ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1438/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 173/ CA din 2 martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă sesizarea nr. 9023/ 4D din 2005 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi a Județului Constanța și a fost obligată debitoarea SC R.A.G. Mangalia la plata sumelor de 1.417.963.974 lei reprezentând TVA aferentă perioadei ianuarie 2003 – decembrie 2005, 789.032.287 lei dobânzi și 232.022.600 lei penalități de întârziere, precum și către bugetul asigurărilor sociale – a sumelor de 2.560.467.961 lei reprezentând contribuție la asigurări sociale a angajatorului pentru anul 2003 (restanță), 993.204.777 lei dobânzi și 271.691.185 lei penalități de întârziere.

În motivarea sentinței se reține că debitele menționate au fost stabilite prin procesul - verbal de constatare din 11 februarie 2005 încheiat de Curtea de Conturi a Județului Constanța – Direcția de control financiar ulterior, act ce nu a fost contestat de pârâtă, iar pe parcursul prezentului proces pârâta nu a făcut dovada diminuării creanței bugetare ca urmare a achitării vreunei sume. În drept au fost invocate dispozițiile art. 37 alin. (1) raportat la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 republicată, coroborate cu art. 4 din O.U.G. nr. 117/2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2004. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Mangalia, susținând că hotărârea este parțial nelegală, deoarece Instanța de Fond a acordat dobânzile și penalitățile de întârziere numai până la data procesului - verbal de control, cu toate că acestea au fost solicitate și curg până la data achitării debitului.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Analizând actele Dosarului de Fond, precum și motivul de recurs invocat, Înalta Curte, constată că acesta este întemeiat, deoarece potrivit OG nr. 92/2003 privind C. proc. fisc. dobânzile și penalitățile de întârziere curg până la achitarea efectivă a debitului, respectiv până la executarea obligației. În baza art. 312 alin. (1) cu referire la art. 304 pct. 9 din – C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se modificarea parțială a sentinței, în sensul acordării dobânzilor și penalităților aferente debitului principal până la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice Mangalia, împotriva sentinței civile nr. 173/ CA din 2 martie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că obligă pârâta SC R.A.G. MANGALIA la plata dobânzilor și penalităților aferente obligațiilor de plată, în continuare, până la data achitării integrale a debitului. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2007.