ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8308/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8308/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului civil de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1483 din 23
noiembrie 2006, Tribunalul Prahova a admis acțiunea formulată de reclamantul
B.H., în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului Slănic prin primar.
A fost obligată pârâta Primăria Orașului Slănic,
prin primar să emită
dispoziție sau decizie motivată cu
privire la notificările înregistrate sub nr. 37 din 14 septembrie 2005 pentru
parcela notată cu nr. 6, situată în Slănic, sat Prajani,
jud. Prahova, în prezent cartier Prajani; nr. 38
din 14 septembrie 2005 pentru parcela
notată cu nr. 7, situată în
Slănic, sat Prajani, actual cartier Prafani;
nr.
39 din 14 septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 8, situată în Slănic sat
Prajani,
în prezent cartier Prajani;
nr. 40 din 14 septembrie 2005 pentru locuința Conca, fostă
proprietate a lui S.G.; nr. 41 din 14 septembrie
2005 pentru suprafața de 25
ha pădure
stejar, fostă proprietate a lui S.G.; nr. 42 din 14 septembrie 2005
pentru
terenul în suprafață de 133,60 ha agricol, din care 8,50 ha izlaz și 5,50 ha
fâneață, identificată în planul trupului de moșie Prajani Bughea; nr. 47 din 14
septembrie 2005 pentru lotul C, situat în Slănic, cuprins între lotul A
Slemnea sau Muchia Plaiului, Vârful Gureșu, I.M.,
A.T.
, Grind și proprietatea lui F.V.T.; nr. 48 din 14 septembrie 2005
pentru lotul B, cuprins între moșia Prajani, moșia F.T., proprietatea B. a
moștenitorilor bugheni și apa Bughea; nr. 49 din 14 septembrie 2005 pentru
lotul A, cuprins între Gura Ogașului, pământ locuitori, Muchia Plaiului, Dalma
Grindului, Povarnă și lotul C; nr. 50 din 14 septembrie 2005 pentru parcela
notată cu nr. l, precum și clădirea cu
destinația
de vestiar, situată în Slănic, cartierul Prajani; nr. 51 din 14 septembrie 2005
pentru parcela notată cu nr. 2, situată în Slănic, cartier Prajani; nr.
52 din 14 septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 3 și nr. 54 din 14
septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 4.
Pentru
a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, în cauză se constată
neîndeplinirea de către pârâtă a obligațiilor legale, în sensul arătat, în
temeiul art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. l0/2001, respectiv că în
termenul de 60 de zile de la depunerea notificării și a actelor doveditoare,
trebuia să emită dispoziție sau decizie motivată privind soluționarea notificărilor,
cu precizarea că, dispozițiile de respingere a notificărilor nr. 494-499 din 10
iunie 2004 și nr. 366-367 din 30 martie 2004 se referă la cu totul alte imobile
decât cele solicitate prin notificările de mai sus și că dispozițiile
respective poartă date anterioare datei la care notificările din cauza de față
au fost înregistrate la Biroul Executorului Judecătoresc, N.E.M.
Prin
sentința civilă nr. 67 din 15 ianuarie 2007, Tribunalul Prahova a admis cererea
de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1483/2006 și a
dispus completarea acestuia în sensul că a
obligat primarul orașului Slănic la plata daunelor cominatorii în cuantum de
500.000 lei (ROL)/zi de întârziere,
începând cu data rămânerii
irevocabile a hotărârii până la îndeplinirea efectivă a obligației.
Prin decizia nr. 314 din 20 iunie 2007, pronunțată
de Curtea de Apel
Ploiești, secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie, s-a respins apelul pârâtei Primăria Orașului Slănic
prin primar.
Instanța de apel a reținut în esență, față de
criticile formulate de pârâtă,
că prima critică, în sensul
că nu au fost analizate probele în cauză, notificările fiind tardive, este
nefondată, având în vedere că, obligația
instituită
prin art. 23 din Legea nr. l0/2001 în sarcina unității deținătoare de a
răspunde
la notificările adresate nu face nicio distincție cu privire la faptul că au
fost depuse în termen sau că sunt tardive și că instanța de fond a analizat
toate actele existente la dosar.
