ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 335/2017

Asupra cererii

de revizuire de față;

Din

examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei;

Prin cererea de revizuire

înregistrată la data de 26 iulie 2016, sub nr. x/46/2016, pe rolul

Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, revizuentul A. a solicitat,în contradictoriu cu

intimații primarul com. Merișani, județul Argeș, B.

București și Instituția prefectului - Județ Argeș, revizuirea

sentinței civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 pronunțată de

Tribunalul Argeș, secția civilă, (în Dosar nr. x/109/2014)

și a sentinței civile nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, (în Dosar nr. x/2/2006), solicitând admiterea cererii de

revizuire, anularea hotărârii pronunțate de Tribunalul Argeș

și admiterea cererii de completare a sentinței civile nr. 1035/2015,

astfel cum a fost formulată, în sensul obligării primarului com. Merișani

să îndrepte erorile materiale strecurate în textul și anexele

Hotărârii nr. 1 din 08 mai 2006 emisă de Comisia Locală de Fond

Funciar Merișani; erori strecurate în Hotărârea nr. 144 din 30

noiembrie 2006 și Hotărârea nr. 449 din 16 ianuarie 2008 emise de

Comisia Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere.

De asemenea,

s-a solicitat ca instanța să constate faptul că prin

hotărârile comisiei județene amintite anterior, în mod nelegal au

fost invalidate 255 de poziții din Hotărârea nr. 959 din 15 mai 2003

a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, printre care și

poziția 695 privind pe autoarea C. (1889), cu moștenitorii: D.

(1916), E. (1918) și F. (1921), pentru suprafața de 20 ha, teren cu

vegetație forestiere, fânețe și pășuni, aflate pe raza

satului Vîlcele, urmând a se dispune anularea acestor acte

administrativ-jurisdicționale în integralitatea lor, cu obligarea primarului

com. Merișani de a aduce la îndeplinire prevederile Hotărârii nr. 959

din 15 mai 2003 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, cu

obligarea primarului com. Merișani la plata de daune morale în cuantum de 50.000

lei și daune materiale în sumă de 150.000 lei, reprezentând lipsa de

folosință a terenurilor cu vegetație forestier, fânețe

și pășuni, în suprafață de 20 ha, teren aflat pe raza

satului Vîlcele, pct. : „Gârla Brătești - Plaiul Oii, Islaz din Gârla

Stupinii - Pârâul Coșerilor, Lunca Argeșului, pct. Valea Morii”,

începând cu data de 15 mai 2003, data emiterii hotărârii nr. 959.

În drept s-au

invocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea

cererii de revizuire s-a susținut că, prin sentința civilă nr.

1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București în

Dosar nr. x/2/206, s-a admis în parte acțiunea reclamantului A., în

contradictoriu cu pârâții B. București și Instituția

prefectului - Județ Argeș, acest din urmă intimat fiind obligat

să comunice reclamantului modul de soluționare a cererilor de

reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, cerere

formulată de reclamant în baza Legii nr. 247/2005, respingându-se

acțiunea împotriva pârâtului B. ca neîntemeiată, fiind respinsă

și cererea privind daunele materiale și morale.

Revizuentul a

considerat că sentința se bucură de putere de lucru judecat,

potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (4)

1

C. proc. civ., motiv

pentru care solicită anularea celei din urmă hotărâri, respectiv

sentința civilă nr. 1035 pronunțată de Tribunalul

Argeș la data de 26 octombrie 2015, în Dosar nr. x/109/2014, prin care s-a

respins acțiunea contestatorului A., în contradictoriu cu pârâtul primarul

com. Merișani.

Drept urmare,

revizuentul a solicitat ca pe fondul cauzei să se admită cererea de

completare a sentinței civile nr. 1035/2015 pronunțată de

Tribunalul Argeș, astfel cum s-a solicitat și arătat anterior.

Referitor la

condițiile de admisibilitate a cereri de revizuire prevăzute de

dispozițiile art. 513 alin. (1) și (3) C. proc. civ., revizuentul a considerat

că acestea sunt îndeplinite, deoarece cele două hotărâri

vizează fondul, sunt potrivnice, existând identitate de obiect, cauză

și părți, motiv pentru care se solicită anularea celei din

urmă hotărâri, respectiv sentința civilă nr. 1035

pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 26 mai 2015, în Dosar nr.

x/109/2014.

Alăturat

cererii de revizuire s-a depus sentința pronunțată de Tribunalul

Argeș (filele 16-18 dosar), precum și sentința

pronunțată de Curtea de Apel București (filele 27-30 dosar).

Prin Decizia nr.

1174/R/Cont pronunțată în data de 5 septembrie 2016, Curtea de Apel

Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ

și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a

Curții de Apel Pitești și a declinat competența

soluționării

cererii de revizuire formulate de A., împotriva

sentinței nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, în Dosarul nr. x/2/2006, și a sentinței civile nr. 1035 din 26

octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, în Dosar nr. x/109/2014,

intimați fiind: B., Instituția prefectului Județului Argeș

și primarul com. Merișani

în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția contencios administrativ.

Pentru a

hotărî astfel, Curtea de Apel Pitești a constatat că, potrivit

dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că

în situația prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,

cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad

față de instanța care a dat prima hotărâre, în cauza de

față prima hotărâre fiind sentința civilă nr. 1531 din

05 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr. x/2/2006.Drept

urmare a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a

cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția contencios administrativ.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție sub nr. x/46/2016 la data de 22 septembrie 2016.

Intimatul B.

a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității

și excepția inadmisibilității cererii formulate de A.

II.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire;

La termenul

de judecată de astăzi, 7 februarie 2017, Înalta Curte, a rămas

în pronunțare cu privire la excepția tardivității cereri

invocată de intimatul G. și asupra cererii de revizuire.

