ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 435/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția comercială, prin sentința nr. 1668 din 29 martie 1999, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta – pârâtă SC A.J. în contradictoriu cu pârâta – reclamantă SC P. SRL București și în consecință s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 368 din 13 februarie 1994, a fost obligată pârâta – reclamantă la plata sumei de 283.400.000 lei chirie; 49.476.000 lei penalități de întârziere și 11.184.570 lei cheltuieli de judecată. A fost respinsă, ca prematur formulată, cererea de evacuare formulată de aceeași parte. A fost admisă în parte cererea reconvențională și obligată reclamanta – pârâtă către pârâta – reclamantă la 427.627.893 lei contravaloare lucrări de îmbunătățire a spațiilor închiriate și 26.291,.458 lei, cheltuieli de judecată.

S-a instituit un drept de retenție a pârâtei – reclamante asupra lucrărilor efectuate până la achitarea de către reclamanta – pârâtă a debitului. Curtea de Apel București, secția comercială, prin decizia nr. 522 din 27 martie 2001, a admis apelurile declarate de părți și a schimbat în parte sentința atacată în sensul că s-a dispus evacuarea SC P. SRL București din obiectivele închiriate. A mai fost obligată pârâta – reclamantă SC P. SRL București la plata sumei de 1.420.053.000 lei reprezentând contravaloare lucrări, îmbunătățiri efectuate la obiectivele închiriate. S-a dispus păstrarea celorlalte dispoziții și au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate în apel. De menționat că în această fază procesuală a fost completat probatoriul cu o expertiză tehnică.

Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 7431 din 06 decembrie 2002, a admis recursurile declarate de reclamanta S.A. JILAVA și pârâta SC P. SRL București împotriva deciziei nr. 522 din 27 iunie 2001 a Curții de apel București, secția a V-a comercială, pe care a casat-o și a trimis cauza aceleiași instanțe de apel pentru rejudecare. În motivarea soluției, instanța de recurs a reținut că, deși pe tot parcursul procesului pârâta reclamantă a invocat excepția de non adimpleti contractus prin nepunerea la dispoziția sa de către reclamanta – pârâtă a spațiilor închiriate, în starea corespunzătoare destinației ce urma a o primi, instanța de apel nu a pus excepția în discuția părților și nu s-a referit la aceasta în considerentele deciziei.

S-a respins nemotivat cererea formulată de ambele părți de efectuare a unei noi expertize și motivând și soluția pe concluziile „expertizei” nefundamentate științific (fără cercetări în teren, chiar și lucrările ascunse se pot identifica prin sondaje în teren) și-a întemeiat soluția pe un mijloc de probă necorespunzător. Numai prin administrarea unei expertize mixte (tehnico – contabilă) care să identifice toate lucrările executate la fața locului, să determine calitatea acestora și natura lor (partea tehnică) apoi să realizeze o evaluare economico – financiară (partea contabilă) se poate ajunge la clarificarea definitivă a raporturilor dintre părți și, la justa soluționare a cauzei.

În apel după casare, prin decizia nr. 686 din 20 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, au fost admise ambele apeluri formulate de apelanta – reclamantă – pârâtă S.A.JILAVA și apelanta – pârâtă reclamantă SC P. SRL împotriva sentinței civile nr. 1668 din 29 martie 1999 pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, în dosarul nr. 4978/1996, și a fost schimbată în parte sentința atacată în sensul că a fost admisă acțiunea principală astfel cum a fost precizată, dispunându-se evacuarea pârâtei – reclamante din obiectivele închiriate în baza contractului de închiriere nr. 368/15 decembrie 1994. A fost obligată pârâta – reclamantă să plătească reclamantei – pârâte suma de 11.664.977.200 ROL din care suma de 6.028.807.200 ROL chirie reactualizată și 5.636.170.000 ROL penalități de întârziere.

