ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 500/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Reclamanții P.F. și C.M. prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș în contradictoriu cu pârâta SC A. SA, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.O.A. din data de 28 decembrie 2005 și al actului constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL. Ulterior, reclamanții și-au completat acțiunea în sensul că au solicitat să se constate și nulitatea absolută a actelor constitutive ale SC F.A. SRL, SC A.A. SRL și SC T.P.A. SRL, deoarece aceste societăți au fost înființate ca urmare a adoptării hotărârii A.G.O.A. din data de 28 decembrie 2005, iar în condițiile în care hotărârea este nulă absolut, fiind încălcate atât dispozițiile legale cât și cele statutare, orice act subsecvent întocmit în baza acesteia este nul absolut.

Prin sentința nr. 20/ CC din 8 iulie 2008, Tribunalul Comercial Argeș a admis acțiunea completată a reclamanților P.F. și C.M.; a constatat nulitatea absolută a Hotărârii A.G.O.A. din data de 28 decembrie 2005 și a actelor constitutive ale SC F.A. SRL; SC A.A. SRL și SC T.P.A. SRL A obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 4202 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că hotărârea A.G.O.A. a fost adoptată cu nerespectarea dispozițiilor art. 117 și 118 din Legea nr. 31/1990. Astfel, pârâta nu a făcut dovada publicării în M. Of. a convocării adunării generale din 28 decembrie 2005, iar în ce privește publicarea convocării într-un ziar de largă răspândire din raza sediului societății pârâta a recunoscut că aceasta nu a avut loc.

S-a mai reținut că nu au fost respectate condițiile de cvorum și majoritate cu ocazia adoptării hotărârii din 28 decembrie 2005, întrucât în procesul verbal de ședință s-a consemnat că au fost prezenți acționari reprezentând 69,46 % din capitalul social, însă fără a se preciza numărul acționarilor prezenți, fiind imposibil de verificat dacă procentul din capitalul social indicat în procesul verbal este sau nu corect. Mai mult decât atât, în procesul verbal de ședință nu a fost făcută nicio mențiune referitoare la procurile speciale în baza cărora au fost reprezentați acționarii, deși aceste mențiuni sunt prevăzute expres de dispozițiile art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 și art. 19 din Statutul societății pârâte.

Un alt motiv de nulitate absolută reținut a constat în nerespectarea ordinii de zi din convocatorul adunării generale și nici a conținutului acesteia, întrucât au fost discutate probleme ce nu au făcut obiectul ordinii de zi și nici aduse la cunoștință acționarilor prin publicare. Instanța de fond a mai reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 132 pct. 3 din L.S.C., acțiunea reclamanților nefiind tardiv introdusă, întrucât este o acțiune socială bazată pe interesul colectiv al societății, motiv pentru care nu i se poate cere unui acționar interesul pentru a promova o astfel de acțiune. Totodată, s-a constatat nulitatea actelor constitutive prin care au fost înființate SC F.A. SRL, SC A.A.

SRL și SC T.P.A. SRL în urma adoptării hotărârii Adunării Generale din 28 decembrie 2005, ca urmare a principiului „anularea actului principal atrage anularea tuturor actelor subsecvente”. Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 113/ A/C din 19 noiembrie 2008, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtei SC A. SA Pitești. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că pârâta nu s-a conformat obligației de a achita taxa judiciară de timbru și de a depune timbrul judiciar aferente apelului, deși a fost citată cu această mențiune. Împotriva acestei decizii pârâta SC A. SA Pitești a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 si 9 C. proc.

civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a susținut că și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente apelului, achitând taxa judiciară de timbru cu 5 zile înainte de pronunțarea hotărârii recurate, însă acest aspect a fost omis de către instanța de apel, fapt ce a condus la pronunțarea unei hotărâri nefavorabile pârâtei. În susținerea recursului, pârâta a atașat cererii de recurs xerocopia dovezii achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei achitată prin chitanța nr. 1004305 din 14 noiembrie 2008 în contul Trezoreriei Sector 4 București și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.

La data de 25 martie 2009, în cauză s-a formulat cerere de intervenție de către M.I., întemeiată pe dispozițiile art. 49 – art. 51 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, respingerea recursului, modificarea deciziei recurate și în temeiul art. 223 din L.S.C., excluderea SC A. SA din calitatea de asociat al SC E.A. SRL, cu consecința modificării actului constitutiv referitor la capitalul social. Intimații reclamanți P.F. și C.M. prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului. Recursul este nefondat. Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Potrivit art. 304 pct. 5 și 9 C. proc.

civ., modificarea sau casarea unei hotărâri poate fi cerută când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) și când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. În speță, se constată că susținerile recurentei sunt nefondate și nu pot duce la modificarea sau casarea deciziei recurate, întrucât din examinarea actelor de la dosar rezultă că instanța de apel, făcând aplicarea dispozițiilor legale, i-a pus în vedere pârâtei prin citația emisă la sediul acesteia pentru termenul din data de 19 noiembrie 2008 să timbreze calea de atac cu suma de 19.5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, obligație asupra căreia apelanta nu s-a conformat.

Ca urmare, instanța de apel, în mod corect, a dispus anularea, ca netimbrat, a apelului pârâtei declarat împotriva sentinței comerciale nr. 20/ CC din 8 iulie 2008 a Tribunalului Comercial Argeș, în raport de faptul că pârâta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Cât privește cererea de intervenție formulată de numitul M.I. întemeiată pe dispozițiile art. 49 – art. 51 C. proc. civ., aceasta urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente: Potrivit art. 49 alin. (1) C. proc. civ., oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane, iar potrivit aceluiași articol alin. (3) ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.

Înalta Curte, analizând cererea de intervenție a numitului M.I., constată că aceasta nu poate fi admisă întrucât nu îndeplinește caracterul unei intervenții accesorii în recurs. Astfel, se observă că, terțul M.I. reclamă o pretenție proprie, distinctă de ceea a reclamanților pentru care a intervenit. Respectiv, prin cererea de intervenție se solicită modificarea Actului Constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL, în sensul excluderii pârâtei SC A. SA Pitești din calitatea de asociat al acesteia, și nu constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.O.A. din data de 28 decembrie 2005 și a Actului Constitutiv al SC M.C.S.E.A. SRL, așa cum au solicitat reclamanții prin cererea de chemare în judecată. Mai mult decât atât, în raport de soluția pronunțată în apel, respectiv de anulare ca netimbrat a apelului și de respingere a recursului ca nefondat interesul nu se mai justifică, Înalta Curte fiind învestită să se pronunțe doar asupra netimbrării apelului.

Pentru considerentele reținute, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat pârâta SC A. SA Pitești împotriva deciziei nr. 113/ A/C din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ si fiscal. Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., se va obliga recurenta pârâtă SC A. SA la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți P.F. si C.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de M.I. Respinge recursul declarat de pârâta SC A. SA Pitești împotriva deciziei nr. 113/ A/C din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta pârâtă SC A. SA la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți P.F. si C.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2010.