ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1920/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 22 mai 2003, reclamanta H.G.S., a chemat în judecată pe pârâta SC P.E.S. SA

Cluj Napoca, pentru a se constata nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. din 26

martie 2002, precum și a actului adițional din 2 iunie 2002, solicitând

totodată și radierea din R.C. a mențiunii privind modificarea actelor

constitutive ale societății, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a susținut că adoptarea hotărârii A.G.A. din 26 martie 2002, s-a

făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la convocare, fiind împiedicată

astfel să-și exprime voința prin vot.

Totodată, a mai arătat că

atât hotărârea A.G.A. cât și actele adiționale sunt lovite de nulitate absolută,

întrucât voința societară a fost viciată, iar consimțământul nevalabil.

Prin sentința civilă nr. 3977

din 26 septembrie 2003, Tribunalul Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins cererea reclamantei ca tardiv formulată, în raport de dispozițiile

legii societăților comerciale.

Hotărârea tribunalului a rămas

definitivă, în baza deciziei nr. 44 din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ, prin care s-a respins ca

nefondat apelul reclamantei, aceasta fiind obligată la plata sumei de 5

milioane lei cheltuieli de judecată.

De asemenea, prin decizia nr.

267 din 28 aprilie 2004, aceeași curte de apel a respins și cererile formulate

de apelanta H.S.G. de repunere pe rol a cauzei, de completare și lămurire a

înțelesului dispozitivului deciziei nr. 44/2004.

Cu actele înregistrate la 22

martie 2004 și la 8 iulie 2004, reclamanta H.G.S. a formulat motive de recurs,

susținând următoarele critici:

- instanța nu a judecat în

întregime fondul cauzei (art. 312 (5) C. proc. civ.);

- instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra unor dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii;

- hotărârea nu cuprinde

motivele pe care se sprijină, conform art. 304 alin. (7) C. proc. civ.;

- instanța de apel a dat o

soluție nelegală și prin aceea că s-a refuzat cererea apelantei de completare a

dispozitivului și repunere pe rol a cauzei.

Recursurile reclamantei sunt

nefondate pentru motivele ce se vor arăta.

Din actele dosarului rezultă

că, soluționând apelul reclamantei, curtea de apel a reținut ca admisibil

motivul legat de tardivitatea cererii apelantei dar, în virtutea caracterului

devolutiv și în considerarea dispozițiilor art. 295 C. proc. civ., a analizat

apelul în ceea ce privește fondul pricinii și l-a respins ca neîntemeiat.

Cât privește criticile

formulate de recurentă, printr-un prim motiv de recurs s-a invocat faptul că nu

s-a judecat în întregime fondul pricinii prin aceea că nu s-a analizat cererea

pentru constatarea nulității absolute a încheierii judecătorului delegat la O.R.C.

În realitate, curtea de apel

a reținut în mod legal că cererea reclamantei pentru constatarea nulității

încheierii a fost formulată pentru prima oară în apel, fiind, ca atare,

inadmisibilă în conformitate cu art. 292 C. proc. civ.

Invocând dispozițiile art. 304

alin. (10) C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța nu s-a pronunțat

asupra dovezilor legate de faptul că la 26 martie 2002, au avut loc două

adunări generale la care reclamanta nu a fost convocată în conformitate cu

prevederile legale.

Nici această critică nu

poate fi reținută, deoarece pârâta a făcut dovada convocării pentru data de 26

martie 2002, potrivit dispozițiilor statutare, așa cum rezultă din confirmarea

de primire a scrisorii recomandate depusă la dosarul de fond, iar împrejurarea

că la acea dată au avut loc două adunări generale, una ordinară și cealaltă

extraordinară, nu prezintă relevanță sub aspectul convocării făcută, conform art.

117 din Legea nr. 31/1990, republicată, ci doar eventual sub aspectul ordinii

de zi care nu a fost invocat.

De altfel, cu ocazia

dezbaterilor de la curtea de apel s-a constatat că recurenta nici nu a desfăcut

corespondența care cuprindea convocarea, ceea ce denotă lipsa de interes a

acesteia la momentul, când s-a ținut adunarea generală.

Recurenta a mai susținut că

hotărârea curții de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină, conform art.

304 pct. 7 C. proc. civ. dar, din considerentele deciziei atacate rezultă că

instanța a analizat toate motivele de apel și le-a înlăturat motivat, după ce a

schimbat motivarea tribunalului, situație în care nici acest motiv de recurs nu

va fi primit.

Pentru toate aceste

considerente, recursul reclamantei va fi respins, ca nefondat, conform art. 312

C. proc. civ.

În conformitate cu

prevederile art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească

intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 10.000.000 lei, reprezentând

onorariul de avocat potrivit chitanței depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de reclamanta H.G.S., împotriva deciziei nr. 44 din 28 ianuarie 2004 a Curții

de Apel Cluj și a deciziei nr. 267 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel Cluj.

Obligă recurenta să

plătească intimatei pârâte SC P.E.S. SA Cluj Napoca, 10.000.000 lei cheltuieli

de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 18martie 2005.