De asemenea, a fost admisă în parte cererea reconvențională astfel cum a fost precizată și obligată reclamanta – pârâtă să plătească pârâtei – reclamante suma de 7.349.325.661 ROL cu titlu de contravaloare lucrări îmbunătățiri efectuate la obiectivele închiriate. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate și compensate în parte cheltuielile de judecată efectuate în toate fazele procesuale, obligând pe apelanta – pârâtă – reclamantă să plătească apelantei – reclamante – pârâte suma de 53.013.834 ROL diferențe cheltuieli de judecată. S-a mai dispus obligarea apelantei – pârâte – reclamantă la plata sumei de 10.000.000 ROL diferență onorariu expertiză tehnică.

S-a apreciat că între părți a fost încheiat contractul de închiriere nr. 368 din 15 decembrie 1994, prin care apelanta - reclamantă – pârâtă, în calitatea de proprietar a închiriat apelantei – pârâte – reclamante în calitatea de chiriaș obiectivele descrise, existând o înțelegere tacită în sensul că SC P. SRL a acceptat închirierea obiectivelor în starea în care se aflau iar S.A. JILAVA a acceptat efectuarea de către chiriaș a unor lucrări de amenajare și reparare pentru ca obiective să corespundă în totalitate scopului pentru care au fost închiriate. În aceste condiții, apelanta SC P. SRL nu se poate apăra invocând excepția non adimpleti contractus, respectiv că S.A. Jilava nu i-a pus la dispoziție obiectivele închiriate în stare corespunzătoare.

Dacă ar fi fost nemulțumită de starea imobilelor închiriate, apelanta SC P. SRL putea solicita rezilierea contractului de închiriere, lucru pe care nu l-a făcut. Dimpotrivă, bunurile închiriate au fost folosite și la acestea au fost efectuate lucrări de întreținere, reparații, reabilitare și chiar subînchiriate. Împrejurarea că din septembrie 1995 SC P. SRL nu și-a îndeplinit obligația contractuală de plată a chiriei, deși a fost notificată în mai multe rânduri, a condus la rezilierea contractului de închiriere, cu consecința evacuării. A fost probată de SC P. SRL efectuarea de îmbunătățiri la obiectivele închiriate, în sumă de 7.349.325.661 ROL, constatându-se un drept de retenție. S-a reținut, din raportul de expertiză contabilă că valoarea totală a datoriei SC P. SRL față de S.A.

Jilava, constând din chirie reactualizată și penalități de întârziere este de 11.700.547.200 lei. Împotriva deciziei comerciale nr. 686 din 20 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a promovat recurs pârâta SC P. SRL București, care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct. 5, 6, 7, 8, 9 și 10 raportat la art. 312 pct. 1, 2 și 3 C. proc. civ., casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului București. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat, în principal, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor cuprinse în cererea de apel, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, a fost dată cu încălcarea legii și nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de apărare, sprijinite pe dovezi temeinice, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

Greșit a fost reziliat contractul de închiriere, deoarece reclamanta nu și-a executat obligații principale, iar la cererea părților a fost respinsă efectuarea unei noi expertize tehnice în construcții. Intimata reclamantă S.A. Jilava a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele considerente. Este de necontestat că instanța de apel, cu ocazia rejudecării apelului, a respectat recomandările cuprinse în decizia nr. 7431 din 6 decembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, în conformitate cu care au fost puse în discuția părților toate excepțiile și s-au dispus efectuarea de expertize tehnică și contabilă.

Potrivit art. 385 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Astfel, prin încheierea din ședința publică de la 11 martie 2003, instanța de apel, deliberând asupra probelor cerute de părți, a încuviințat o expertiză tehnică cu obiectivele stabilite prin decizia de casare, o expertiză contabilă cu obiectivul de evaluare economico financiară a lucrărilor executate, precum și proba cu interogatorii și înscrisuri. Raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. P.I., P.I.C. și P.C., experți tehnici judiciari atestați de Ministrul Justiției, a urmat expertizelor tehnice efectuate de ing.

