ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 335/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 335/2017 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 26 iulie 2016, sub nr. x/46/2016, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, revizuentul A. a solicitat,în contradictoriu cu intimații primarul com.
Merișani, județul Argeș, B. București și Instituția prefectului - Județ Argeș, revizuirea sentinței civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, (în Dosar nr. x/109/2014) și a sentinței civile nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, (în Dosar nr. x/2/2006), solicitând admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii pronunțate de Tribunalul Argeș și admiterea cererii de completare a sentinței civile nr. 1035/2015, astfel cum a fost formulată, în sensul obligării primarului com.
Merișani să îndrepte erorile materiale strecurate în textul și anexele Hotărârii nr. 1 din 08 mai 2006 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Merișani; erori strecurate în Hotărârea nr. 144 din 30 noiembrie 2006 și Hotărârea nr. 449 din 16 ianuarie 2008 emise de Comisia Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere. De asemenea, s-a solicitat ca instanța să constate faptul că prin hotărârile comisiei județene amintite anterior, în mod nelegal au fost invalidate 255 de poziții din Hotărârea nr. 959 din 15 mai 2003 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, printre care și poziția 695 privind pe autoarea C. (1889), cu moștenitorii: D. (1916), E. (1918) și F. (1921), pentru suprafața de 20 ha, teren cu vegetație forestiere, fânețe și pășuni, aflate pe raza satului Vîlcele, urmând a se dispune anularea acestor acte administrativ-jurisdicționale în integralitatea lor, cu obligarea primarului com.
Merișani de a aduce la îndeplinire prevederile Hotărârii nr. 959 din 15 mai 2003 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, cu obligarea primarului com. Merișani la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei și daune materiale în sumă de 150.000 lei, reprezentând lipsa de folosință a terenurilor cu vegetație forestier, fânețe și pășuni, în suprafață de 20 ha, teren aflat pe raza satului Vîlcele, pct. : „Gârla Brătești - Plaiul Oii, Islaz din Gârla Stupinii - Pârâul Coșerilor, Lunca Argeșului, pct. Valea Morii”, începând cu data de 15 mai 2003, data emiterii hotărârii nr. 959. În drept s-au invocat dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii de revizuire s-a susținut că, prin sentința civilă nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosar nr. x/2/206, s-a admis în parte acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâții B. București și Instituția prefectului - Județ Argeș, acest din urmă intimat fiind obligat să comunice reclamantului modul de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, cerere formulată de reclamant în baza Legii nr. 247/2005, respingându-se acțiunea împotriva pârâtului B. ca neîntemeiată, fiind respinsă și cererea privind daunele materiale și morale. Revizuentul a considerat că sentința se bucură de putere de lucru judecat, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (4) 1 C. proc.
civ., motiv pentru care solicită anularea celei din urmă hotărâri, respectiv sentința civilă nr. 1035 pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 26 octombrie 2015, în Dosar nr. x/109/2014, prin care s-a respins acțiunea contestatorului A., în contradictoriu cu pârâtul primarul com. Merișani. Drept urmare, revizuentul a solicitat ca pe fondul cauzei să se admită cererea de completare a sentinței civile nr. 1035/2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, astfel cum s-a solicitat și arătat anterior. Referitor la condițiile de admisibilitate a cereri de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 513 alin. (1) și (3) C. proc. civ., revizuentul a considerat că acestea sunt îndeplinite, deoarece cele două hotărâri vizează fondul, sunt potrivnice, existând identitate de obiect, cauză și părți, motiv pentru care se solicită anularea celei din urmă hotărâri, respectiv sentința civilă nr. 1035 pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 26 mai 2015, în Dosar nr. x/109/2014.
Alăturat cererii de revizuire s-a depus sentința pronunțată de Tribunalul Argeș (filele 16-18 dosar), precum și sentința pronunțată de Curtea de Apel București (filele 27-30 dosar). Prin Decizia nr. 1174/R/Cont pronunțată în data de 5 septembrie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești și a declinat competența soluționării cererii de revizuire formulate de A., împotriva sentinței nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2/2006, și a sentinței civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, în Dosar nr. x/109/2014, intimați fiind: B., Instituția prefectului Județului Argeș și primarul com.
Merișani în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Pitești a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că în situația prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, în cauza de față prima hotărâre fiind sentința civilă nr. 1531 din 05 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr. x/2/2006.Drept urmare a dispus declinarea competenței materiale de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/46/2016 la data de 22 septembrie 2016. Intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității și excepția inadmisibilității cererii formulate de A. II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire; La termenul de judecată de astăzi, 7 februarie 2017, Înalta Curte, a rămas în pronunțare cu privire la excepția tardivității cereri invocată de intimatul G. și asupra cererii de revizuire. 1. Față de excepția tardivității cererii de revizuire, Înalta Curte reține următoarele: Cererea de revizuire înaintată la 26 iulie 2016, ce vizează revizuirea sentinței civile nr. 1035/2015 pronunțată la 26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș , secția I civilă, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.
civ. Termenul de exercitare a cererii de revizuire, diferă în funcție de motivele invocate pentru exercitarea acestei căi de atac. Potrivit art. 511 C. proc. civ. , termenul pentru exercitarea revizuirii este de o lună. Acest termen este calculat diferit în raport de motivele invocate în cererea de revizuire. Astfel, în ipoteza în care cererea de revizuire vizează existența unor hotărâri potrivnice (art. 509 pct. 8 C. proc. civ. ), termenul de o lună pentru exercitarea revizuirii se calculează de la rămânerea definitivă a ultimei hotărâri (art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
). Cererea de revizuire vizează existența unor hotărâri potrivnice, învederând-se că sentința civilă nr. 1035/2015 pronunțată în data de 26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/109/2014 e ste potrivnică sentinței civile nr. 1531 din 05 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București în Dosar nr. x/2/206 . Cum, termenul de revizuire de o lună, în situația motivelor de revizuire prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc.
civ., se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri și, cum sentința nr. 1035/2015 a cărei revizuire se solicită, a rămas definitivă la data de 28 iunie 2016 (după pronunțarea în recurs a Deciziei nr. 113/R/Cont din 28 iunie 2016 de către Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Înalta Curte constată că acest termen nu a fost depășit în condițiile în care cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 26 iulie 2016. Față de cele expuse anterior, în temeiul art. 248 C. proc.
civ., Înalta Curte va respinge excepția tardivității cererii de revizuire invocată de intimatul B. 2. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele: Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege. Potrivit prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.
civ.: „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". Din conținutul textului legal reiese că, pentru admisibilitatea acestei căi extraordinare de atac, este necesar a fi îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții printre care aceea să existe identitate de părți, de cauză și de obiect, mai precis elementele caracteristice lucrului judecat, iar hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate de instanțe de același grad sau de grade diferite.
Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabila, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autoritarii de lucru judecat.
În speța dedusă judecății, revizuentul afirmă o pretinsă contrarietate între: - sentința civilă nr. 1531 din 5 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2/2006, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. și Instituția prefectului Județului Argeș și a obligat pârâta Instituția prefectului Județului Argeș să comunice reclamantului modul de soluționare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere formulate de acesta în baza Legii nr. 247/2005. Totodată s-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului B. ca neîntemeiată și a respins cererea privind daunele materiale și morale.
Urmare recursului promovat, prin Decizia nr. 2663 pronunțată în data de 19 mai 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a a dmis recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 1531 din 5 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a modificat în parte sentința atacată în sensul că a admis și capătul de cerere din acțiune privind daunele morale, a obligat Instituția prefectului Județului Argeș să-i plătească recurentului-reclamant A. suma de 10.000 lei daune morale, a respins capătul de cerere privind daunele materiale și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. - sentința civilă nr. 1035/2015 pronunțată în data de 26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/109/2014, prin care a fost respinsă acțiunea privind pe contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul primarul com.
Merișani. Acțiunea a avut ca obiect anularea somației nr. 861 din 21 februarie 2014 și a titlului executoriu nr. 2 din 21 februarie 2014 pentru suma de 1.471 lei. Prin Decizia nr. 113/R/Cont din 28 iunie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea incidentală formulată de reclamantul A. și a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamantul A., împotriva sentințelor civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 și nr. 30 din 18 ianuarie 2016, ambele pronunțate de Tribunalul Argeș, secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/109/2014, intimat fiind primarul com. Merișani. Înalta Curte constată că demersul judiciar al revizuentului nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea acestuia față de soluția nefavorabilă pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă.
Așadar, în cauza pendinte nu există tripla identitate de părți, obiect și cauza, în cele două litigii finalizate prin pronunțarea sentinței civile nr. 1531 din 5 iunie 2007 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2/2006 și sentinței civile nr. 1035/2015 din data de 26 octombrie 2015 de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosarul nr. x/109/2014. Constatând că nu sunt întrunite cerințele cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către revizuent, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge excepția tardivității cererii de revizuire invocată de intimatul B. Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 1035 din 26 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosar nr. x/109/2014, ca nefondată . Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 februarie 2017.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.