fel de probleme, dovedindu-se un băiat liniștit, serios și muncitor.

De asemenea, din partea asociației de proprietari s-au primit caracterizări pozitive, precum și de la unitatea unde a urmat cursurile liceale. Toate aceste date au făcut posibilă aprecierea că o reeducare și reintegrare socială a inculpatului se poate realiza și printr-o pedeapsă redusă față de cuantumul stabilit de prima instanță. În ceea ce privește recursul inculpatului prin care, în baza cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., se solicită reducerea pedepsei ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) și art. 74 C. pen., Înalta Curte apreciază că nici acesta nu este fondat. Așa cum corect au constatat ambele instanțe, probatoriul administrat nu a condus la concluzia că inculpatul a săvârșit fapta în condițiile unei atitudini de provocare din partea victimei.

Martorul I.T.B. arată că inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare, atât față de el, cât și față de victimă, insultându-i, iar victima era deja căzută la pământ când inculpatul a lovit-o; împrejurarea că victima l-ar fi prins de gamba piciorului nu este dovedită dar, chiar reală dacă ar fi susținerea, atitudinea victimei a fost cea de autoapărare, ulterioară momentului începerii agresiunii, când era deja căzută la pământ, astfel că nu poate fi socotită ca o provocare. Nici reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., nu se justifică, întrucât inculpatul are antecedente penale, ce au condus la aplicarea art. 83 C. pen., celelalte circumstanțe personale favorabile au fost avute în vedere, corect, atunci când instanța de apel a redus pedeapsa la minimul prevăzut de textul incriminator, iar gravitatea faptei și consecințele acesteia nu justifică o reducere a pedepsei sub acest minim.

Pentru considerentele mai sus-expuse, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, ambele recursuri. Conform art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi pentru inculpat. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatul R.D. împotriva deciziei penale nr. 16/ A din 20 martie 2008 a Curții de Apel Galați, secția de minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reținerea din 17 februarie 2005 și timpul arestării preventive de la 28 noiembrie 2006 la 27 iunie 2008. Obligă recurentul intimat inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2008.