ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3400/2007

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia comercială nr. 201 din 12 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr. 4330/3/2006 a Curții de Apel Cluj, secția a V-a comercială, s-a admis apelul formulat de reclamanta C.M. împotriva sentinței comerciale nr. 8457 din 17 octombrie 2006 pronunțată de secția a VI-a comercială a Tribunalului București în contradictoriu cu pârâta SC A.M.I. SRL și în consecință, hotărârea a fost desființată și cauza trimisă pentru continuarea judecății. În motivare s-a reținut, în esență, că reclamanta a îndeplinit procedura concilierii prealabile prevăzute de art. 720 1 C. proc. civ., anterior promovării acțiunii în justiție, astfel că prima instanță în mod greșit a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Astfel, s-a reținut că voința părților de a rezolva litigiul pe cale judecătorească rezultă fără echivoc, iar comunicarea invitației la conciliere a fost procedural îndeplinită cu pârâta, așa încât interpretarea primei instanțe că nu s-a realizat încercarea de conciliere, având în vedere și demersurile ambelor părți, precum și relațiile dintre acestea este extrem de rigidă. Împotriva acestei sentințe pârâta SC A.M.I. SRL a declarat recurs susținând că este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de modificare conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că interpretarea mai puțin restrictivă a dispozițiilor art. 720 1 C. proc.

civ. și ale art. 109 alin. (2) C. proc. civ., făcută de instanța de apel este în contradicție cu caracterul imperativ al textului procedural și cu aspectul prealabil al sesizării instanței. În concret, recurenta susține că, comunicarea unei simple adrese sau notificări prin executorul judecătoresc la un număr poștal fals, nu poate îndeplini cerințele imperative ale art. 720 1 C. proc. civ., în absența pretențiilor, a temeiului lor legal și în mod deosebit a actelor prin care trebuia să se facă dovada calității de moștenitor al asociatului defunct, astfel cum eronat a reținut instanța de apel. Nu s-a formulat întâmpinare la recurs. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că este nefondat pentru următoarele considerente: În speță, litigiul are ca obiect obligarea societății pârâte la plata sumei de 60.000 euro reprezentând valoarea părților sociale, în favoarea reclamantei, în calitate de unică moștenitoare a asociatului decedat.

Caracterul de litigiu comercial având o natură patrimonială impune conform art. 109 alin. (2) C. proc. civ., îndeplinirea procedurii concilierii prealabile promovării cererii de chemare în judecată, potrivit art. 720 1 C. proc. civ., acest aspect fiind controversat în speță. Analizând din această perspectivă decizia pronunțată în apel, în mod legal și temeinic Curtea de Apel București a reținut că scopul inițierii acestei proceduri a fost atins în speță, prin aceea că, anterior procesului, societatea pârâtă a fost înștiințată în legătură cu demersul judiciar, fapt necontestat așa cum corect s-a reținut. Motivarea instanței de apel conform căreia înscrisul depus la dosarul de fond, prin referirea la art. 720 1 C. proc.

civ., cât și prin conținutul său în privința datei și locului convocării, a anexelor și temeiului de drept al pretențiilor, constituie dovada concilierii prealabile, reflectă temeinic realitatea de fapt și de drept. În baza considerentelor expuse, se va reține că recursul pârâtei nu este fondat, astfel încât, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge, menținându-se în întregime soluția pronunțată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC A.M.I. SRL București împotriva deciziei nr. 201 din 12 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2007.