ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 644/2008

HOTĂRÂRE
20.02.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 644/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 03 ianuarie 2006, sub nr. 20/2006,

reclamanta O.B.G. Novaci a chemat în judecată pârâta S.C.C.C. Novaci,

solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să se constate nulitatea

absolută a hotărârii A.G.B.G. din anul 1948, luna august, ziua 31, asociațiile

fuzionate urmând a-și reveni la forma anterioară de organizare în ce privește

patrimoniul și scopul înființării.

La termenul de judecată din

data de 17 ianuarie 2006, pârâta a depus întâmpinare la dosar, prin care a

invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția

lipsei de interes în promovarea acțiunii, pe fondul cauzei solicitând

respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

La termenul din 7 februarie

2006, reclamanta, prin procurator R.M. și-a precizat acțiunea, arătând că

hotărârea a cărei nulitate absolută o solicită este, de fapt, procesul verbal

încheiat la data de 31 august 1948, dată în A.G.B.G. La același termen,

instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de pârâtă și le-a

respins, ca nefondate.

Prin sentința civilă nr. 5

din 28 februarie 2006, Judecătoria Novaci a respins acțiunea și a obligat

reclamanta să plătească pârâtei 1.500.000 lei (ROL) cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Tribunalul Gorj, secția

comercială și contencios administrativ, prin decizia nr. 105 din 26 iunie 2006,

a admis recursul declarat de recurenta, reclamantă O.B.G. Novaci, a anulat

sentința civilă nr. 5 din 28 februarie 2006, pronunțată de Judecătoria Novaci

și a constatat competența de soluționare a cauzei în primă instanță a

Tribunalului Gorj, secția comercială.

Cauza a fost înregistrată la

Tribunalul Gorj, secția comercială și contencios administrativ sub nr. 363/COM/2006.

Prin sentința nr. 199 din 24

noiembrie 2006, Tribunalul Gorj a admis acțiunea formulată de reclamanta O.B.G.

Novaci, a constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.B.G. din 31 august 1948,

materializată în procesul verbal al ședinței adunării generale extraordinare,

convocată la 31 august 1948, orele 11 și a dispus repunerea părților în

situația anterioară încheierii actului nul. A obligat pârâta la 500 RON

cheltuieli de judecată față de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel pârâta S.C.C.C. Novaci la data de 5 decembrie 2006, motivele de

apel fiind depuse la dosar, în termen, la 7 februarie 2007, ulterior dezvoltate

și completate la 22 februarie 2007.

Intimata - reclamantă O.B.G.

Novaci a formulat întâmpinare la data de 27 februarie 2007, solicitând

respingerea apelului, ca nefondat, iar ulterior, la 28 februarie 2007, a mai

depus o nouă întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca

nefondat, și menținerea sentinței nr. 199 din 24 noiembrie 2006, pronunțată de

Tribunalul Gorj în dosarul nr. 363/COM/2006, ca fiind temeinică și legală.

Prin decizia nr. 116 din 9

mai 2007, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a admis apelul declarat de

pârâta S.C.C.C. Novaci împotriva sentinței nr. 199 din 24 noiembrie 2006,

pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 363/COM/2006, în contradictoriu cu

intimata - reclamantă O.B.G. Novaci, a schimbat sentința, în sensul că a

respins acțiunea și a obligat intimata – reclamantă la 3512,15 lei către

apelantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:

În mod greșit a fost

soluționată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei O.B.G.

Novaci, în sensul respingerii acesteia.

Astfel, din considerentele

sentinței nr. 199 din 24 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția comercială

și de contencios administrativ, rezultă că instanța a apreciat că reclamanta

este continuatoarea fostei B.P.G. Novaci, având în vedere considerentele

încheierii din 8 iunie 2005, pronunțate în Camera de Consiliu de judecătorul

delegat de Judecătoria Novaci, în dosarul nr. 3/2005, având așadar calitate

procesuală activă.

Însă, a apreciat instanța de

apel, din cuprinsul încheierii din 08 iunie 2005 sus – menționate, nu rezultă

că înscrierea O.B.G. Novaci în Registrul special al Asociațiilor și Fundațiilor

s-a făcut în considerarea calității de continuatoare a fostei B.P.G., ci

deoarece petenta a făcut dovada îndeplinirii condițiilor legale cuprinse în art.

6 din O.G. nr. 26/2000, necesare dobândirii personalității juridice (act

constitutiv și statut).

Pe de altă parte, scopul

constituirii unei asociații de către membri este acela de „realizare a unor

activități în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor

personal nepatrimonial” (art. 4 din O.G. nr. 26/2000), în timp ce instituțiile

de credit, persoane juridice române, se pot constitui și funcționa cu

respectarea dispozițiilor generale aplicabile instituțiilor de credit și a cerințelor

specifice prevăzute în partea a II-a O.U.G. nr. 99/2006.