Cu
privire la critica referitoare la împrejurarea că s-au ignorat susținerile
pârâtei din întâmpinare, instanța de fond precizând că nu se poate reține
apărarea pârâtei, că ar fi soluționat notificările depuse de reclamant, în
condițiile în care nu există identitate între
imobilele descrise în dispozițiile
de
respingere a notificărilor, dispoziții ce sunt anterioare datei la care s-au
formulat
notificările ce fac obiectul prezentei acțiuni.
Împotriva deciziei nr. 314 din 20 iunie 2007 a
Curții de Apel Ploiești a
declarat recurs în termen pârâta
Primăria Orașului Slănic prin primar.
Invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.
proc. civ., recurenta, în esență, a
susținut că hotărârea
nu cuprinde motivele pe care se sprijină în sensul
prevăzut de lege și că a preluat motivarea de la fond, fără să
analizeze în
detaliu înscrisurile de la dosar.
Mai
arată că s-a conformat dispozițiilor Legii nr. 10/2005, dar instanța de apel nu
a observat că notificările în discuție au fost depuse de reclamant
cu depășirea termenului prevăzut de lege și că
notificările ar fi făcut obiectul
altor dosare, în raport de care pârâta
s-a pronunțat prin decizii ce au făcut
obiectul
analizei instanțelor, care s-au pronunțat prin hotărâri definitive și
irevocabile.
Recursul
este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Mai mult decât atât, instanța a
reținut că, imobilele precizate prin notificările în discuție nu sunt identice
cu cele soluționate prin deciziile emise în urma altor notificări, decizii ce
se pretinde că au făcut obiectul
analizei
instanțelor și că s-au pronunțat soluții definitive și irevocabile.
Nefondată este și critica
referitoare la respectarea dispozițiilor Legii
nr. 10/2001, în sensul că instanța nu a observat depunerea notificărilor
în
discuție peste termenul prevăzut de lege.
Toate notificările enumerate în
dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de fond, sunt ulterioare
deciziilor depuse de pârâtă și bunurile
indicate
în aceste notificări nu se pot identifica cu cele avute în vedere prin
dispozițiile
invocate.
Așa cum s-a evidențiat,
reclamantul a formulat notificări adresate
pârâtei
ca unitate deținătoare a bunurilor solicitate în termenul prevăzut de
lege. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr.
10/2001, în termen de 60 de zile de la
data înregistrării notificării
sau, după caz, de la data depunerii actelor
doveditoare, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin
decizie
sau, după caz, dispoziție motivată,
asupra cererii de restituire în natură.
Conform art. 24 alin. (1) din
aceeași lege, dacă restituirea în natură nu este
aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este
obligat
ca, prin decizie sau prin
dispoziție motivată, în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1), să facă persoanei
îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent,
corespunzătoare
valorii imobilelor.
Din prevederile legale, rezultă
că, indiferent dacă persoanei îndreptățite i se restituie în natură imobilul
ori i se oferă restituirea prin echivalent sau chiar i se refuză un atare drept
ori se constată că notificarea este formulată peste termen, unitatea
deținătoare (în speță pârâta), este obligată ca asupra solicitării adresate pe
cale de notificare să se pronunțe printr-o decizie ori dispoziție motivată.
Cazul dedus
recursului pune în discuție lipsa răspunsului persoanei
juridice
notificate, situație în care cei îndreptățiți se pot adresa instanței
judecătorești competente pentru ca persoana juridică deținătoare să fie
obligată a da un răspuns prin decizie sau
dispoziție motivată, potrivit Legii
nr. 10/2001.
Cum pârâta a
refuzat în mod nejustificat să răspundă la solicitarea
reclamantului
efectuată potrivit legii, criticile formulate sunt nefondate, pârâta având
obligația să răspundă prin decizie sau dispoziție motivată tuturor
notificărilor.
Pentru considerentele expuse,
recursul este nefondat și va fi respins.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul
declarat de pârâta Primăria orașului Slănic prin
primar împotriva deciziei nr. 314 din 20 iunie 2007, pronunțată de
Curtea de
Apel Ploiești, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 10 decembrie 2007.