ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 500/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 500/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar constată următoarele:
Reclamanții P.F. și C.M.
prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș în
contradictoriu cu pârâta SC A. SA, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce
se va pronunța să dispună constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.O.A.
din data de 28 decembrie 2005 și al actului constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL.
Ulterior, reclamanții
și-au completat acțiunea în sensul că au solicitat să se constate și nulitatea
absolută a actelor constitutive ale SC F.A. SRL, SC A.A. SRL și SC T.P.A. SRL,
deoarece aceste societăți au fost înființate ca urmare a adoptării hotărârii A.G.O.A.
din data de 28 decembrie 2005, iar în condițiile în care hotărârea este nulă
absolut, fiind încălcate atât dispozițiile legale cât și cele statutare, orice
act subsecvent întocmit în baza acesteia este nul absolut.
Prin sentința nr. 20/
CC din 8 iulie 2008, Tribunalul Comercial Argeș a admis acțiunea completată a
reclamanților P.F. și C.M.; a constatat nulitatea absolută a Hotărârii A.G.O.A.
din data de 28 decembrie 2005 și a actelor constitutive ale SC F.A. SRL; SC A.A.
SRL și SC T.P.A. SRL A obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 4202
lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că hotărârea A.G.O.A. a fost
adoptată cu nerespectarea dispozițiilor art. 117 și 118 din Legea nr. 31/1990.
Astfel, pârâta nu a
făcut dovada publicării în M. Of. a convocării adunării generale din 28
decembrie 2005, iar în ce privește publicarea convocării într-un ziar de largă
răspândire din raza sediului societății pârâta a recunoscut că aceasta nu a
avut loc.
S-a mai reținut că nu
au fost respectate condițiile de cvorum și majoritate cu ocazia adoptării hotărârii
din 28 decembrie 2005, întrucât în procesul verbal de ședință s-a consemnat că
au fost prezenți acționari reprezentând 69,46 % din capitalul social, însă fără
a se preciza numărul acționarilor prezenți, fiind imposibil de verificat dacă
procentul din capitalul social indicat în procesul verbal este sau nu corect.
Mai mult decât atât, în procesul verbal de ședință nu a fost făcută nicio mențiune
referitoare la procurile speciale în baza cărora au fost reprezentați acționarii,
deși aceste mențiuni sunt prevăzute expres de dispozițiile art. 125 alin. (3)
din Legea nr. 31/1990 și art. 19 din Statutul societății pârâte.
Un alt motiv de
nulitate absolută reținut a constat în nerespectarea ordinii de zi din
convocatorul adunării generale și nici a conținutului acesteia, întrucât au
fost discutate probleme ce nu au făcut obiectul ordinii de zi și nici aduse la
cunoștință acționarilor prin publicare.
Instanța de fond a
mai reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 132 pct. 3 din L.S.C.,
acțiunea reclamanților nefiind tardiv introdusă, întrucât este o acțiune socială
bazată pe interesul colectiv al societății, motiv pentru care nu i se poate
cere unui acționar interesul pentru a promova o astfel de acțiune.
Totodată, s-a
constatat nulitatea actelor constitutive prin care au fost înființate SC F.A. SRL,
SC A.A. SRL și SC T.P.A. SRL în urma adoptării hotărârii Adunării Generale din
28 decembrie 2005, ca urmare a principiului „anularea actului principal atrage
anularea tuturor actelor subsecvente”.
Curtea de Apel
Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin
decizia nr. 113/ A/C din 19 noiembrie 2008, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtei SC A. SA Pitești.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că pârâta nu s-a
conformat obligației de a achita taxa judiciară de timbru și de a depune
timbrul judiciar aferente apelului, deși a fost citată cu această mențiune.
Împotriva acestei
decizii pârâta SC A. SA Pitești a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art.