În lumina acestor dispoziții

legale referitoare la activitatea bancară, instanța de apel a constatat că

rezultă în mod cert că o asociație cu scop nepatrimonial, cum este O.B.G., nu

poate fi succesoarea, continuatoarea unei instituții de credit, respectiv a B.P.G.

Totodată, instanța de apel a

apreciat că însăși semnificația fuziunii întărește lipsa calității procesuale

active a reclamantei, din cuprinsul procesului – verbal încheiat la 29 august

1948 rezultând fuziunea C.B.P.G. cu C.S.I.B., în urma fuziunii luând ființă C.A.,

D.F.G., cooperativă a cărei succesoare în drepturi este S.C.C.C. Novaci. Deci,

continuatoarea C.B.P.G. este pârâta S.C.C.C. Novaci, și nu reclamanta, care

este o entitate nou creată ca asociație nonprofit.

În consecință, Curtea a

admis apelul pentru acest motiv, ceea ce a făcut de prisos analizarea

celorlalte motive de apel invocate de apelanta, pârâtă.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs reclamanta O.B.G. Novaci, la data de 18 iunie 2007, astfel cum

a fost reformulat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru

motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și a arătat, în

esență, că instanța de apel a admis greșit excepția lipsei calității procesuale

active a O.B.G. Novaci, argumentând, în primul rând, că aceasta este o entitate

nou creată, soluție apreciată, în condițiile în care, prin decizia civilă nr. 478

din 1 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1727/267/2006,

hotărâre definitivă și irevocabilă, s-a stabilit că B.G. este în prezent

reorganizată sub forma O.B.G. Novaci.

Ori, din moment ce, printr-o

hotărâre judecătorească irevocabilă s-a pronunțat o dezlegare de drept care nu

mai poate fi contestată de nimeni în cadrul unui alt proces, aceasta se impune

cu autoritate și în alte litigii, cel puțin cu privire la aspectul că B.P.G.

este în prezent reorganizată sub forma O.B.G. Novaci.

În al doilea rând, instanța

de apel trebuia să aibă în vedere dovada dreptului de proprietate,

îndreptățirea la reconstituire și calitatea de succesor în drepturi în cazul

formelor asociative prevăzute de art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările

și completările ulterioare.

Or, instanța a invocat cu

aplicarea greșită a legii, prevederile O.U.G. nr. 99/2000, considerând că prin

fuziunea B.P.G. cu C.S.I.B., B.P.G. a dispărut ca entitate, neobservând că în

cauză sunt aplicabile regulile speciale referitoare la formele asociative,

prevăzute la art. 26art. 28 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și

completările ulterioare.

A mai arătat recurenta că

simpla similitudine a denumirii unei forme asociative cu denumirea formei

asociative proprietară a terenurilor forestiere înainte de 13 aprilie 1948 nu

demonstrează, într-adevăr, îndreptățirea la reconstituire sau calitatea de

succesor. Această calitate trebuie demonstrată prin filiația actualilor membri

ai formei asociative din autorii lor deposedați, coproprietari ai

patrimoniului, în momentul preluării abuzive a terenurilor de către regimul

comunist. Referitor la aceste aspecte, membrii O.B.G. au demonstrat descendența

lor din societarii B.P.G., relevante în acest sens fiind cererile de

reconstituire și actele de stare civilă depuse în recurs, argumente care

justifică calitatea lor procesuală activă în dosarul de față.

În fine, prin ultimul aspect

invocat în susținerea recursului, a făcut trimitere la raportul final al C.P.A.D.C.

din România, concluziile acestui raport, apreciază recurenta spunând totul

despre legalitatea fuziunii a cărei nulitate absolută a solicitat-o în

instanță.

Concluzionând, a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, pe fond, menținerea

hotărârii primei instanțe.

Prin întâmpinările depuse la

19 mai 2007 și la 22 noiembrie 2007, intimata – pârâtă S.C.C.C. Novaci a solicitat

respingerea recursurilor formulate de recurenta - reclamantă O.B.G. Novaci, ca

nefondate, și menținerea ca legală și temeinică a deciziei nr. 116 din 09 mai

2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, arătând, în esență, că nu există

autoritate de lucru judecat în ce privește calitatea procesuală activă

(excepție invocată de recurenta – reclamantă) și că Asociația O.B.G. Novaci nu

se regăsește printre formele asociative reorganizate în temeiul art. 28 din

Legea nr. 1/2000, ci este o asociație înființată în temeiul O.G. nr. 26/2000,

cu scop nepatrimonial, fără calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Analizând recursul, trebuie

precizat, în primul rând, cu privire la motivele de recurs depuse, în

completare, peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., că Înalta Curte

de Casație și Justiție a constatat, în precedent, nulitatea acestei cereri,

criticile, astfel cum au fost dezvoltate referitoare la judecata în apel și

reprezentarea părților în proces, din perspectiva normelor de procedură care le

reglementează, neconstituind motive de ordine publică în temeiul art. 306 alin.

(2) C. proc. civ., care să permită formularea acestora în afara termenului

legal și chiar din oficiu.

