ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8308/2007

HOTĂRÂRE
10.12.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8308/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului civil de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1483 din 23

noiembrie 2006, Tribunalul Prahova a admis acțiunea formulată de reclamantul

B.H., în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului Slănic prin primar.

A fost obligată pârâta Primăria Orașului Slănic,

prin primar să emită

dispoziție sau decizie motivată cu

privire la notificările înregistrate sub nr. 37 din 14 septembrie 2005 pentru

parcela notată cu nr. 6, situată în Slănic, sat Prajani,

jud. Prahova, în prezent cartier Prajani; nr. 38

din 14 septembrie 2005 pentru parcela

notată cu nr. 7, situată în

Slănic, sat Prajani, actual cartier Prafani;

nr.

39 din 14 septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 8, situată în Slănic sat

Prajani,

în prezent cartier Prajani;

nr. 40 din 14 septembrie 2005 pentru locuința Conca, fostă

proprietate a lui S.G.; nr. 41 din 14 septembrie

2005 pentru suprafața de 25

ha pădure

stejar, fostă proprietate a lui S.G.; nr. 42 din 14 septembrie 2005

pentru

terenul în suprafață de 133,60 ha agricol, din care 8,50 ha izlaz și 5,50 ha

fâneață, identificată în planul trupului de moșie Prajani Bughea; nr. 47 din 14

septembrie 2005 pentru lotul C, situat în Slănic, cuprins între lotul A

Slemnea sau Muchia Plaiului, Vârful Gureșu, I.M.,

A.T.

, Grind și proprietatea lui F.V.T.; nr. 48 din 14 septembrie 2005

pentru lotul B, cuprins între moșia Prajani, moșia F.T., proprietatea B. a

moștenitorilor bugheni și apa Bughea; nr. 49 din 14 septembrie 2005 pentru

lotul A, cuprins între Gura Ogașului, pământ locuitori, Muchia Plaiului, Dalma

Grindului, Povarnă și lotul C; nr. 50 din 14 septembrie 2005 pentru parcela

notată cu nr. l, precum și clădirea cu

destinația

de vestiar, situată în Slănic, cartierul Prajani; nr. 51 din 14 septembrie 2005

pentru parcela notată cu nr. 2, situată în Slănic, cartier Prajani; nr.

52 din 14 septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 3 și nr. 54 din 14

septembrie 2005 pentru parcela notată cu nr. 4.

Pentru

a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, în cauză se constată

neîndeplinirea de către pârâtă a obligațiilor legale, în sensul arătat, în

temeiul art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. l0/2001, respectiv că în

termenul de 60 de zile de la depunerea notificării și a actelor doveditoare,

trebuia să emită dispoziție sau decizie motivată privind soluționarea notificărilor,

cu precizarea că, dispozițiile de respingere a notificărilor nr. 494-499 din 10

iunie 2004 și nr. 366-367 din 30 martie 2004 se referă la cu totul alte imobile

decât cele solicitate prin notificările de mai sus și că dispozițiile

respective poartă date anterioare datei la care notificările din cauza de față

au fost înregistrate la Biroul Executorului Judecătoresc, N.E.M.

Prin

sentința civilă nr. 67 din 15 ianuarie 2007, Tribunalul Prahova a admis cererea

de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1483/2006 și a

dispus completarea acestuia în sensul că a

obligat primarul orașului Slănic la plata daunelor cominatorii în cuantum de

500.000 lei (ROL)/zi de întârziere,

începând cu data rămânerii

irevocabile a hotărârii până la îndeplinirea efectivă a obligației.

Prin decizia nr. 314 din 20 iunie 2007, pronunțată

de Curtea de Apel

Ploiești, secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, s-a respins apelul pârâtei Primăria Orașului Slănic

prin primar.

Instanța de apel a reținut în esență, față de

criticile formulate de pârâtă,

că prima critică, în sensul

că nu au fost analizate probele în cauză, notificările fiind tardive, este

nefondată, având în vedere că, obligația

instituită

prin art. 23 din Legea nr. l0/2001 în sarcina unității deținătoare de a

răspunde

la notificările adresate nu face nicio distincție cu privire la faptul că au

fost depuse în termen sau că sunt tardive și că instanța de fond a analizat

toate actele existente la dosar.

Cu

privire la critica referitoare la împrejurarea că s-au ignorat susținerile

pârâtei din întâmpinare, instanța de fond precizând că nu se poate reține

apărarea pârâtei, că ar fi soluționat notificările depuse de reclamant, în

condițiile în care nu există identitate între

imobilele descrise în dispozițiile

de

respingere a notificărilor, dispoziții ce sunt anterioare datei la care s-au

formulat

notificările ce fac obiectul prezentei acțiuni.

Împotriva deciziei nr. 314 din 20 iunie 2007 a

Curții de Apel Ploiești a

declarat recurs în termen pârâta

Primăria Orașului Slănic prin primar.

Invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., recurenta, în esență, a

susținut că hotărârea

nu cuprinde motivele pe care se sprijină în sensul

prevăzut de lege și că a preluat motivarea de la fond, fără să

analizeze în

detaliu înscrisurile de la dosar.

Mai

arată că s-a conformat dispozițiilor Legii nr. 10/2005, dar instanța de apel nu

a observat că notificările în discuție au fost depuse de reclamant

cu depășirea termenului prevăzut de lege și că

notificările ar fi făcut obiectul

altor dosare, în raport de care pârâta

s-a pronunțat prin decizii ce au făcut

obiectul

analizei instanțelor, care s-au pronunțat prin hotărâri definitive și

irevocabile.

Recursul

este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Mai mult decât atât, instanța a

reținut că, imobilele precizate prin notificările în discuție nu sunt identice

cu cele soluționate prin deciziile emise în urma altor notificări, decizii ce

se pretinde că au făcut obiectul

analizei

instanțelor și că s-au pronunțat soluții definitive și irevocabile.

Nefondată este și critica

referitoare la respectarea dispozițiilor Legii

nr. 10/2001, în sensul că instanța nu a observat depunerea notificărilor

în

discuție peste termenul prevăzut de lege.

Toate notificările enumerate în

dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de fond, sunt ulterioare

deciziilor depuse de pârâtă și bunurile

indicate

în aceste notificări nu se pot identifica cu cele avute în vedere prin

dispozițiile

invocate.

Așa cum s-a evidențiat,

reclamantul a formulat notificări adresate

pârâtei

ca unitate deținătoare a bunurilor solicitate în termenul prevăzut de

lege. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr.

10/2001, în termen de 60 de zile de la

data înregistrării notificării

sau, după caz, de la data depunerii actelor

doveditoare, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin

decizie

sau, după caz, dispoziție motivată,

asupra cererii de restituire în natură.

Conform art. 24 alin. (1) din

aceeași lege, dacă restituirea în natură nu este

aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este

obligat

ca, prin decizie sau prin

dispoziție motivată, în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1), să facă persoanei

îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent,

corespunzătoare

valorii imobilelor.

Din prevederile legale, rezultă

că, indiferent dacă persoanei îndreptățite i se restituie în natură imobilul

ori i se oferă restituirea prin echivalent sau chiar i se refuză un atare drept

ori se constată că notificarea este formulată peste termen, unitatea

deținătoare (în speță pârâta), este obligată ca asupra solicitării adresate pe

cale de notificare să se pronunțe printr-o decizie ori dispoziție motivată.

Cazul dedus

recursului pune în discuție lipsa răspunsului persoanei

juridice

notificate, situație în care cei îndreptățiți se pot adresa instanței

judecătorești competente pentru ca persoana juridică deținătoare să fie

obligată a da un răspuns prin decizie sau

dispoziție motivată, potrivit Legii

nr. 10/2001.

Cum pârâta a

refuzat în mod nejustificat să răspundă la solicitarea

reclamantului

efectuată potrivit legii, criticile formulate sunt nefondate, pârâta având

obligația să răspundă prin decizie sau dispoziție motivată tuturor

notificărilor.

Pentru considerentele expuse,

recursul este nefondat și va fi respins.

ÎN

Respinge recursul

declarat de pârâta Primăria orașului Slănic prin

primar împotriva deciziei nr. 314 din 20 iunie 2007, pronunțată de

Curtea de

Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 10 decembrie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-02-07
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2017
iei județene amintite anterior, în mod nelegal au fost invalidate 255 de poziții din Hotărârea nr. 959 din 15 mai 2003 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, printre care și poziția 695 privind pe autoarea C. (1889), cu moștenitorii: D.
ÎCCJ 2004-03-17
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10266/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 26 iunie 2003 B.M. a introdus acțiune civilă prin care a solicitat obligarea: - Comisiei comunale Boldești-Scăieni pentru aplicarea Legii fondului func
ÎCCJ 2001-09-13
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1717/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții G.I.și B.I.împotriva încheierii din 13 septembrie 2001 a Curții de Apel Ploiești – Secția Civilă. La apelul nominal s-a prezentat: intimatul-reclamant C.N., lipsind recurenții-pârâți G.I.și
ÎCCJ 2005-11-30
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9926/2005
icat de petenta” au fost reținute fără dovezi în sensul că în cauză trebuia să se efectueze o expertiză tehnică topometrică și o cercetare locală care să ateste aceste susțineri. Recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ca
ÎCCJ 2010-09-16
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4482/2010
Nord moștenitorii lui T.D. și L.M., la Sud V.C., la Est C.S., la Vest apa Valea Călugărească. În aceeași expertiză se menționează că pe terenul pe care pretinde contestatoarea că este moștenitoare și menționat în actul de donație, nr. 6102/
Sursă