ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 902/2007

HOTĂRÂRE
13.02.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 902/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra contestației în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3145 din 28 septembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, au fost

admise recursurile declarate de SC C. SA București și Ministerul Mediului și

Gospodăririi Apelor împotriva sentinței civile nr. 1625/2005 a Curții de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, sentința a fost

modificată, iar acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA București privind

anularea Ordinului nr. 1132/ b din 5 decembrie 2002 și a certificatului de

atestare a dreptului de proprietate, a fost respinsă ca tardiv formulată.

Curtea a reținut că actele

atacate au fost comunicate reclamantei la data de 29 ianuarie 2003 astfel

încât, acțiunea formulată la data de 6 iulie 2004 este tardivă, peste termenul

de un an prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990.

La data de 4 octombrie 2006,

SC C. SA București a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr.

3145 din 28 septembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

contencios administrativ și fiscal, arătând că soluția instanței de recurs este

rezultatul unei greșeli materiale de ordin procedural, având în vedere că

instanța a confundat borderoul, care face dovada expedierii corespondenței, cu

recipisa de confirmare de primire a corespondenței. Au fost invocate

dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

Contestatoarea a precizat

că, față de faptul că Ordinul nr. 1132/ b din 5 decembrie 2002 a fost comunicat prin poștă, dovada primirii acestuia se face de către cel care l-a transmis

numai prin prezentarea recipisei de confirmare de primire, dovadă nedepusă de

intimat.

Verificând contestația în

anulare formulată, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată.

Instanța de recurs nu a

comis o greșeală materială, astfel cum prevăd dispozițiile art. 318 C. proc. civ., atunci când a concluzionat că acțiunea a fost tardiv formulată față de

împrejurarea că din borderoul registraturii Ministerului Mediului și

Gospodăririi Apelor rezultă că ordinul a fost comunicat societății la data de

29 ianuarie 2003. Aceasta face parte din argumentarea soluției, Curtea

apreciind în sensul mai sus arătat, fără să săvârșească o eroare materială.

Dispozițiile art. 318 teza I

dacă este rezultatul unei greșeli materiale, se referă la erori materiale

evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, legea

neurmărind să deschidă părților calea recursului la recurs.

Or, în cauză, susținerile

formulate în contestația în anulare au fost invocate și în recurs și au fost

examinate de instanță, care a apreciat în sensul arătat.

Pentru considerentele expuse

contestația în anulare va fi respinsă ca neîntemeiată.

Respinge contestația în

anulare formulată de SC C. SA București împotriva deciziei nr. 3145 din 28

septembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 februarie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-06-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3130/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, C.M., C.C.S. și M.L.G., au declarat recurs împo
ÎCCJ 2007-02-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1202/2007
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 2530 din 29 iunie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul
ÎCCJ 2008-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2114/2008
ă și legală evaluare a tuturor probelor administrate. Recursul nu este fondat. Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului în raport de probele administrate, de prevederile legale incidente, inclusiv art. 304 1 C. proc. civ. și fa
ÎCCJ 2008-05-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2180/2008
proc. civ. Au învederat recurentele, prin motivele de recurs, că în mod eronat acțiunea introductivă de instanță a fost respinsă pe temeiul excepției de tardivitate, în condițiile în care s-a probat că reclamantele au luat la cunoștință de
ÎCCJ 2006-04-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1212/2006
ă de art. 98 C. proc. civ., atât la judecarea fondului, cât și în recurs. Astfel cum s-a arătat în cele ce preced, contestația în anulare este o cale de atac extraordinară de retractare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești irevoc
Sursă