ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1920/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 22 mai 2003, reclamanta H.G.S., a chemat în judecată pe pârâta SC P.E.S. SA Cluj Napoca, pentru a se constata nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 26 martie 2002, precum și a actului adițional din 2 iunie 2002, solicitând totodată și radierea din R.C. a mențiunii privind modificarea actelor constitutive ale societății, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că adoptarea hotărârii A.G.A. din 26 martie 2002, s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la convocare, fiind împiedicată astfel să-și exprime voința prin vot. Totodată, a mai arătat că atât hotărârea A.G.A.

cât și actele adiționale sunt lovite de nulitate absolută, întrucât voința societară a fost viciată, iar consimțământul nevalabil. Prin sentința civilă nr. 3977 din 26 septembrie 2003, Tribunalul Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea reclamantei ca tardiv formulată, în raport de dispozițiile legii societăților comerciale. Hotărârea tribunalului a rămas definitivă, în baza deciziei nr. 44 din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin care s-a respins ca nefondat apelul reclamantei, aceasta fiind obligată la plata sumei de 5 milioane lei cheltuieli de judecată. De asemenea, prin decizia nr. 267 din 28 aprilie 2004, aceeași curte de apel a respins și cererile formulate de apelanta H.S.G.

de repunere pe rol a cauzei, de completare și lămurire a înțelesului dispozitivului deciziei nr. 44/2004. Cu actele înregistrate la 22 martie 2004 și la 8 iulie 2004, reclamanta H.G.S. a formulat motive de recurs, susținând următoarele critici: - instanța nu a judecat în întregime fondul cauzei (art. 312 (5) C. proc. civ.); - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii; - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, conform art. 304 alin. (7) C. proc. civ.; - instanța de apel a dat o soluție nelegală și prin aceea că s-a refuzat cererea apelantei de completare a dispozitivului și repunere pe rol a cauzei. Recursurile reclamantei sunt nefondate pentru motivele ce se vor arăta.

Din actele dosarului rezultă că, soluționând apelul reclamantei, curtea de apel a reținut ca admisibil motivul legat de tardivitatea cererii apelantei dar, în virtutea caracterului devolutiv și în considerarea dispozițiilor art. 295 C. proc. civ., a analizat apelul în ceea ce privește fondul pricinii și l-a respins ca neîntemeiat. Cât privește criticile formulate de recurentă, printr-un prim motiv de recurs s-a invocat faptul că nu s-a judecat în întregime fondul pricinii prin aceea că nu s-a analizat cererea pentru constatarea nulității absolute a încheierii judecătorului delegat la O.R.C. În realitate, curtea de apel a reținut în mod legal că cererea reclamantei pentru constatarea nulității încheierii a fost formulată pentru prima oară în apel, fiind, ca atare, inadmisibilă în conformitate cu art. 292 C. proc.

civ. Invocând dispozițiile art. 304 alin. (10) C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra dovezilor legate de faptul că la 26 martie 2002, au avut loc două adunări generale la care reclamanta nu a fost convocată în conformitate cu prevederile legale. Nici această critică nu poate fi reținută, deoarece pârâta a făcut dovada convocării pentru data de 26 martie 2002, potrivit dispozițiilor statutare, așa cum rezultă din confirmarea de primire a scrisorii recomandate depusă la dosarul de fond, iar împrejurarea că la acea dată au avut loc două adunări generale, una ordinară și cealaltă extraordinară, nu prezintă relevanță sub aspectul convocării făcută, conform art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicată, ci doar eventual sub aspectul ordinii de zi care nu a fost invocat.

De altfel, cu ocazia dezbaterilor de la curtea de apel s-a constatat că recurenta nici nu a desfăcut corespondența care cuprindea convocarea, ceea ce denotă lipsa de interes a acesteia la momentul, când s-a ținut adunarea generală. Recurenta a mai susținut că hotărârea curții de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. dar, din considerentele deciziei atacate rezultă că instanța a analizat toate motivele de apel și le-a înlăturat motivat, după ce a schimbat motivarea tribunalului, situație în care nici acest motiv de recurs nu va fi primit. Pentru toate aceste considerente, recursul reclamantei va fi respins, ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 10.000.000 lei, reprezentând onorariul de avocat potrivit chitanței depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanta H.G.S., împotriva deciziei nr. 44 din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel Cluj și a deciziei nr. 267 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Cluj. Obligă recurenta să plătească intimatei pârâte SC P.E.S. SA Cluj Napoca, 10.000.000 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 18martie 2005.