ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6341/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6341/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând, în condițiile art. 256 alin.
(1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de față;
Prin decizia nr. 1031R din 6 iulie 2010
Curtea de Apel București - secția a IV-a civilă a respins ca nefondat recursul
declarat de pârâtul A.T.Ș. împotriva deciziei civile nr. 642/A din 18 mai 2009
pronunțată de Tribunalul București - secția a IlI-a civilă, în contradictoriu
cu intimatul Consiliul General al municipiului București - Administrația
Fondului Imobiliar.
Împotriva acestei decizii a formulat
revizuire și contestație în anulare A.T.Ș. Cererea de revizuire a fost
întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținându-se că deși
s-a invocat existența sentinței civile nr. 5068 din 14 iunie 2006 pronunțată de
Judecătoria Sectorului 2, instanța de recurs a omis a analiza faptul că prin
această sentință s-a constatat prelungirea de drept a contractului de
închiriere în baza O.U.G. nr. 8/2004. În această situație, instanța de recurs
nu mai putea constata nulitatea contractului de închiriere, pentru cauze
existente la momentul încheierii contractului, întrucât, într-o astfel de
ipoteză, ne aflăm în prezența a două hotărâri judecătorești ireconciliabile,
între aceleași părți și având același obiect - desființarea contractului de
închiriere.
Prin decizia civilă nr. 1094R din 10
septembrie 2010 Curtea de Apel București - secția a IV-a civilă a disjuns
cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
și a declinat competența în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând cererea
de revizuire în raport de dispozițiile art. 326 alin. (3)
coroborate cu
dispozițiile, art. 322 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte
constată cererea
inadmisibilă, urmând a o respinge pentru considerentele ce succed:
Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1)
C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel
sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci
când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute la pct. 1-9.
În sensul textului de lege citat,
hotărârile date de instanțele de recurs pot constitui obiect al cererii de
revizuire numai dacă evocă fondul. Evocarea fondului are loc atunci când, în
temeiul dreptului de control judiciar, instanța de recurs reapreciază probele
administrate de instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și
pronunță o soluție cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunțate de
instanțele inferioare.
Or, prin
decizia nr. 1031/R din 6 iulie 2010 recursul a fost respins ca nefondat,
condiția expresă a evocării fondului conținută de art. 322 C. proc. civ. nefiind
îndeplinită.
În același timp, înalta Curte observă
că revizuentul a promovat o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art.
322 pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7
C. proc. civ.,
„revizuirea unei hotărâri
rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum fi a unei
hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se
poate cere .
. (7) dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de
același
grad sau de grade deosebite,
în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având
aceeași
calitate".
Textul impune îndeplinirea cumulativă
a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive contradictorii,
pronunțarea acestor hotărâri în aceeași pricină, însă în dosare diferite,
precum și condiția ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția
autorității lucrului judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să
se pronunțe asupra ei.
Analizând hotărârile pretins contradictorii,
înalta Curte observă că dacă în litigiul soluționat irevocabil prin decizia nr.
1031/R/2010 obiectul cererii l-a constituit constatarea nulității absolute a
dispoziției nr. 874 din 7 iunie 2000 a Primarului General al municipiului
București și a contractului de închiriere nr. 1876 din 8 iunie 2000, în
litigiul în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 5068/2006 s-a solicitat să
se constate încetarea contractului de închiriere, cu consecința evacuării
pârâtului.
Or, în aceste condiții, se constată
lipsa identității de obiect a celor două cereri în care s-au pronunțat
hotărârile supuse revizuirii. Nu se poate susține că obiectul comun al acestor
două cereri l-ar constitui desființarea contractului de închiriere. Nulitatea
presupune un act juridic încheiat cu nerespectarea unor condiții de
valabilitate, cauzele de nulitate existând încă din momentului încheierii
acestui act. În cererea de constatare a încetării contractului, reclamantul a
tins la dovedirea neuzului, instanța nefiind investită cu cercetarea
îndeplinirii condițiilor de valabilitate la încheierea contractului. Așadar,
instanțele au avut de analizat împrejurări diferite, întemeiate pe dispoziții
legale diferite, ceea ce conduce la lipsa identității de obiect.
Nici condiția ca în cel de-al doilea
proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat sau, dacă a
fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei, nu este
îndeplinită.
Astfel, în considerentele deciziei nr.
1031/R/2010 curtea de apel reține că prin sentința civilă nr. 5068/2006 a
Judecătoriei Sectorului 2, în mod evident, instanța nu a tranșat legalitatea
contractului de închiriere din perspectiva cauzelor de nulitate invocate în
cauza pendinte, astfel încât nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 1200
pct. 4 și 1201 C. civ., neexistând identitate de obiect.
Așadar, nu
numai că autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri a fost invocată, dar
instanța s-a și pronunțat asupra acestei probleme, lămurind lipsa identității
de obiect ca element al puterii lucrului judecat.
Pentru toate aceste considerente,
înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire promovată de A.T.Ș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de
revizuire formulată de revizuentul A.T.Ș. împotriva deciziei nr. 1031R din 6
iulie 2010 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
22 septembrie 2011.