ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3400/2007

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia comercială nr. 201

din 12 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr. 4330/3/2006 a Curții de Apel Cluj,

secția a V-a comercială, s-a admis apelul formulat de reclamanta C.M. împotriva

sentinței comerciale nr. 8457 din 17 octombrie 2006 pronunțată de secția a VI-a

comercială a Tribunalului București în contradictoriu cu pârâta SC A.M.I. SRL și

în consecință, hotărârea a fost desființată și cauza trimisă pentru continuarea

judecății.

În motivare s-a reținut, în

esență, că reclamanta a îndeplinit procedura concilierii prealabile prevăzute

de art. 720

1

C. proc. civ., anterior promovării acțiunii în

justiție, astfel că prima instanță în mod greșit a respins acțiunea ca

inadmisibilă.

Astfel, s-a reținut că

voința părților de a rezolva litigiul pe cale judecătorească rezultă fără

echivoc, iar comunicarea invitației la conciliere a fost procedural îndeplinită

cu pârâta, așa încât interpretarea primei instanțe că nu s-a realizat

încercarea de conciliere, având în vedere și demersurile ambelor părți, precum

și relațiile dintre acestea este extrem de rigidă.

Împotriva acestei sentințe

pârâta SC A.M.I. SRL a declarat recurs susținând că este lipsită de temei

legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de

modificare conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de

recurs se arată că interpretarea mai puțin restrictivă a dispozițiilor art. 720

1

C. proc. civ. și ale art. 109 alin. (2) C. proc. civ., făcută de instanța de

apel este în contradicție cu caracterul imperativ al textului procedural și cu

aspectul prealabil al sesizării instanței.

În concret, recurenta

susține că, comunicarea unei simple adrese sau notificări prin executorul

judecătoresc la un număr poștal fals, nu poate îndeplini cerințele imperative

ale art. 720

1

C. proc. civ., în absența pretențiilor, a temeiului

lor legal și în mod deosebit a actelor prin care trebuia să se facă dovada

calității de moștenitor al asociatului defunct, astfel cum eronat a reținut

instanța de apel.

Nu s-a formulat întâmpinare

la recurs.

Analizând recursul prin

prisma motivelor invocate, Curtea reține că este nefondat pentru următoarele

considerente:

În speță, litigiul are ca

obiect obligarea societății pârâte la plata sumei de 60.000 euro reprezentând

valoarea părților sociale, în favoarea reclamantei, în calitate de unică

moștenitoare a asociatului decedat.

Caracterul de litigiu

comercial având o natură patrimonială impune conform art. 109 alin. (2) C.

proc. civ., îndeplinirea procedurii concilierii prealabile promovării cererii

de chemare în judecată, potrivit art. 720

1

C. proc. civ., acest

aspect fiind controversat în speță.

Analizând din această

perspectivă decizia pronunțată în apel, în mod legal și temeinic Curtea de Apel

București a reținut că scopul inițierii acestei proceduri a fost atins în

speță, prin aceea că, anterior procesului, societatea pârâtă a fost înștiințată

în legătură cu demersul judiciar, fapt necontestat așa cum corect s-a reținut.

Motivarea instanței de apel

conform căreia înscrisul depus la dosarul de fond, prin referirea la art. 720

1

C. proc. civ., cât și prin conținutul său în privința datei și locului

convocării, a anexelor și temeiului de drept al pretențiilor, constituie dovada

concilierii prealabile, reflectă temeinic realitatea de fapt și de drept.

În baza considerentelor

expuse, se va reține că recursul pârâtei nu este fondat, astfel încât, potrivit

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge, menținându-se în întregime

soluția pronunțată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC A.M.I. SRL București împotriva deciziei nr. 201 din 12 aprilie

2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 octombrie 2007.