S.D. și ing. M.V. și a identificat lucrările de construcții efectuate, calitatea lor și o evaluare. La data de 28 aprilie 2004 a fost încheiat un proces verbal, semnat de ambele părți, împrejurare în care SC P. SRL s-a obligat să pună la dispoziția experților documentația tehnică proiect și actele, situații de lucrări și facturi din care să rezulte cantitățile de lucrări executate. Amplu documentat și bine argumentat, experții tehnici au analizat, în teren, prin măsurare toate lucrările presupuse a fi executate după data semnării contractului, au descris amănunțit fiecare construcție în parte și au explicat, acolo unde a fost cazul, considerentele pentru care nu s-au luat în considerație anumite lucrări de remediere (exemplu la Hala nr. 4 nu s-au luat în considerație lucrările de remediere executate cu carton asfalt, deoarece contravin normelor neoferind garanție în lucrări).

Prin încheierea de la 12 aprilie 2005 au fost încuviințate obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de apelanta-pârâtă, iar experții tehnici au dat răspuns la acestea, menținându-și punctul de vedere inițial. Nu poate fi primită critica din motivele de recurs că în cauză se impunea efectuarea unei noi expertize tehnice, iar instanța de apel greșit a respins această cerere, deoarece, așa cum s-a expus anterior, experții pe baza documentației prezentate de părți și a constatărilor în teren, au răspuns la obiectivele stabilite, lămurind sub toate aspectele problema legată de construcții. Raportul de expertiză contabilă, refăcut, al expertului contabil P.G. a răspuns la obiectivul stabilit, acela de evaluare economico-financiară a lucrărilor prevăzute prin expertiza tehnică, concluzionând că valoarea totală a construcțiilor este de 7.349.325.662 lei vechi.

De asemenea, a fost evaluată datoria SC P. SRL către reclamantă, care totalizează 11.700.547.200 lei vechi, compusă din valoarea chiriei actualizate în cuantum de 6.064.377.200 lei vechi, și valoarea penalităților de 5.636.170.000 lei vechi. Dreptul de apărare a fost respectat în egală măsură pentru ambele părți, care au solicitat probe ce au fost admise, iar pe parcursul cercetării judecătorești le-au fost admise obiecțiuni la raportul de expertiză. Mai mult, expertiza contabilă, în prima sa formă, a fost refăcută la cererea pârâtei SC P. SRL, deoarece expertul P.G. nu a făcut dovada convocării legale a pârâtei. Împrejurarea că s-a respins efectuarea unei noi expertize tehnice, nu este natură a considera că au fost încălcate drepturile procesuale ale pârâtei, prin aceea că s-a apreciat de instanța de apel că experții au răspuns la toate obiectivele stabilite, cu suficientă rigurozitate pentru a lămuri situația de fapt.

Printr-o motivare concisă, au fost conferite argumente juridice la toate motivele de apel și au fost examinate toate mijloacele de apărare ale părților, cu referință la drepturile și obligațiile care au decurs din executarea contractului de închiriere, inclusiv aplicarea dispozițiilor art. 1020 – art. 1021 C. civ., care dau eficiență rezilierii contractului de închiriere pentru neplata chiriei de către

SC P. SRL.

Atât doctrina cât și jurisprudența C.E.D.O., au statuat, că nu este necesar ca instanța să răspundă în parte fiecărui motiv, ci este suficient ca, din modul în care a fost tratată cauza să se desprindă convingerea că au fost avute în vedere toate aspectele invocate, cu o expunere și motivare globală. În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta SC P. SRL București la plata sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei S.A. JILAVA. Pentru aceste rațiuni urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC P. SRL împotriva deciziei nr. 686 din 20 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nici una din cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SRL București împotriva deciziei nr. 686 din 20 decembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei S.A. JILAVA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2008.