ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2035/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 23 noiembrie 2006, reclamanta N.N. a chemat în judecată pe A.S., din cadrul Administrației Prezidențiale solicitând obligarea pârâtei să-i răspundă la petițiile pe care i le-a adresat la 21 august 2006 și respectiv 18 octombrie 2006 prin care îi solicita o audiență în urma căreia plângerea sa să poată fi analizată de Președintele României. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 3506 din 11 decembrie 2006 prin care a respins acțiunea ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această hotărâre Instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Astfel, nu s-a făcut dovada refuzului nejustificat al pârâtei de soluționare a cererii, astfel cum este reglementat de art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, față de împrejurarea că reclamantei i s-a comunicat răspunsul din 18 octombrie 2006. Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta N.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a arătat că solicită doar facilitarea unei audiențe la consilierul prezidențial al Președintelui României – A.S., pentru a-i putea relata despre împrejurările în care a fost reținută ilegal în S.U.A. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, Curtea reține că în mod justificat s-a dispus respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pe considerentul neîntrunirii condițiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Potrivit acestui text de lege, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa Instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Or, în cauză, reclamanta nu a chemat în judecată o autoritate pentru satisfacerea unui interes public care acționează în regim de putere publică, ci o persoană fizică, aflată în raporturi de muncă cu Administrația Prezidențială, care nu poate avea calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, în lipsa citării în cauză și a autorității. Pe de altă parte, astfel cum a reținut Instanța de Fond, la memoriul întocmit de reclamantă, s-a formulat răspuns, comunicat la data de 18 octombrie 2006. În raport de cele expuse mai sus, sentința atacată fiind legală și temeinică, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.N. împotriva sentinței civile nr. 3506 din 11 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2007.