Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2008
respins

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 568/2008

HOTĂRÂRE
15.02.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 568/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 120/ COM din 23 februarie 2005, Tribunalul Bihor Oradea, secția comercial, admite acțiunea comercială introdusă de reclamanta V.F. împotriva pârâtei SC E.O. SA, și în consecință; Obligă pârâta la executarea în natură a contractului de furnizare nr. 410 din 19 aprilie 2004, având ca obiect furnizarea energiei termice sub formă de apă fierbinte/caldă pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de consum sub sancțiunea daunelor cominatorii de 500.000 lei pe zi întârziere. Obligă pârâta să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 5.071.000 lei. Pentru a dispune astfel, instanța de prim grad a reținut următoarele: La data de 19 aprilie 2004, pârâta SC E.O.

SA a încheiat cu numitul V.I. contractul de furnizare nr. 410 având ca obiect furnizarea energiei termice, sub formă de apă fierbinte/caldă pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de consum. La art. 3 pct. 1 din contract pârâta s-a obligat să furnizeze energie termică pentru încălzire după înregistrarea timp de 3 zile consecutiv, între orele 18,00 - 6,00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de + 10 grade C sau mai mici și să oprească încălzirea după 3 zile consecutiv în care temperatura medie a aerului exterior depășește + 10 grade C, între orele 18,00 - 6,00, iar la pct. 5 al art. 3 pârâta s-a obligat să factureze consumatorului energia termică furnizată cu tariful legal în vigoare la data facturării.

Conform art. 4 pct. 3, 4, 5 din contract, operatorul are dreptul să întrerupă, să oprească sau să limiteze alimentarea cu căldură și apă caldă numai în cazurile expres prevăzute de aceste puncte din contract. La art. 24 din contract părțile au prevăzut că, în cazul în care una din părți dobândește sau pierde prin oricare modalitate legală, drepturile și obligațiile ce îi revin din prezentul contract, acestea vor fi preluate de persoana ce îi succede. În baza acestei clauze contractuale, reclamanta în calitate de moștenitoare a defunctului consumator abonat V.I., a preluat drepturile și obligațiile ce îi revin din contractul în litigiu. În acest sens reclamanta a depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 86 din 1 noiembrie 2004 eliberat de Biroul Notarului Public M.B., încheierea nr. 25184 din 12 noiembrie 2004 și extras de C.F.

nr. 6096 Oradea cu nr. top 8862/97. Conform art. 969 C. civ., contractul este legea părților, ele fiind obligate să execute întocmai toate prestațiile la care s-au îndatorat prin contract, în condițiile stabilite de părți. Referitor la contracte, alin. (2) al art. 969 C. civ., prevede că „ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege”. Înseamnă că revocarea contractului nu este posibilă prin voința exclusivă a uneia din părțile contractante, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 48/2007 –A/C din 10 aprilie 2007, respinge, ca nefondat, apelul comercial declarat de SC E.O.

SA în contradictoriu cu intimata V.F. împotriva sentinței nr. 120/ COM din 23 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor Oradea, pe care o menține în totalitate. Instanța de apel a reținut că, deși contractul s-a încheiat la data de 19 aprilie 2004, pârâta nu a întreprins nicio măsură în vederea executării obligațiilor contractuale. Referitor la susținerile apelantei legate de faptul că furnizarea energiei termice nu se poate realiza datorită faptului că între rețeaua lor și rețeaua reclamantei există intercalată o rețea privată, acestea nu au fost primite, în condițiile în care, la baza contractului a stat un memoriu justificat și nu aviz de record, înscrisuri aflate la dosar. Împrejurarea că pârâta - apelantă la încheierea contractului nu a ținut cont de situația din teren a rețelelor care asigură furnizarea agentului termic, îi este imputabilă exclusiv acesteia.

Prin cererea de recurs pârâta SC E.O. SA a susținut că în perfectarea contractului nr. 410 din 19 aprilie 2004 a fost indusă în eroare de către V.F., consimțământul fiind viciat prin tăgăduirea împrejurării că este imposibilă tehnic racordarea la rețeaua secundară de distribuție a energiei termice preexistente în zonă, în condițiile în care vecinul său (SC B.C. SRL ) își revendica proprietatea conductelor aferente rețelei, pe o porțiune ce subtraversează o stradă relativ intens circulată. Temeiul de drept indicat de recurentă îl constituie art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Intimata nu a depus întâmpinare în conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu au fost depuse înscrisuri potrivit art. 305 C. proc.

civ. Recursul nu este fondat. Înalta Curte, analizând decizia recurată în raport de motivele invocate, de înscrisurile dosarului și de dispozițiile incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea hotărârii, în cauză nefiind întrunită niciuna din situațiile prevăzute de dispozițiile invocate. Prima critică a recurentei nu poate fi primită, întrucât din conținutul hotărârii recurate nu rezultă că instanța s-a substituit părților contractante, modificând sau înlocuind clauzele contractuale, ori a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut. Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, recurenta nu a făcut distincție între caracterul imperativ sau dispozitiv al normei de drept material ce a fost nesocotită.

Privitor la reiterarea situației de fapt, recurenta nu se poate prevala de o analiză a susținerilor referitoare la netemeinicia deciziei recurate, întrucât a beneficiat deja de căi devolutive pentru cercetarea probelor și stabilirea situației de fapt în concordanță cu acestea. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta SC E.O. SA împotriva deciziei nr. 48 din 10 aprilie 2007 A Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC E.O. SA împotriva deciziei nr. 48 din 10 aprilie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2008.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4136/2005
ări nu au caracterul de daune moratorii. Recursul reclamantei este nefondat. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că între părțile în proces s-a încheiat contractul de furnizare de energie termică ce obliga reclamanta să furn
ÎCCJ 2008-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3557/2008
4 ianuarie 2005, reprezentantul B. – acționar al pârâtei – a declarat că vor fi plătite facturile lunilor septembrie – decembrie 2004 și că o parte din datoria pârâtei către reclamantă va fi convertită în acțiuni, este fără relevanță în pri
ÎCCJ 2009-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 432/2009
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 14422 din 3 decembrie 2007 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost admisă acțiune precizată de reclamanta
ÎCCJ 2005-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2620/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 4 februarie 2004, reclamanta SC C. SA Iași, a chemat în judecată pârâta A.P.A. Iași, pentru a fi obligată la plata sumei de
ÎCCJ 2009-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2282/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 7002 din 6 iunie 2008, Tribunalul București, secția a VI- a comercială, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă