ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1485/2008

Constată că prin decizia nr. 1328

din 25 iunie 2007, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins

excepția de inadmisibilitate și a respins, ca nefondată, cererea de revizuire

formulată de petenții C.L., C.M. și C.N.M. în contradictoriu cu intimatul

Consiliul General al Municipiului București.

Pentru pronunțarea acestei soluții,

instanța a reținut că, potrivit căii extraordinare de atac promovate,

revizuenții au solicitat anularea deciziei nr. 672 din 23 martie 2006 a Curții

de Apel București, secția a IV-a civilă, invocând în drept dispozițiile art.

322 pct. 5 și 7 C. proc. civ.

Potrivit deciziei atacate, s-a admis

recursul declarat de A.F.I., Consiliul General al Municipiului București

împotriva deciziei nr. 1679 din 3 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă, hotărâre care a fost casată, cu trimiterea

cauzei spre rejudecarea apelului la Tribunalul București (reținându-se greșita

soluționare a acestuia pe excepția de netimbrare).

La rejudecare, apelul a fost respins

ca nefondat, pentru ca, urmare a recursului exercitat de Consiliul General al

Municipiului București, A.F.I., prin admiterea acestuia, să fie modificată

decizia atacată, în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței,

constatându-se nulitatea contractului de închiriere al pârâților și

dispunându-se evacuarea acestora.

Referitor la motivul de revizuire

întemeiat pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ., s-a constatat că nu subzistă în

cauză, în condițiile în care nu au fost invocate aspecte care să facă incidente

dispozițiile legale (respectiv, descoperirea după pronunțarea hotărârii, a unor

înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi

înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților).

În privința motivului de revizuire

reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a constatat de asemenea, că nu

s-a făcut dovada existenței unor hotărâri potrivnice date în aceeași pricină,

având în vedere că, printr-o primă decizie apelul a fost anulat ca netimbrat,

iar ca urmare a trimiterii spre rejudecare, a fost soluționat pe fond. De

asemenea, nici decizia pronunțată în recurs, având ca finalitate admiterea

acțiunii, nu are natura unei hotărâri dintre cele la care face referire art.

322 pct. 7 C. proc. civ.

Împotriva deciziei instanței de

revizuire au formulat recurs revizuenții.

S-a susținut că decizia a cărei

anulare s-a pretins pe calea revizuirii, este nelegală, față de împrejurarea că

aceasta a desființat o judecată anterioară desfășurată în condiții procedurale,

ajungându-se la schimbarea soluției instanței de fond, cu ignorarea probelor

din dosar.

Asupra recursului exercitat, Înalta

Curte urmează să constate următoarele:

Cererea de revizuire ce a învestit

Curtea de Apel București a fost fundamentată pe două temeiuri juridice: art.

322 pct. 5 C. proc. civ. și art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În ce privește soluționarea

revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., urmează să

se rețină că decizia instanței are caracter irevocabil, în raport de

prevederile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. (hotărârea dată asupra revizuirii

este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită).

Ca atare, având în vedere și

dispozițiile art. 299 alin. 1 C. proc. civ., se va constata caracterul

inadmisibil al căii de atac a recursului exercitat împotriva unei hotărâri

irevocabile.

Referitor la judecata cererii de

revizuire fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta

Curte a pus în discuție, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.,

motivul de ordine publică referitor la necompetența instanței.

Astfel, potrivit art. 323 alin. (2)

C. proc. civ., în cazul reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea

de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau

instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

În speță, instanța a analizat

pretinsa stare de contrarietate a hotărârilor și a tras concluzia

neîndeplinirii cerințelor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu referire la două

decizii pronunțate în soluționarea apelurilor (decizia nr. 1679 din 3

septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, și decizia

nr. 999/A din 15 mai 2006 a Tribunalului București) și respectiv, decizia nr.

672 din 23 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV–a civilă, (prin

care a fost soluționat recursul împotriva deciziei nr. 1679 din 3 septembrie

2004, anterior menționată).

Rezultă că judecata cererii de

revizuire s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc.

civ., de către o instanță care nu era ierarhic superioară celor care

pronunțaseră hotărârile invocate ca având caracter potrivnic.

Fiind vorba de o necompetență de

ordine publică [art. 159 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.] și având în vedere

dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., recursul sub acest aspect va fi

admis și casată în parte decizia atacată.

Conform art. 312 alin. (7) C. proc.

civ., cu referire la art. 323 alin. (29 C. proc. civ., se va stabili competența

de primă instanță a Înaltei Curți de Casație, în soluționarea cererii de

revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Se va menține soluția dată cererii

de revizuire formulate în condițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., ca urmare a

constatării caracterului inadmisibil al căii de atac exercitate pe acest

aspect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

revizuenții C.M., C.L. și C.N.M. împotriva deciziei nr. 1328 din 25 iunie 2007

a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează în parte decizia atacată.

Stabilește competența Înaltei Curți

de Casație și Justiție pentru judecata în primă instanță a cererii de revizuire

întemeiată pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Menține dispoziția de respingere a

cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2008.