1.

Față de excepția tardivității cererii de revizuire, Înalta

Curte reține următoarele:

Cererea

de revizuire înaintată la 26 iulie 2016, ce vizează revizuirea

sentinței civile nr.

1035/2015 pronunțată la 26

octombrie 2015 de Tribunalul Argeș

, secția

I civilă, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1)

pct. 8

C. proc. civ. Termenul de exercitare a cererii de

revizuire,

diferă în funcție de motivele

invocate pentru exercitarea acestei căi de atac.

Potrivit

art. 511

C. proc. civ.

, termenul

pentru exercitarea revizuirii este de o lună. Acest termen este calculat

diferit în raport de motivele invocate în cererea de revizuire.

Astfel,

în ipoteza în care cererea de revizuire vizează existența unor

hotărâri potrivnice (art. 509 pct. 8

C. proc. civ.

), termenul de o lună pentru exercitarea revizuirii se

calculează de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri (art.

511 alin. (1) pct. 8

C. proc. civ.

).

Cererea

de revizuire vizează existența unor hotărâri potrivnice,

învederând-se că

sentința civilă nr.

1035/2015

pronunțată în data de 26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș, secția

civilă, în Dosarul nr. x/109/2014

e

ste

potrivnică sentinței civile nr.

1531 din 05 iunie 2007

pronunțată de Curtea de Apel București în Dosar nr. x/2/206

.

Cum,

termenul de revizuire de o lună, în situația motivelor de revizuire

prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la data

rămânerii definitive a ultimei hotărâri și, cum sentința nr.

1035/2015 a cărei revizuire se solicită, a rămas definitivă

la data de 28 iunie 2016 (după pronunțarea în recurs a Deciziei nr. 113/R/Cont

din 28 iunie 2016 de către Curtea de Apel Pitești, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal), Înalta Curte

constată că acest termen nu a fost depășit în

condițiile în care cererea de revizuire a fost înregistrată la data

de 26 iulie 2016.

Față

de cele expuse anterior, în temeiul art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

excepția tardivității cererii de revizuire invocată de

intimatul B.

privește condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire,

Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea

este o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că

exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile

prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit

prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:

„Revizuirea

unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul

poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice,

date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care

încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Din

conținutul textului legal reiese că, pentru admisibilitatea acestei

căi extraordinare de atac, este necesar a fi îndeplinite, cumulativ, mai

multe condiții printre care aceea să existe identitate de

părți, de cauză și de obiect, mai precis elementele

caracteristice lucrului judecat, iar hotărârile definitive potrivnice

să fie pronunțate de instanțe de același grad sau de grade

diferite.

Așadar,

revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în

respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele

au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca

urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi

este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată

de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin

revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul

autoritarii de lucru judecat.

În

speța dedusă judecății, revizuentul afirmă o

pretinsă contrarietate între:

-

sentința civilă nr. 1531 din 5 iunie 2007 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, în Dosarul nr. x/2/2006, prin care s-a admis acțiunea

formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și

Instituția prefectului Județului Argeș și a obligat pârâta

Instituția prefectului Județului Argeș să comunice

reclamantului modul de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului

de proprietate asupra terenurilor forestiere formulate de acesta în baza Legii nr.

247/2005. Totodată s-a respins acțiunea formulată împotriva

pârâtului B. ca neîntemeiată și a respins cererea privind daunele

materiale și morale.

Urmare

recursului promovat, prin Decizia nr. 2663 pronunțată în data de 19

mai 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a a

dmis recursul

declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1531 din 5 iunie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a modificat în parte sentința atacată

în sensul că a admis și capătul de cerere din acțiune

privind daunele morale, a obligat Instituția prefectului Județului Argeș

să-i plătească recurentului-reclamant A. suma de 10.000 lei

daune morale, a respins capătul de cerere privind daunele materiale

și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

-

sentința civilă nr. 1035/2015 pronunțată în data de 26 octombrie

2015 de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/109/2014,

prin care a fost respinsă acțiunea

privind pe

contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul primarul com. Merișani.

Acțiunea a avut ca obiect anularea somației nr. 861 din 21 februarie 2014

și a titlului executoriu nr. 2 din 21 februarie 2014 pentru suma de 1.471

lei.

Prin

Decizia nr. 113/R/Cont din 28 iunie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins

cererea

incidentală formulată de reclamantul A. și a respins ca

nefondate recursurile declarate de

reclamantul A.,

împotriva sentințelor civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 și nr. 30

din 18 ianuarie 2016, ambele pronunțate de Tribunalul Argeș, secția

civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în

Dosarul nr. x/109/2014, intimat fiind primarul com. Merișani.

Înalta

Curte constată că demersul judiciar al revizuentului nu a fost

determinat de existența unor hotărâri judecătorești

potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de

nemulțumirea acestuia față de soluția nefavorabilă

pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă.

Așadar,

în cauza pendinte nu există tripla identitate de părți, obiect

și cauza, în cele două litigii finalizate prin pronunțarea

sentinței civile nr. 1531 din 5 iunie 2007 de Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

în Dosarul nr. x/2/2006 și sentinței civile nr. 1035/2015 din data de

26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul

nr. x/109/2014.

Constatând

că nu sunt întrunite cerințele cazului de revizuire prevăzut de art.

509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către revizuent, în temeiul

art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire,

ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

excepția tardivității cererii de revizuire invocată de

intimatul B.

Respinge

cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței

civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul

Argeș, secția civilă, în Dosar nr. x/109/2014, ca nefondată

.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 7 februarie 2017.