Așa fiind, recursul va fi

analizat în limita motivelor de recurs depuse în termen, astfel cum au fost

expuse mai sus și urmează a fi respins pentru considerentele de fapt și de

drept ce se vor arăta în continuare.

Criticile formulate de

reclamantă, că decizia atacată cuprinde motive străine de natura pricinii și că

a fost dată cu aplicarea greșită a legii, sunt neîntemeiate, deoarece instanța

de apel în mod judicios a constatat și și-a motivat soluția adoptată, apreciind

că reclamanta O.B.G. Novaci nu are calitate procesuală activă pentru a solicita

constatarea nulității absolute a H.G.B.G. din anul 1948, neexistând identitate

între persoana sa și titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.

În mod corect instanța de

apel a constatat că O.B.G., care este o asociație cu scop nepatrimonial, aflată

sub imperiul O.G. nr. 26/2000, nu poate fi succesoarea unei instituții de

credit, (respectiv, a B.P.G.), supusă dispozițiilor legale referitoare la

activitatea bancară, prevăzute în O.G. nr. 99/2006.

Astfel, în cuprinsul actului

constitutiv al Obștii, se arată că „adunarea generală împuternicește pe … să

efectueze toate demersurile necesare pentru înregistrarea O.B.G. Novaci în

registrul asociațiilor și fundațiilor, ca persoană juridică”. Este de observat

deci că, încă de la constituire, voința asociaților fondatori a fost aceea a

înființării unei asociații sub regimul juridic al O.G. nr. 26/2000 privind

asociațiile și fundațiile.

De altfel, prin încheierea

ședinței din Camera de Consiliu din data de 08 iunie 2005, pronunțată de

Judecătoria Novaci în dosarul nr. 3/2005, s-a admis cererea petentei O.B.G.

Novaci și s-a dispus înscrierea încheierii în registrul special al Asociațiilor

și Fundațiilor de la Judecătoria Novaci.

Mai mult, în calitatea sa de

moștenitoare a B.G. Novaci, așa cum se pretinde a fi recurenta – reclamantă,

aceasta ar fi fost supusă regimului juridic înscris în O.U.G. nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, prin dispozițiile

acestui act normativ fiind reglementate procedura, condițiilor de autorizare și

documentația ce trebuie prezentată B.N.R. în procesul de autorizare a

instituțiilor de credit.

Așadar, în această calitate,

de continuatoare a B.G. Novaci, care este o instituție de credit, recurenta –

reclamantă O.B.G. Novaci avea deschisă doar calea unei proceduri de înființare

și autorizare în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 99/2006, condiție specifică

numai instituțiilor de credit, iar nu reglementărilor înscrise în O.G. nr. 26/2000,

care privesc o cu totul altă categorie de persoane juridice, respectiv asociațiile

și fundațiile.

Totodată, este de observat

că recurenta – reclamantă nu a depus la dosar nici o dovadă certă, prin care să

probeze calitatea sa de succesoare a B.G. Novaci; a depus un set de înscrisuri,

privind demersurile efectuate pentru reconstituire și acte de stare civilă,

înscrisuri care nu sunt însă îndestulătoare pentru dovedirea calității

procesuale active. O altă apărare a sa în acest sens este întemeiată pe decizia

nr. 478 din 01 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, în

dosarul nr. 1727/267/2006, prin care s-a admis recursul declarat de recurenta O.B.G.

Novaci împotriva sentinței civile nr. 1567 din 26 octombrie 2006, pronunțată de

Judecătoria Novaci în dosarul nr. 1727/2006 și s-a modificat sentința, în

sensul că s-a respins acțiunea reclamantei în tot.

Această apărare nu poate fi

primită de instanța de recurs și nici nu poate fi reținută drept dovadă a

calității procesuale active a reclamantei O.B.G. Novaci, întrucât obiectul

dosarului în care s-a pronunțat decizia mai sus arătată a privit constatarea

nulității absolute a H.C.J. nr. 3831/2006, a procesului – verbal de punere în

posesie nr. 29 din 9 februarie 2006 și a celui din 28 februarie 2006, a

titlurilor de proprietate nr. 237 din 20 februarie 2006 și respectiv nr. 1483465

din 17 februarie 2006 și obligarea C.L. Novaci la emiterea propunerilor de

reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru anumite

suprafețe de teren, și nicidecum o atare constatare a calității sale de

succesoare a B.P.G.

Instanța de recurs va

înlătura și ultima critică a recurentei privind legalitatea fuziunii, această

critică ținând de fondul cauzei, or, instanța de apel s-a pronunțat pe

excepție.

Pentru cele ce preced,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul

declarat de reclamantă, ca nefondat.

În temeiul art. 274 alin.

(1) C. proc. civ., va obliga recurenta – reclamantă să plătească intimatei –

pârâte suma de 3000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge recursul declarat

de reclamanta O.B.G. NOVACI împotriva deciziei nr. 116, din 09 mai 2007,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta –

reclamantă să plătească intimatei – pârâte suma de 3000 RON, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 februarie 2008.

Sursă