304 pct. 5 si 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, pârâta a susținut că și-a îndeplinit obligația legală de
plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente apelului,
achitând taxa judiciară de timbru cu 5 zile înainte de pronunțarea hotărârii
recurate, însă acest aspect a fost omis de către instanța de apel, fapt ce a
condus la pronunțarea unei hotărâri nefavorabile pârâtei.
În susținerea
recursului, pârâta a atașat cererii de recurs xerocopia dovezii achitării taxei
judiciare de timbru în sumă de 20 lei achitată prin chitanța nr. 1004305 din 14
noiembrie 2008 în contul Trezoreriei Sector 4 București și timbrul judiciar în
valoare de 0,3 lei.
La data de 25 martie
2009, în cauză s-a formulat cerere de intervenție de către M.I., întemeiată pe
dispozițiile art. 49 – art. 51 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia,
respingerea recursului, modificarea deciziei recurate și în temeiul art. 223
din L.S.C., excluderea SC A. SA din calitatea de asociat al SC E.A. SRL, cu
consecința modificării actului constitutiv referitor la capitalul social.
Intimații reclamanți
P.F. și C.M. prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului.
Recursul este
nefondat.
Modificarea sau
casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate
limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Potrivit art. 304 pct.
5 și 9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi cerută
când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute
sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) și când hotărârea pronunțată
este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită
a legii.
În speță, se constată
că susținerile recurentei sunt nefondate și nu pot duce la modificarea sau
casarea deciziei recurate, întrucât din examinarea actelor de la dosar rezultă
că instanța de apel, făcând aplicarea dispozițiilor legale, i-a pus în vedere
pârâtei prin citația emisă la sediul acesteia pentru termenul din data de 19
noiembrie 2008 să timbreze calea de atac cu suma de 19.5 lei taxă judiciară de
timbru și 0,15 lei timbru judiciar, obligație asupra căreia apelanta nu s-a
conformat.
Ca urmare, instanța
de apel, în mod corect, a dispus anularea, ca netimbrat, a apelului pârâtei
declarat împotriva sentinței comerciale nr. 20/ CC din 8 iulie 2008 a Tribunalului Comercial Argeș, în raport de faptul că pârâta nu a făcut dovada achitării taxei
judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Cât privește cererea
de intervenție formulată de numitul M.I. întemeiată pe dispozițiile art. 49 –
art. 51 C. proc. civ., aceasta urmează a fi respinsă pentru următoarele
considerente:
Potrivit art. 49 alin.
(1) C. proc. civ., oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se
urmează între alte persoane, iar potrivit aceluiași articol alin. (3) ea este
în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.
Înalta Curte, analizând
cererea de intervenție a numitului M.I., constată că aceasta nu poate fi admisă
întrucât nu îndeplinește caracterul unei intervenții accesorii în recurs.
Astfel, se observă că, terțul M.I. reclamă o pretenție proprie, distinctă de
ceea a reclamanților pentru care a intervenit. Respectiv, prin cererea de
intervenție se solicită modificarea Actului Constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL,
în sensul excluderii pârâtei SC A. SA Pitești din calitatea de asociat al
acesteia, și nu constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.O.A. din data de
28 decembrie 2005 și a Actului Constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL, așa cum au solicitat
reclamanții prin cererea de chemare în judecată. Mai mult decât atât, în raport
de soluția pronunțată în apel, respectiv de anulare ca netimbrat a apelului și
de respingere a recursului ca nefondat interesul nu se mai justifică, Înalta
Curte fiind învestită să se pronunțe doar asupra netimbrării apelului.
Pentru considerentele
reținute, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat
pârâta SC A. SA Pitești împotriva deciziei nr. 113/ A/C din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ si fiscal.
Făcând aplicarea
dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., se va obliga recurenta pârâtă SC A. SA la
plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți P.F. si
C.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de
intervenție accesorie formulată de M.I.
Respinge recursul
declarat de pârâta SC A. SA Pitești împotriva deciziei nr. 113/ A/C din 19
noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ si fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta
pârâtă SC A. SA la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către
intimații reclamanți P.F. si C.M.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 februarie 2010.